2,728 matches
-
un sfert de secol de carieră academică occidentală, - publicistică, editorială în științe politice -, și opoziție constantă față de totalitarism, nu aștept aprobări privind proiectele mele de cercetare politologică. Consider că am dreptul să doresc un fair play intelectual. Am în spate destule cărți în care Ion Iliescu este criticat cu severitate, pentru a nu accepta cu ușurință insinuări că aș fi făcut "pace separată" cu PSD (nici nu știu cum arată cei mai mulți dintre liderii acestei formații). Campania calomnioasă împotriva mea dusă de anumite publicații
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
scrie la persoana întâi, ca și când aș fi singur... Facem o probă... ca proba de microfon. Dar de fapt, nu eu zic, Omicron zice... Vă dați seama - începe amicul, în numele meu, - că în cele opt decade ale vârstei împlinite, am strâns destule dovezi și mărturii ale acestei stări, ale acestei imagini, când naturale, când artificiale, iar în Artifex... băgăm (vorbă învățată de la mocofanul Rânzei) în primul rând ideea de Artă.... Rău, răzbunător, laș, porniri asasine, chiulangiu, infidel, perfid, animalic, în ciuda unei oarecare
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
Paralela 45, deoarece acestea n-ar fi niște edituri serioase. Cred că nici Gigi Becali n-ar fi debitat o asemenea enormitate. Dl Theodorescu a scos de pe listă și revistele România literară și Observator cultural fiindcă amîndouă ar avea bani destui ca să se întrețină. L-aș fi apreciat pe dl ministru dacă ar fi declarat deschis că nu-i place atitudinea acestor două reviste. O afirmație bărbătească e, oricum, mai acătării decît un neadevăr ambalat diplomatic. Nu în ultimul rînd dl
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
a completa imaginea activității criticului literar Radu Enescu. Efortul restituirii e lăudabil ca inițiativă, cu atât mai mult cu cât obținerea mijloacelor materiale și financiare (sponsorizări și subvenții) i se datorează până la capăt lui Marin Chelu. E adevărat că sunt destule imperfecțiuni (o corectură cu multe neglijențe și un aparat modest de istorie literară), dar contează, în cele din urmă, izbânda editării. Cel mai important text (în același timp, și cel mai extins) din volumul Orizonturi speculative e eseul Iubire și
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
el trebuia să-și păstreze și pe teren statutul de "rezervă"... Totul plutea într-un mister desăvârșit... În orice caz, împreună cu Haralampy, am admirat cu simț patriotic detașarea și relaxarea cu care majoritatea jucătorilor noștri au abordat meciul. Au fost destule momente în care, fără nici o teamă - cum spuneam - atunci când mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați: -Ia uite, bă, la nebunu' ăla - oare ce vrea să facă cu mingea ? Iar dintr-
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
că anumiți termeni se specializează în comparații, alții în metafore: se spune "proastă ca o găină" - dar "e o gîscă"; cineva "e un bou", nu și: "prost ca un bou". "Oralitatea scrisă" a Internetului ne furnizează și în acest caz destule exemple de clișee și inovații, de variații pe tema dată a prostiei omenești. Limbajul familiar recurge cu ușurință la superlative ale insultei sau pur și simplu ale caracterizărilor depreciative. Sînt numeroase atestările formulelor prost (sau mai prost) ca noaptea: "ești
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
E "sechestrat" la "Humanitas"? Acum recolta romanelor se vede mai bogată. S-ar putea face loc în colecție prin reducerea romanelor minore din perioada interbelică. E bine dacă se vor opera unele modificări de repertoriu, remedieri imperioase, căci ar fi destule propuneri de revizuiri în selecția de o sută. Ar fi multe de spus, îndeosebi despre aceste din urmă două secvențe temporale, dar nu mi-am propus decât să ofer o imagine a colecției 100+1 capodopere ale romanului românesc, care
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Ion Petrovici, în anii "60, cea mai harnică sursă, ascunsă sub numele de cod "Marcu Filip", era la rîndul lui profesor și fost ministru, lucra în sectorul cultelor și provenea din mediul teologic. Ionel Necula spune că există în dosar destule semne identitare pentru a fi recunoscut. Cronicarul, care era copil în epocă, nu-și poate da seama despre cine e vorba, cum nu l-a depistat nici pe informatorul care "trecea drept un cunoscut critic și teoretician literar" și care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
