206 matches
-
supuși și celor nesupuși ceai pe toate buzele ca o cruce de lemn... Și de data aceasta tensiunea afectivă, cu creșterile și descreșterile ei, face corp comun cu substanța textului: după ce crescuse din notațiile disparate ale „panicii” eului, imnul Își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțînd la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcîndu-și căderea de tensiune și În semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente, concretizînd extenuarea discursului. „Artificiu tipografic”, cum spunea G.
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
își găsește aici adevăratul său teren”2. Limba, care marchează natura profundă a umanului, are capacitatea de a găzdui o infinitate de semnificații, ceea ce confirmă - într-un anumit sens - paradoxul dogmei de la Calcedon (451 d.Hr): firea omenească nu este destructurată de evenimentul Întrupării Cuvântului, ci devine „rațiune plasticizată” (D. Stăniloae). Când funcționează în regim de excelență, limba poate media - ca și trupul - o sublimă revelație 3. Limba atestă rezervorul inepuizabil de creativitate al gândirii, instituind prin puterea cuvintelor lumi care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
debutului la angajarea existențială dramatică din ineditele incluse în Va fi liniște va fi seară și din versurile prezente în Guillaume poetul și administratorul. Lirica lui M. se particularizează, într-adevăr, printr-o exprimare frustă și totodată, „aleasă” foarte „lucrată”, destructurată productiv prin lacunaritate calculată și printr-un minimalism ortografic radical. Poetul nu utilizează niciodată în textul poetic, inclusiv în titluri, majusculele, iar la semnele de punctuație recurge foarte rar, și nu după regulile curente. Pe de altă parte, asociază recursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
firul de tutun care îmi iese din urechi/ firul de flăcări care îmi iese din nări// Tu poți crede că urechile mele fumează/ dar oamenii au rămas țintuiți în mijlocul străzii"), se regăsește și în poezia albatrosistă, fără însă a se destructura semnificația în aceeași măsura ca la Gellu Naum. Totuși nesomnul care transformă lumea în absurdă suprapunere de imagini pare să cuprindă și universul poeților ceva mai tineri. Sunt poeme în care realitatea este destructurată și recompusă în fiecare vers, în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poezia albatrosistă, fără însă a se destructura semnificația în aceeași măsura ca la Gellu Naum. Totuși nesomnul care transformă lumea în absurdă suprapunere de imagini pare să cuprindă și universul poeților ceva mai tineri. Sunt poeme în care realitatea este destructurată și recompusă în fiecare vers, în care toate obiectele par să se antropomorfizeze, tehnica de îmbinare a secvențelor lirice părând să țină de hazardul pur, sub semnul unei eliberări totale de convenții. Se fragmentează, de asemenea, textul într-un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
parcului arsă." (Pasărea urgiei). Poezia și-a pierdut valențele catartice. "mă obosește cerul și nu pot/ să-l scutur - mătrăgună-n manuscris (...)" (Trotuarul din memorie). Limbajul devine și el argotic "păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", întreaga lume se destructurează "mai trăim cu dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un eseu-anchetă asupra „nucleului inițiatic al basmului” (Dan C. Mihăilescu), o căutare în genul lui Ion Gheorghe, sub „impuls eminescian”, a timpului fabulos al Daciei. Metoda lui C. este dezvelirea treptată a unei învățături mitice de sub fiecare strat al basmului destructurat în nuclee epice. Conform obișnuinței sale de a grupa pe o temă câte două-trei cărți, romanul Au fost ca niciodată (1987), cu sugestie de basm, dar cu ambiția de a-și proiecta personajele în mit, narează viețile pitorești ale unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
poate produce, de la sine, o astfel de conștiință; situând în prim-plan actori anonimi (concerne, proprietate, piață, globalizare etc), respectiv exclusiv maximizarea profitului cu orice preț, și nu maximizarea capacității creatoare a omului concret ca premisă a libertății sale, capitalismul destructurează și distruge forțele de coeziune ale națiunii și nu poate fi flamura nici a unității europene; democrația "sfintei" (mari) proprietăți scoate omul (din ce în ce mai mulți oameni) din rosturile sale existențiale, îl aneantizează; cu un astfel de om, nu poate exista nici o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
