3,122 matches
-
Amintiri dureroase i se scurgeau ca valurile Mării ce se retrăgeu de pe faleză parcă sărind din stâncă-n stâncă. Stătea pe mal și privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se în spuma câte unui val. Se străduia să le adune împreunându-le ca cioburile unui pahar, dar totul era zadarnic, de neîmplinit; altele, statornice, ce îi chema ochiul către ele o făcea să trăiască aevea clipe de mult trecute
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
trupurile noastre se caută disperate în goana după adevăr stăm stingheri unul în fața celuilalt. Cineva ne-a răpit dreptul de a fi fericiți, chiar dreptul de a fi. Lacrimi curg pe obrajii timpului, acum, cănd mitul lui,, împreuna’’ s-a destrămat. una lângă alta, gurile noastre străine și reci, părăsite de cuvânt, se privesc.. Atât....așteptând... aruncând arar săgeți grele de tăcere . Referință Bibliografica: SINGURĂTATE / Magda Harabor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de
SINGURATATE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/magda_harabor_1455537443.html [Corola-blog/BlogPost/370695_a_372024]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUFLETUL IANCULUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 22 Martie 2015 Sufletul meu, de ce ești supărat? Cântecul din fluier se destramă, Pe Iancu l-au făcut descreierat, Nu mai băga nemernicii în seamă! Te dor în cerul tău ca un pumnal Cuvintele din gura lor murdară, Avram Iancu n-a fost criminal, „Nebunul” și-a iubit această Țară! Prin Apuseni ți-
SUFLETUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1427004865.html [Corola-blog/BlogPost/353426_a_354755]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > POVESTEA CONTINUĂ Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Povestea continuă Când dimineață vine să destrame magia nopții despletind săruturi văd lumină picurând în ochii tăi Dimineață când totul devine alb infint de alb se trezește departe în mine orchestră de sentimente străine și se-aude cântecul zilei. Cântec de lumină și tăcere călător peste lume
POVESTEA CONTINUA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_horvath_1462726283.html [Corola-blog/BlogPost/382573_a_383902]
-
alb se trezește departe în mine orchestră de sentimente străine și se-aude cântecul zilei. Cântec de lumină și tăcere călător peste lume. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Totul este relativ. Veșnică e doar destrămarea. Toate se destramă încet : s-a destrămat și mâna mea cerșind trupul zilelor tale, s-au destrămat buzele tale negăsind cuvinte pentru cântecul zilei. Privește altfel în jurul tău : disperate umbre își caută trupurile, trupurile își caută decăderea. Decăderea, se întâmplă în lumina. Am
POVESTEA CONTINUA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_horvath_1462726283.html [Corola-blog/BlogPost/382573_a_383902]
-
în mine orchestră de sentimente străine și se-aude cântecul zilei. Cântec de lumină și tăcere călător peste lume. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Totul este relativ. Veșnică e doar destrămarea. Toate se destramă încet : s-a destrămat și mâna mea cerșind trupul zilelor tale, s-au destrămat buzele tale negăsind cuvinte pentru cântecul zilei. Privește altfel în jurul tău : disperate umbre își caută trupurile, trupurile își caută decăderea. Decăderea, se întâmplă în lumina. Am pus totul în alb
POVESTEA CONTINUA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_horvath_1462726283.html [Corola-blog/BlogPost/382573_a_383902]
-
zilei. Cântec de lumină și tăcere călător peste lume. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Totul este relativ. Veșnică e doar destrămarea. Toate se destramă încet : s-a destrămat și mâna mea cerșind trupul zilelor tale, s-au destrămat buzele tale negăsind cuvinte pentru cântecul zilei. Privește altfel în jurul tău : disperate umbre își caută trupurile, trupurile își caută decăderea. Decăderea, se întâmplă în lumina. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Veșnică e doar destrămarea. Cu noi, povestea
POVESTEA CONTINUA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_horvath_1462726283.html [Corola-blog/BlogPost/382573_a_383902]
-