diversității regionale. Pînă una-alta, norma s-a stabilit, prin tradiție (recentă) la București; procesul e cu siguranță mai comod și mai eficient, dar nu se justifică în mod absolut. Din contrapunerea și conflictul criteriilor, au rezultat în noua ediție destule modificări ale normelor anterior existente: de pildă, acum se recomandă varianta cu s intervocalic a cuvîntului filosofie (și a întregii sale familii lexicale), admițîndu-se ca variantă și filozofie (singura considerată corectă în ediția din 1982 a DOOM), ținîndu-se cont de
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
și a conștiinței noastre. Dar să precizăm că astfel de puncte controversabile sînt destul de puține în cuprinsul comentariului d-lui Niculae Gheran, străbătute de suflul unificator al unui polemism justificat, cu stenice urmări. Dacă unele cazuri fierbinți sînt deocamdată ocolite, destule altele intră în colimatorul d-tale. Dibuind și veștejind impostura pînă-n cele mai dosnice cotloane, în confidențialitatea scrisorilor, a feluritelor hîrtii părelnic de minimă semnificație, în consemnarea unor convorbiri de demult ce s-ar părea că s-au mistuit în
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
de pagini în căutarea lui Jules Verne, 1979), publicată și în Italia. Acum, în anul comemorativ Jules Verne, avem de la Hobana o carte despre raporturile marelui scriitor francez cu lumea românească și ale acesteia cu el. Se pune întrebarea: existau destule temeiuri, destule argumente pentru a întreprinde o cercetare cu tema ? Hobana a considerat că existau și a și dovedit-o în cartea de care vorbesc. Primul argument pe care îl prezintă, în ordinea însemnătății, este acela că autorul "călătoriilor extraordinare
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
de unică folosință supuse perisabilității: adevărate cutii de conserve care, odată consumate (interpretate), sunt debarasate sau, în cel mai fericit caz, stocate, oricum, abandonate și uitate. Or, uitarea este moartea tuturor lucrurilor, inclusiv a muzicii. O muzică savantă ce comportă destule neajunsuri: boala ei incurabilă este uitarea, nefericirea ei profundă este intelectualizarea, irosirea ei iremediabilă este răspîndirea printre cei săraci cu duhul și cu instrucția, iar cel mai mare cusur este acela că nu ajunge aproape niciodată la timp și acolo
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
Evident că ar dori să fie ei înșiși beneficiarii succesului, "boieri" relaxați, destinși, plini de farmec. Dar nu sunt. N-aș putea spune că acești mărunți resentimentari măcar împărtășesc valorile stângii: nu de alta, dar au existat în cultura română destui "boieri" roșii, de-ar fi să-i citez doar pe Zarifopol, Ralea sau Rosetti. Am serioase dubii că aceia ar da fie și o ceapă degerată pe gesticulația nevrotică a frustraților de azi, care mai compromit o dată ideea de prestigiu
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
conținut similar celui din Occident); un critic literar care a avut șansa de a-i observa primul și de a-i impune atenției publicului pe marii scriitori ai vremii sale - Eminescu, Caragiale, Creangă și Slavici - dar care a și pierdut destule pariuri literare; un polemist mai mereu învingător în duelurile în care a fost angrenat, dar aproape niciodată prin mijloace cavalerești (rareori era dispus să discute chestiunea de fond; de cele mai multe ori își descalifica adversarul scoțîndu-i în evidență carențele formale; om
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
Acum spitalul a căpătat un aspect modern, este curat și echipat acceptabil. În saloane este chiar mai cald decât ar trebui. Lipsesc încă anumite materiale, dar așa este la români. S-au realizat ceva progrese, fără discuție, dar anomalii sunt destule. Oamenii sunt cei care ar putea face diferența, dar de unde să găsești personal ordonat, cinstit și clar la minte că în Canada ? Spunând cine sunt și ce am făcut pentru acel așezământ (aici am vrut să ajung cu această paranteză
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
de vină sunt tot felul de gropi și denivelări ale străzilor, terenuri murdare, construcții neprotejate, tencuiala care cade de pe clădirile vechi totul parcă făcut cu intenția de a nu se putea curați mecanic orașul, să facă față mizeriei. Am văzut destule femei cu fuste « lunge » care maturau în scârba străzile, cu maturi de nuiele că pe vremea lui Mavrocordat, dar se pare că fără spor. Mizeria rămâne parcă neatinsă. Câinii cu sau fără stăpâni, fac mizerie pe trotuare pe unde le