celelalte forțe. Trebuie știut că pe aeroport funcționau mai multe structuri din Sistemul Național de Apărare în care un cuvânt greu de spus îl aveau cei din Departamentul Securității Statului. Dar, în momentul în care tocmai această structură a fost destructurată, trebuia preluat controlul ferm al conducerii. Poate a fost și o lipsă a structurilor centrale ale MAN că nu a preluat direct conducerea printr-o structură temporar constituită. Ofițerul de la Divizion care a murit, ofițerul de legătură, cel care i-
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
M. M.: Da, deja era o scânteie. S. B.: Și ca să vedeți prezența de spirit a lui Brotea, un ofițer pe care mulți nu dădeau doi bani. "Divizion, ascultă comanda la mine! Divizion, drepți! Divizion, alinierea!" Dar, formația deja se destructurase, plecau pe terenul de zgură spre Popotă, prin spate, spre locul în care vorbise Pascu... M. M.: ...să se întâlnească cu ăilalți. Știu. S. B.: Da, cu cei de la Regiment de la dumneavoastră, și să iasă. Eu și câțiva camarazi ne-
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M. M.: Da, deja era o scânteie. S. B.: Și ca să vedeți prezența de spirit a lui Brotea, un ofițer pe care mulți nu dădeau doi bani. "Divizion, ascultă comanda la mine! Divizion, drepți! Divizion, alinierea!" Dar, formația deja se destructurase, plecau pe terenul de zgură spre Popotă, prin spate, spre locul în care vorbise Pascu... M. M.: ...să se întâlnească cu ăilalți. Știu. S. B.: Da, cu cei de la Regiment de la dumneavoastră, și să iasă. Eu și câțiva camarazi ne-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de conținut antidogmatic." Sună ca un program personal, introspectiv, ca de altfel și opțiunea autoarei pentru Dezordinea preventivă a lui Matei Vișniec, roman al unei episteme deconstructiviste, cu totul atipice: "Fiind o literatură de idei despre viitorul sumbru al omului "destructurat", lectura nu e prea atractivă, dar trebuie continuată cu interes profesional, din curiozitate. Studenții de la Jurnalistică ar avea un profit real din dezbaterea unei astfel de cărți, care i-ar face fie să dea bir cu fugiții, fie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi exemplificată astfel: emițătorul jurnalului de la ora 19:00, difuzat pe PROTV, este Andreea Esca; sursa este
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Casa Armatei, pentru că unul din părinți era militar, tatăl lui Bogdan M. Iar la Palat [...] nu mai știu ce "pilă" a avut învățătoarea" (A.G.). Spre sfârșitul "Epocii de Aur", rutina glorificării simultane a școlii și a regimului începea să se destructureze. Degringolada era greu de ascuns, chiar și în fața copiilor: "pionier am fost făcută de două ori. O dată la școală și o dată [de formă], pentru că venise nu știu cine de pe la armată"; fiindcă în oraș era o unitate militară, "acolo ne-au dus ca să
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
problema manifestelor lansate de Partidul Comunist bolșevic din Basarabia, al căror conținut era îndreptat contra guvernului și armatei din România, după cum atestă nota Corpului de Jandarmi către Ministerul de Interne din 6 decembrie 1921. Numărul mare de organizații revoluționare bolșevice destructurate prin acțiuni informative și represive de către D.P.S.G. a continuat și în anii următori (13 în 1922, 10 în 1923, 19 în 1924), însă atacurile teroriste înregistrate au continuat (11 în 1923, 17 în 1924), fără să mai fie contabilizate tentativele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de interacțiune și nu de subordonare 33. În opinia cercetătorului francez, un pasaj descriptiv suscită trei tipuri de modificări textuale, asimilate problemei lizibilității - caracterul lizibil al textului este condiționat de introducerea unui lexic specializat -, problemei "inflaționiste" a detaliului ce poate destructura unitatea textuală și problemei libertății necontrolabile a descrierii, libertate favorizată de capacitatea limbii de a genera construcții lingvistice într-un lanț infinit 34. Pasajul descriptiv antrenează astfel un "efect de listă", concretizat prin repetarea aceleiași unități lexicale, ceea ce conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
voce interoghează abilitatea de a vedea a călăuzei orbilor. Identitatea instanței narative se clarifică subtil în frazele următoare ale fragmentului, când descrierea tabloului se face la persoana I, din perspectiva celui de-al treilea orb din tabloul lui Breughel. Bălăiță destructurează în spațiul pasajului ekphrastic limitele conceptului de autor/personaj literar/personaj al scenei plastice. Al treilea orb (de la stânga la dreapta) din șirul reprezentat de Breughel poate fi în același timp Naum sau autorul romanului, surprins într-un moment de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe părți / întregul încă neinventat?” (Aura). Poezia s-a metamorfozat, așadar, ca o reacție la „involuția”, la rigidizarea contextului său. Cu puțin timp înainte de revoluția din 1989, autoarea mizează pe realism din considerente morale, nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe terenul publicisticii. SCRIERI: Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