cioburi.Iată cum timpul hoț mă biciuie cu frig,... V. DORINȚELE NĂLUCI, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017. Prin necuvinte-ți spun că-mi este toamnă Am frunza ruginie și sufletul brumat, Dorințele-năluci, aripile-și destramă Le risipește vântul ce suflă-n scăpătat. Și număr tremurând cocori împerecheați Ce-așteptă un semnal, o șoaptă de plecare, Am gândurile duse, doi cai despiedicați Ce-aleargă pe-o miriște cu drumuri fără soare. Un strop de ploaie rece
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
cumva, am fi surori. Iar ele mi-au spus că nici ploile nu-s ceea ce par să fie într-o mare pustie și dacă apă mi-e gândul în albia lui, în suflet port focul ce frige și arde păduri, destramă hotare, omoară stihii. Cine ești tu, copil de niciunde, departe de munte, de mare, de verde, de soare? Întrebau păsările cerului. Au nu ești vreo surată pierdută de cârd? Unde ți-e zborul? Ori ești steauă de mare, ori stea
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1487776013.html [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
de dincolo de munți, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul. Clipa Unirii celei Mari a sosit la sfârșitul primului război mondial. Învinsă de contradicțiile care o măcinau din interior și de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_romania_la_mul_rodica_elena_lupu_1385877647.html [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
culoarea, Iar zarea gârbovită își mistuie savoarea. Se spulberă tăcerea peste uitate plângeri Și-n genele durerii e zbatere de îngeri. CURGE-N FIBRE RĂSĂRITUL De ce plângi când azuriul îți zâmbește pe-ndelete, Iar tentații nelipsite sunt topite-n zări discrete? Destrămând hlamida nopții de sub pleoape satinate, Prin frânturile de gânduri simți lumina cum se zbate? Cu păcatele pe buze, implorând nemărginirea, Duioșia din amurguri colorează izbăvirea Și-n serafică chemare, ca o taină-n despletire, Te îndrepți către dorința care duce
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră,fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.( F.Nietzsche,Werke,Band VII,p.14.). În timp ce demolează pe Socrate,acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheațăsub veghea nemiloasă a rațiunii.” Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei.Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
Dacă ai ajuns ,, la miere” Nu uita de neamul tău! Hai cu mine măi nepoate, Neamul nostru să nu piară, Prin unire doar, se poate, Să schimbăm viața-n țară! =24 ianuarie 2001= Multe forțe ostile statului național doresc să destrame unitatea și neamul nostru Radicali unguri și rușii, deznaționalizează, au schimbat și schimbă numele fraților noștri iar acum împrăștiați în lumea largă o facem și noi singuri din rațiuni care nu au nici o legătură cu dragostea de țară și de
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Hai_romane_ionel_davidiuc_1341752525.html [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
în gândul bun l-aștern pe viața-n lut rămasă și tac. sunt bucuroasă acolo unde sunt și-n mers încă păstrez cuvântul viu știu simplu că prin mine-apasă pe măști de paie-n râu curgând dar toate toate se destramă... Anne Marie Bejliu, 13 martie 2015 Referință Bibliografică: se-nchide-n mine un cuvânt / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
SE-NCHIDE-N MINE UN CUVÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1426285945.html [Corola-blog/BlogPost/377835_a_379164]
-
principal al acestor versuri bacoviene și să conștientizăm că omul, când își ignoră fiindul, este un „nimic”. Plânsul lui George Bacovia este un cuget, o materializare a durerii față de mișcarea omului de la înserare și până în zorii dimineții, când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi voci fără a le putea desluși și sesizezi furișări de umbre pe care nu le poți vedea. Plânsul este jalea „... tălăngii când plouă
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > FATA MĂRII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului sunt norii care nu ne leagă și se destramă în râuri de mătase singurătatea cine să o înțeleagă când dimineața în valuri se scăldase, s-a spulberat și zarea dar și vântul când fata mării a ieșit din valuri lasându-și pe nisipuri jurământul și îmbrăca eșarfele de voaluri, din
FATA MĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1496576886.html [Corola-blog/BlogPost/371759_a_373088]
-
mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului condiției umane (în descendență existențialistă), al ironiei etc. Dacă le-ar folosi numai pe primele două, urzeala s-ar destrăma. Dar ironia și ludicul conferă rezistență țesăturii. Pe pânză sunt brodate toate problemele lumii: creștinismul în derivă, amănuntele zilnice ale vieții noastre fără sens, degradarea omului până la instinctele primare, comportamentul inuman al unor mame etc. Nu sunt uitate problemele specific