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
am zis, sarcina statului pe terenul așa-numitului progres material este titanică; dar comunicare, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunile societăților înfloritoare ușurează mult această sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații - se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
o lume expusă. Asta ar trebui să ne oblige să luăm măsuri de siguranță. De pildă întărirea controlului la graniță și supravegherea mai atentă a grupurilor cu posibil potențial terorist. Or, din acest punct de vedere, al prudenței elementare, avem destule motive de îngrijorare. La frontieră - aflăm din presă - se întîmplă din cînd în cînd lucruri necurate, din cauză că funcționarii vamali se lasă corupți. Poliția, care ar trebui să stea cu ochii pe tot ceea ce pare sau e în neregulă, are probleme
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
Vremuri gingașe Dar spune-mi Arhio în aceste vremuri gingașe de latrină cum trebuie vărsat sângele? Cu grijă excelență să nu păteze... Focuri De câte ori seara nu aprindem focuri să fim văzuți de idei aici pe pământul făgăduit Facem apelul: suntem destui dar suntem cu mult sub posibilitățile de a fi Ceva mai încolo sub forma unei obiele cazone stă ghemuit în frig un vis Am ieșit din peșteră și bâjbâi Doamne ce mă fac căci nu sunt învățat cu binele? Eu
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
produce în fiecare an, se chinuie, se supune în fiecare an, și în fiecare an acest transport trebuie să plece" (p. 245). E o ficțiune, pentru că transportul, în mod real, nu mai există, vița-de-vie din Vladia nu mai produce. Avem destule indicii pentru a interpreta romanul ca parabola unei dictaturi, care se străduie prin toate mijloacele să întrețină iluziile, să propage fericirea, să o întrețină prin vinul spumos al propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
eu douăzeci dolari... O FELIE DE LUNĂ dialogul: vasul comunicant se sprijină pe un putregai de gard locotenentul nemort parcurge elegant fragmentele marcante pe bulevard magia se vinde la pupilă mai abitir ca un poem nuclear oamenii-furnici n-au hrana destulă și procedează la incestul primar câte-o felie de Lună mai cântă doar câinele mut latră deci latră poeții absconși se iau la trântă ca la primara mea nuntă de piatră vine și Omul cu o tarabă de gât un
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
nici finalul rolului Magdei, de exemplu, nu este nici forțat și nici artificial sau stângaci. Personajele apar întotdeauna la momentul potrivit, bine conturate de la început, autorul neavând, din acest punct de vedere, nici un fel de ezitare în creionarea lor. Există destule fraze în care Dan Ghițescu arată cu tărie că lui nu-i este frică de cuvânt, în general, dar nici de cuvintele sau expresiile cu iz peiorativ, chiar catalogate, de regulă, vulgare, pentru că știe cum să le mânuiască și să
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
apărut abia în 1879, fiind folosită de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-1904) într-o broșură propagandistică îndreptată contra evreilor. Dacă preluăm conținutul acestor noțiuni, așa cum este el definit științific în secolul al XX-lea și îl aplicăm operei eminesciene, găsim destule mărturii în favoarea prezenței unor idei naționaliste, xenofobe, rasiste și antisemite în anumite texte scrise de marele creator romantic aflat în atenție. Din păcate, cadrul și timpul nu-mi permit acum să trec în revistă toate aceste exemple și nici nu
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! - General (r) Aurel Rogojan Omul care s-a înălțat la gloria cerească, după destule poveri ale nerecunoștinței în viața pământeană, s-a născut la data de 6 iunie 1939. După absolvirea studiilor de 10 clase ale școlii elementare, medii și la Liceul Regele Ferdinand din orașul Râmnicu Sarat (1946-1956), a urmat cursurile Facultatii de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Preuss). Cioran va spune lucrurilor mai brutal pe nume. Aproape că nici Hartmann n-are darurile oratorice ale lui Vianu". Ca numai peste o lună să observe cu totul altceva: "La început răsfățat întrucâtva și cam anarhic, n-am găsit destule genii la Universitate și n-am fost mulțumit nici chiar de primirea pe care mi-au făcut-o profesorii cărora m-am prezentat: Hartmann mi-a părut prea rezervat, Sombart uzat, Spranger stângaci și îmbătrânit înainte de vreme. Deși cel dintâi
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]