doar să răspundă, sau să corespundă acestei reconcilieri pe care o propune Dumnezeu. Prin reconciliere, Dumnezeu are intenția de „a-l recrea pe om” sau de „a-l recompune”, pentru că, doar datorită păcatului comis, omul „a murit” sau „a fost destructurat”. În acest context, este prezentată cu luciditate atât forța dezintegratoare a păcatului, cât și interesul insistent al lui Dumnezeu pentru a oferi iertarea omului, care mai târziu va fi reprezentat în dialogul său cu numele de „poporul ales”. Acest popor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăiește din mediere, și nu din frustețe și inocență, dintr-o cultură a senzației, și nu din senzația pură și diformă”. Având ca specific un dezechilibru al funcțiilor creative, „poezia livrescă se ivește în umbra celei clasice, reflexive și vizionare, destructurând nucleul ei funcțional”. După modul în care receptează „convenționalizarea poemului” și după reacția la „presiunea ideologiei literare”, poeții livrești se grupează, în terminologia criticului, în „rentieri ai convenției” și în „prizonieri ai convenției”. Obiectivul cărții nu este o investigare strict
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Ne preocupă ființa specială a poemului, ca organism viu de sine stătător, structurat într-un text care vorbește și apare în ipostaza sa de corp poetic și, deopotrivă, ființa imaginii poetice, prinsă în țesătura vizibilă a discursului. Această ființă este destructurată de intuiția eidetică a înțelegerii albe, destituită din manifestarea sa explicită, expozițională, privată de atributele întemeierii și de imperativele semnificării. Ea e străpunsă până în punctul obscur în care semnificabilul e abia posibilul, autorevelarea posibilului însuși, donație a inaparentului în trupul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
printr-un fel de filtru al intermediarului, caz în care imaginea sa imită forma adevărului cu care se aseamănă. Dar pentru a ajunge în starea de grație a urmării, el - trecătorul, pieritorul - trebuie să treacă și să piară, să-și destructureze configurația aparițională, materia ca obiect al manifestării. Dezobiectivat prin nemanifestare, devine substanță permeabilă luminii, o pastă moale care poate fi remodelată, reorientată către modelul ce îi imprimă forma. Un astfel de proces de rafinare și de sublimare întâlnim în poemul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spirituală critică ce exprima nevoia omului, ca individ, de a se afirma independent de dogmă și deci împotriva ei. Era, pe de altă parte, nevoia de a depăși efectele dezastruase ale paradigmei renascentiste, eșuată în nostalgia vârstei de aur ce destructurase pînă aproape de haos conștiința europeană. Principalul efect al eșecului Renașterii este dezvoltarea vertiginoasă, în secolele XVI-XVII, a “scepticismului în materie religioasă”. Ca urmare, în filosofie apar marii sceptici: Charron, Sanchez, Montaigne, Pascal și de asemenea analiști și metodiști ai erorii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poate fi scurtă și limitată la o desfășurare de câteva ore sau se poate prelungi printr-un delir halucinator care se dezvoltă progresiv, concomitent cu fenomene de depersonalizare, automatism mental, senzația de oprire a ideii, perplexitate anxioasă și halucinații, care destructurează prin procesul psihotic întreaga personalitate a bolnavului și-i perturbă înțelegerea realității. Halucinațiile sunt plurisenzoriale, auditive, cenestezice, vizuale și intrapsihice, structurând convingerea bolnavului de exercitare asupra sa a unor influiențe xenopate de citire a gândurilor sau de ecou al propriilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evrei, aveau totodată datoria sacră de a transmite mai departe hispanitatea inseparabilă de iudaitatea lor. Problema transmiterii apare în toată intensitatea ei atunci când examinăm existența acestor expulzați de-a lungul mai multor generații. Toate sunt obsedate de tema descendenței. Exilul destructurase la propriu familiile, separase cuplurile, îi lăsase pe mulți părinți fără copii. Peripețiile călătoriei agravaseră situația provocând moartea unor apropiați, copii, soți și soții. Convertirile forțate, bolile, răpirile, epuizarea distruseseră celula familială. Unii rămăseseră în Peninsulă, preferând plecării convertirea 40
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]