347 matches
-
operat În prealabil o dublă critică. Prima se referă la literatura asimilaționistă, literatură de imitație născută dintr-o identitate de Împrumut, care a făcut să apară la Tropice fabuliști, parnasieni, romantici, simboliști, poeți „vrăjiți de muzele grecești”, astăzi căzuți În desuetudine și din care n-au mai rămas decât vreo câțiva adepți, nostalgici ai vechii școli. Creolitatea respinge așadar aceste contra-figuri literare, considerate lipsite de autenticitate. A doua critică este mai delicată, Întrucât vizează câțiva scriitori față de care Antilele au o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
vedere psihologic, nerespectarea uneia dintre ele poate tara copilul pentru toată viața, chiar dacă aparent sunt banale. Au uneori efect întârziat și pot deveni dezastruoase pentru personalitatea copilului în formare. Unele dintre ele, fiind atât de cunoscute, trimit deja părintele în desuetudine, neluându-le ca pe niște reguli absolute, însă de la care este bine și neriscant să se abată. Pentru ca apoi să nu vină cu celebrele scuze ale părinților: "nu am avut încotro" sau "am sperat să nu se întâmple, "sau "nu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
la semnificația „clar” („data viitoare o să folosesc numai propoziții cu subiect si predicat, ca sa nu te mai încurci”, softpedia.com, 2005). În ultimul an, frecvența a crescut extrem de mult; e de așteptat să urmeze saturația, uzura și, ulterior, intrarea în desuetudine
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
în limba română, adaptate, integrate unor contexte noi, cuvintele intra în procesul normal de evoluție semantica; pot astfel să apară, prin extensie, prin restrîngere sau prin analogie, sensuri noi, după cum unele dintre sensurile lor mai vechi pot să intre în desuetudine. Nu este deci absolut justificat să aduci în discuție, pentru a condamna uzul actual, sensurile originare ale unui cuvînt, semnificația lui în limba din care provine. În cazul adjectivului condescendent și al substantivului condescendenta, invocarea originii și critica uzului actual
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Un proiect privind transformarea Craiovei în oraș-martir a fost respins marți de plenul Senatului. Liberalul Puiu Hașotti a acuzat că această propunere "aruncă lucrurile într-o zonă a desuetudinii", fapt demonstrat și prin argumentul că toți semnatarii inițiativei sunt parlamentari de Dolj. "Se vor unii și parlamentarii din alte județe să-și declare orașele oraș-martir", a spus Hașotti ironic. "Hai să simplificăm lucrurile, facem România țară-martir și mulțumim pe
Senatul a respins transformarea Craiovei în oraş-martir () [Corola-journal/Journalistic/48687_a_50012]
-
câmpul muncii într-un viitor apropiat, care supraviețuiesc la polul opus al societății. Marile industrii din Cluj "Dermata", "Iris" și "Napochimia- Terapia", care hrăneau mii de familii de muncitori, au dat faliment de mult și, abandonate, au căzut în dezolantă desuetudine. Cartierele muncitorești poartă, în consecință, amprentele acestei dezolări care contrastează puternic cu prospețimea recuperată a cartierelor din zona centrală. În drum spre Beiuș am stat două zile la Cluj și apoi am trecut prin Bistrița, Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
găsit alte arme mai puternice înaintea Areopagului Europei decât tot pe acestea. Așadar "independența", precum o numim astăzi, nu este un "copil găsit" fără căpătâi și fără antecedente, ci un prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături. Căzută în desuetudine prin necumpănitele acte ale lui Dimitrie Cantemir și a generalului de cavalerie Toma Cantacuzino, neatârnarea noastră a fost pururea reală, ca drept pururea în vigoare, ca fapt știrbit din când în când, nu prin alt drept, ci prin escese și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe baza... a ce? A unui vot dat prin panglicărie ca cel de sus, neadmis de Senat, neiscălit de Domn, a unui vot orb, care n-a fost nicicând lege și care acum se împrospătează ca o lege rămasă în desuetudine? Dar s-a mai auzit aceasta undeva? Înțelegem ca să se reîmprospăteze un drept câștigat, dar un vot nul al unei Camere ca cea cu surprinderea excedentelor de sus să se privească ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în desuetudine? Dar s-a mai auzit aceasta undeva? Înțelegem ca să se reîmprospăteze un drept câștigat, dar un vot nul al unei Camere ca cea cu surprinderea excedentelor de sus să se privească ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de demisia magistraților mazariști de la noi odinioară. Demisia Parchetului de la Versailles desigur nu are nici o asemănare cu demisia junilor magistrați-politiciani de pe vremea guvernului conservator. Magistrații franceji demisionează astăzi pentru că nu vor să aibă a aplica niște legi căzute odată în desuetudine, cărora guvernul crede de cuviință să le redea puterea activă. Acești magistrați, cari-și păstrau până acum locurile prin împlinirea cu sfințenie a datoriei lor, prin activitate și prin merite reale, demisionând astăzi își sfăramă de bunăvoie o carieră din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
