706 matches
-
au adaptat ușor atmosferei locale, degajînd o dezinvoltură care n-ar putea fi observată la imigrantul ucrainean, rus, arab ori georgian, cu o figură marcată de neliniște, cu o privire goală: "pe români îi recunoști după comportamentul lor infinit mai destins: vorbesc tare (pe românește!), beau veseli bere pe băncile din parc, conversează la telefoane celulare, respiră adînc aerul libertății. Parcă s-ar afla în România - dar într-o Românie mai umană și mai fericită decît cea pe care tocmai au
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
imbecilitatea, dezordinea și platitudinea în această ordine ne distrează fără să ne întristeze"8. Totuși, aici, surâsul lui declarat e în fond amar, mai mult de om revoltat și sarcastic decât de observator ironic. De cele mai multe ori, ironia e mai destinsă și chiar încărcată umoristic până la caricatural. Câteva exemple numai, și textuale, pentru a le reverifica savoarea. În Cameră, în loc de abstracte controverse "ideale", plicticoase, pe teme de interes național, politicienii recurg la mijloace contondente: "o palmă sau un pumn bine aplicate
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
cartierul fiecăruia. Cazuri sfâșietoare - de genul celui relatat în ziarul Timpul de Gheorghe Bîtcă, de la care a pornit, de altminteri, povestea Oamenilor nimănui - găsim oricând destule, iar expunerea lor se poate lejer reduce la un simplu colportaj. La o conversație destinsă ori, cum spuneau latinii, la sermo vulgaris. În fond, personajele lui Dumitru Crudu, alungate din lumea lor calmă pentru a munci la negru în Italia, evoluează sub tiparele locului comun: Alexandru, cel care, suferind de-o boală incurabilă, vrea să
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
vorbă cu el mai mult de o jumătate de ceas și s-a arătat foarte cordial. Are mult bun simț și când râde face gropițele maică-sii. A fost extrem de deschis cu mine și am impresia că s-a simțit destins și Ťconfortableť. Va veni curând la Paris și de-acolo va pleca în America." Tot atunci, îl întâlnește și pe Matei Ghica Cantacuzino, pilotul militar de la bordul avionului care-i transportase pe soții Fărcășanu în temerara lor evadare. (în roman
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
și vechile-I haine chinezești, părăsise carnea care îl făcea să sufere și să se refugieze în lumea umbrelor rătăcitoare, antrenând, mi se părea, și propria-mi umbră pe urmele lui. Dar trupul Îi căzuse aici, insensibil și imobil. Mușchii destinși, venele, nervii, oasele se pregăteau să putrezească și să ofere o hrană suculentă viermilor și șobolanilor din măruntaiele pământului. Iar eu, eu trebuia să petrec o noapte lungă, obscură, rece, fără sfârșit în compania unui cadavru, în această cameră asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
moară Brejnev își conținea poveștile imbricate, cu veterani sovietici decorați până-n călcâie (Polikarp Feofanovici), cu învățătoare planturoase (Veronica Lapteacru), cu muncitori epuizați de serviciu și de alcool (Vladimir Vladimirovici), cu puști înregimentați și totuși niciodată încătușați (Iulian și Satarovici), cu destinse poezii patriotice și pătrunzătoare înjurături rusești, cu țărani surprinși de extinderile urbane și de luxurianța mizeră a apartamentelor, cele două finaluri îi schimbă meșteșugit încărcătura. Romanul unei perioade devine, adică, romanul plus intenția însăși a acestui roman, apoi conglomeratul își
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
care și-o Însușise practicînd-o. Părea fascinat de acest nou instrument, naviga ore Întregi, mai cu seamă pe site-uri americane, citea repede, nu știu dacă Înțelegea sau memora ceva, trecea grăbit mai departe, era În căutarea lui o febrilitate destinsă, detașată... O fi corect să spun așa? Căuta, citea, se interesa, uneori pînă la detaliu, totuși conștient de rezultatul final al meciului - unul dezamăgitor -, și nemulțumit de competența limitată a jucătorilor. Chiar așa: din cînd În cînd plescăia nemulțumit! În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Am lăsat-o să mă ia de mână. Am lăsat-o să mă mângîie așa cum mângîi un animal ca să se liniștească. — Sigur că da, va trebui să te comporți în același fel și de acum încolo! Plină de recunoștință, râzând, destinsă acum, căzu în genunchi în fața mea, îmi sărută mâna și o strânse la piept. Ești generos, dragul meu! Vocea ei joasă vibra de emoție. Am gândit, dar n-am spus: „Sunt îndrăgostit de tine”. Ar fi fost o nebunie prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Bănuiam că acest reflex de ostilitate se datora convingerii ei că, spre deosebire de Vaughan, de ea și de Seagrave, eu nu fusesem niciodată rănit într-un accident de automobil. Helen Remington îmi atinse brațul. - Segrave... făcu ea, arătând spre figura absolut destinsă a șoferului cu păr blond, care-și revenise în simțiri și se hârjonea cu băiețelul său. Se pare că mâine sunt de făcut câteva cascadorii cu mașina la studiouri. Îl poți împiedica să participe? - Întreab-o pe soția lui. Sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