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
risipitor”, proiect îndreptățit, totuși, fiindcă „n-au secat nici râuri, nici izvoare / ce susură mereu cu vrajă jucăușă / și curg și-acum în valuri trecătoare - / deci dragoste mai este sub cenușă!” E „Tinerețe fără bătrânețe”: dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de petrecere a iubirii spre veșnicie. „Și..., dincolo de regrete și patimi, / se-aștern tăcute marile ninsori / în care mă voi arde după datini / însingurând în strai de sărbători
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
am valorare, nu mă mai iubește nimeni, nu sunt bună de nimic”, asociate cu o stare de irascibilitate, anxietate, plâns frecvent sau tendințe de izolare trebuie luate măsuri pentru a nu agrava această stare. Conform statisticilor foarte multe casnicii se destramă în această perioadă. Lipsa activităților comune, lipsa comunicării și a înțelegerii acestor stări duce la separarea unui cuplu care a avut ca bază doar creșterea și educarea copiilor. Cum facem față sindromului cuibului gol? În primul rând trebuie să căutăm
SINDROMUL CUIBULUI GOL de MIRON IOAN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446355970.html [Corola-blog/BlogPost/353305_a_354634]
-
să mă liniștesc. Rup logodna cu durerea și-mi îngrop tăcerile ca și cum stăpână am fost peste ele mereu. Mă mint, asta o știu și promit că nu o voi mai face dar om sunt și prea nu știu multe. Mă destramă cuvintele și necuvintele, mă adun temporar și ineficient... - O! Tu, Doamne! Trece-mă prin liniști și înțelegeri mai sus decât le am acum! Caișii au început să stârnească adieri albe și verzi, agitând albinele și mâhnirile. Mi s-a înrourat
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > UNEORI... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi este teamă Că ce-i bun se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1462640143.html [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
pe un steag Chiar de știe că-i beteag Și-i dă mir din tei în floare Ca să-i fie alinare... Prin castele de nisip A găsit în zori un plic Nu-l deschide cred de teamă Că frumosul se destramă... 07.05.2016 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Uneori... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1462640143.html [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
să ofere soluții pentru interesul comun. Până la urmă trenul devine și acționează unitar, chiar dacă este foarte segmentat, datorită interconexiunilor, iar direcția de mișcare este dată de alegerea mecanicului. Poate că multe vagoane își doresc alte destinații și atunci trenul se destramă, dar cu siguranță alte locomotive vor veni să le remorcheze. Direcțiile vor depinde însă de decizia mecanicului. Așa că mi se pare că rațiunea de a exista a unei locomotive este aceea de a tracta niște vagoane sau, poate... alte locomotive
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420554747.html [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
părerile celorlalți, strădanii de a-i despărți, păreri că nu vor avea norocul să fie împreună. Ca un făcut, tot ce era împotriva lor părea să fie concertat de entitătăți, încă nedeterminate, asigurând perpetuitatea potrivnicelor : Intuise strădaniile Toloșicăi de a destrăma mirajul lor, al lui și al Ericăi. Nu intuise, încă, faptul că seva iubirii anterioare, dintre Erica și Jen, fusese pentru ea un adevărat izvor de fericire. * Toloșica jinduise prea mult să iubească și să fie iubită, să fie idolatrizată
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
a da viață, cel mai minunat dar, pentru care și poate numai pentru atât, să transformăm opiniile despre femei în elogii. Apoi, cartea dezvăluie trăirile autoarei, indisolubil împletite cu regrete și speranțe, întrun ghem de presupuse iluzii care se pot destrăma în urma unui dor permanent și a unei pofte de viață acute. Am ușoara senzație de deja lu în multe din capitolele acestei cărți, pentru că, deși ea e scrisă de un OM femeie, mă simt dominat în calitate de OM bărbat, de aceleași
DREPTUL LA NEFERICIRE DE LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1444802997.html [Corola-blog/BlogPost/379843_a_381172]