generalul, „mătărângă ai zis, țopârlane, păi asta să-ți răsară, să-nflorească, să-ți umple ogoru’...”. Continuați, continuați... - Candrii blereduiți... - Care scot din piatra folozofală pusă-n alambic răchie... dă sticla aproape. - Chiar haine de gală, fiufiu... încerc să par destins, deși rămân cu mâna pe clanța ușii. - Te-am prevenit, hai, intră... Și să mai știi că-s în pasă erudită de-aseară, păzea, s-ar putea să vină citate când ți-e lumea mai dragă... - „O, săracă inima mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
așa, o oază izolată, o insulă uitată, orice s-ar întîmpla la Vladia n-ar constitui un exemplu pentru nimeni și n-ar influența cu nimic evoluția evenimentelor în restul țării." Ar fi vrut să se așeze, se simțea foarte destins, eliberat parcă, hotărît lucru cei doi ofițeri erau totuși niște caraghioși. Dacă puneau la cale o asemenea manevră, o acțiune politică în stare să întoarcă țara pe dos, ce naiba să caute în Vladia? Înțelesese că de ascuns nu aveau nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vreme de două săptămâni apoi, într-o seară, în fața unui pahar cu vin pe care, cu stângăcie, îl savurau în apartamentul ei, deși încercase să se adune și să se concentreze asupra momentului, el nu reușise să creeze o atmosferă destinsă și plăcută. Se ridicase și se retrase cu scuze ridicole, copilărești, sub privirea mută de uimire a femeii. Chipul frumos din spatele paharului nu-l făcuse să regăsească lumina din ochii jucăuși ai Luanei. Trupul înalt și proporționat al femeii, lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Încetișor. — Ceva de băut? Bill s-a ridicat și s-a dus la un dulap. L-a deschis cu cheia și a dat la iveală un mic răcitor. — Perfect, eu vreau o bere, mulțumesc, a spus Mick pe un ton destins. — Cucută, te rog frumos, a spus Margaret. Bill a scos trei sticle de Budweiser și le-a pus pe birou pe suporturi de ratan. — Vreți să ascultați o poveste? le-a zis el. Margaret a ridicat ochii spre cer. Nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
politicos. Din a Înaintat jumătate de pas, dar s-a și Întors pe călcâie, cu capul Înclinat. Scrâșnea din dinți și câteva clipe n-a mai rostit nici o vorbă. Când a deschis gura, a zâmbit din nou, un zâmbet vesel, destins, pe care Însă Adam l-a socotit Înfricoșător. — Așadar, asta faceți voi, comuniștii educați, așa-i? Dați cu piciorul În oricine are alte păreri decât voi! Nu face pe victima! Cunoști regulile, i-a răspuns calm Z. — Vă purtați la fel de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lui de soare și a prins din zbor ceva despre un bivol și despre o soție. Soldații aceștia i s-au părut lui Adam mai vârstnici și mult mai viguroși decât cei care-l ridicaseră pe Karl. Aveau Înfățișări calme, destinse, dar se simțea ceva deo sebit În felul În care-și țineau armele atârnate de gât, cu tocul de lemn sprijinit de braț. — Admiri Monumentul Victoriei? l-a Întrebat Din, arătând statuia fericiților inocenți de deasupra fântânii. Împietriți În plin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să fi Înțeles prețul. S-a zis cu Polonia, continuă el În gând cu amărăciune și cu părere de rău. Avea Însă, socotea el, datoria morală față de sine Însuși să cumpere cortul. Căută să-și compună o mină cât mai destinsă, eliberată de tirania aritmeticii de fiecare zi. Șefa se Îndreptă spre magazie cu fața spre el, gata să se oprească la cel mai mic semn. Dispăru după o perdea de pluș care masca ușa depozitului de unde se Întoarse cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În același timp să respecte o relație ce părea că Își trăise demult apogeul. Se simțea ca un lup tânăr dând târcoale unui cerb rănit. Observa Însă că cei doi nu trăiau la fel clipa: el, tăcut și Încordat, ea, destinsă, indiferentă. Ea e cea care pleacă, dacă nu cumva a și plecat deja. Cei ca ea decid Întotdeauna repede, fără păreri de rău, sau cu păreri de rău puține și bine mascate. Ei fac mereu o mișcare Înainte, asemenea șahiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de șliboviță și bere de doi lei și ... Am fost Întreruptă de vocea caraghioasă a unui ventriloc care m-a Întrebat, plin de bunăvoință, aș zice: Donșoară, cum o serviți? Cu prezervativ sau natur? Lumea a Început sa râdă, veselă, destinsă, prietenoasă. Am râs și eu. Ne-am făcut apoi cu mâna, adică pe curând, și am intrat În casă: parcă aș fi intrat În congelatorul de la morgă. În clipa asta, nici aici nu e mai bine, zise Petru. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drum spre Siberia. Sau ca un troțkist reciclat bântuind prin birturi și cafenele și recitând versuri din Lautréamont sau citind pagini din Sade În care o ureche formată ar auzi și strigătele tale. De admirație, cum altfel? Atmosfera era acum destinsă, convivială, Înlesnind astfel drumul Iolandei spre sticla de Martell din rezerva lui Szántó, bine ascunsă În dulăpiorul din perete, de o hartă veche a orașului. Din concertul lui Chopin se auzeau ultimele acorduri. 41. Ea era iubita lui Klaus. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
său artistic cu care s-a impus În istoria picturii băimărene. 10. În timp ce el se mulțumea să o admire, ea citea aceleași câteva pagini scrise cu un rotring negru, când Încruntată, când zâmbitoare. Mobilitatea feței contrasta vizibil cu trupul ei destins ca un arc de ceas neîntors, sau ca un braț de tutun verde pus la uscat. El nici măcar nu deschise cărțile pe care tocmai le primise după o lungă așteptare. Se mulțumea cu micile sale exerciții de stil și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sau invers și gâfâie sau gem, după caz, Încurajați de spectatori: acum, acum, acum, aahhh. Apoi cuplul se separă și fiecare tace În felul său, savurând sudoarea sărată a celuilalt, priviți cu Înțelegere și recunoștință de o mulțime de oameni destinși și ei după un orgasm colectiv atât de reușit, binemeritat, În condițiile unei inflații cu două cifre. În artă, totul e mai simplu. Pe când În viață... Oftă. În viață. De fapt, cum e În viață? Ce, cum și când să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
casei sale, lângă câteva țigle sparte de grindină, pe care avea de gând să le Înlocuiască În aceeași zi. Câteva case mai Încolo, prin vocea tremurată a preotului, un mort Își lua iertăciunile de la toți cei dragi. De la mansardă coborau, destinși și Împăcați cu sine, Eleonora și negustorul de antene. 41. Ce e clar În lumea asta? Nimic, Își răspundea tot el. Blocul avea de bună seamă un număr al lui dar, din pricina frigului, se făcuse atât de mic, Încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
decât se vede În mod obișnuit, fără acea tulburătoare modificare a distanței, prin care toate Îți par la Îndemână. Îndreptă din nou sulul de hârtie poroasă ajutat acum și de Iolanda. Căldura mâinilor lor Îmblânzi parcă hârtia și nudul rămase destins, zâmbind enigmatic unei lumi ascunse sub arcuirea moale a brațului ei subțire. Încă arăți bine, zise Petru, după atâția ani În care ai stat ghemuită În tine ca Într-o scoică... Urmează doar să mă declari perlă naturală, zise Iolanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cîntat după cum i s-a cerut să cînte: pentru Săvinești, pentru nu'ș ce "ctitorie", pentru Transfagărășan, pentru metrou, pentru Casa Poporului), deși n-aș spune că era lipsit de talent. Talent de prisos. A fost oportunistul dichisit, distins și destins al realismului socialist. "Să te culci după 25 de ani cu nevasta e aproape un incest, Iordana". Și-și ațintea ochii de miozotis într-ai mei. Mi-era drag pentru că nu-l puteam iubi. Bietul Pasăre! A făcut parte dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o dată altfel, ca și cum ar fi fost cu toții cuprinși de o amnezie solemnă, în care numele lui de viu nu mai putea fi rostit. A dat pagina și a văzut poza străbunicului din ziua înmormântării. Zâmbea împăciuitor cu ochii închiși, relaxat, destins, învelit într-un lințoliu alb, strălucitor. Capul i se odihnea pe o pernă brodată, probabil foarte confortabilă. Sicriul părea atât de mic, ca de copil; străbunicul fusese un bărbat înalt și frumos, cel puțin așa susțineau mama și bunica, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]