simplu această jucărie cu legi în vigoare, această suspendare a lor fără ca ele să fi fost abrogate, această amânare a perceperii unei dări pentru cauze politico-electorale. Se-nțelege că, după ce cercurile interesate se deprinseseră a vedea legea aceasta căzând în desuetudine, ele să se simtă atinse în mod neplăcut de reintroducerea ei și sîntem cei din urmă a zice că cei interesați nu ar avea tot dreptul să se plângă. Dar în sfârșit unde o să ducă acest straniu mod de guvernare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stocate ritos de afirmația lui Tudor Ghideanu și de uimirea acestuia "că Eminescu recurge chiar și la calculul probabilităților pe axa existențială a identității numerice (?!), deși nu o face ca specialist" (sic!). Cu asemenea probe se poate lesne cădea în desuetudine... Când exegetul renunță la pagina aglomerată de nume, lecuindu-se de panica protocronică și se consacră asimilării strice a textelor, rezultatele sunt demne de toată atenția. Hyperion, ademenit de magia cuvântului, trimite la poema După melci de Ion Barbu ("Melcul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românilor sunt cele mai modeste din toate și că nimeni nu va îndrăzni a tăgădui românului un drept de care se bucură deja și grecii, și bulgarii, și sârbii, și de care românii s-au bucurat ab antiquo. Căzut în desuetudine în vremea domniei fanarioților, reînvierea lui din cenușă va fi un titlu de recunoștință pentru generația actuală, dacă va ști să fie la înălțimea chemărei sale istorice. Pîn-în prezent românii de peste Dunăre au avut de apărători pe turci, e drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine terenul larg al dreptului canonic, rămas cu totul în desuetudine astăzi. Cari sânt principiile de drept ale "obiceiului pămîntului" întru cât îl întîlnim în cronice și documente? Ce înțeleg documentele sub denumirea de "drept romînesc"? Cât despre științele naturale, aicea terenul e nemărginit. Las-că aproape toată nomenclatura de pîn-acuma este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îl trăia, nu reușea să-l interpreteze. Firește, nu izbutea nici Hattie, care nu-l citise niciodată până atunci. Încercarea ei de a-l traduce literal, începu astfel: „Un soi de solititudine, fără o lebădă sau un țărm, își oglindește desuetudinea în privirea la care am renunțat, sau pe care am îndepărtat-o de glorioasa... nu, de deșertăciunea... atât de înaltă încât nu poate fi atinsă, cu care multe ceruri se vrâstează sau, mai bine zis, se împestrițează în aurul asfințitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
intransigență, iar dezbaterilor în problema privilegiilor acordate străinilor - o nouă dimensiune 40. În sursele europene din secolul X și din cel care a urmat, locuitorii de origine slavă ai Europei Est-Centrale apăreau sub numele Slavi - Sclavi; acesta a căzut în desuetudine relativ rapid, fiind eliminat conștient și întâlnit ulterior extrem de rar în izvoarele timpului. Pentru desemnarea locuitorilor podișului Boemiei sursele au folosit etnonimele slavi bohemi, bohemi, pragani, praganae • Apud S. Gawlas, Die mittelalterliche Nationenbildung am Beispiel Polens..., p. 143. • G. Kristo
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și asociațiile sindicale și cooperatiste. Se mai solicita, între altele, instituirea tarifelor minimale și a arenzilor maximale în bani și în dijmă, adică repunerea în uz a legii învoielilor agricole din 23 decembrie 1907/5 ianuarie 1908, care căzuse în desuetudine, și asigurări sociale pentru angajații agricoli în caz de invaliditate și de boală 32, mai precis spus, introducerea unor măsuri legislative pe care în perioada guvernării partidul le considerase însă - potrivit aserțiunii ulterioare a unuia dintre fruntașii lui - „inutile și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales în Italia și în Franța, în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Rețeaua școlară s-a dezvoltat considerabil. Dacă școlile monastice au căzut în desuetudine, fără a dispărea însă, în schimb școlile-catedrale, care până atunci erau modeste, aproape inexistente, s-au înmulțit"196. Universitățile sunt instituțiile începutului de modernitate care s-au bazat pe aceste școli care funcționau pe lângă catedrale și unde se predau artele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
liceu, universitari-, o astfel de lucrare ar fi un prilej de a compara și reinventa funcțiile educației. Ar renaște, în unele suflete - gândeam atunci - ideea datoriei de a lumina, de a răspândi cultura adevărată, cum au făcut premergătorii lor. Față de desuetudinea în care căzuse actul formării pentru meseria de profesor, întâlnirea cu sistemul de pregătire practicat de Seminarul Pedagogic al Universității din Iași ar fi însemnat un moment de meditație, o sugestie de a pune în balanță Legea Învățământului a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse să-și integreze reciproc câștigurile. Modulul gândirii științifice nu mai este de mult unul Închis, preocupându-se astăzi de lucruri care la Începutul secolului XX erau Înfierate drept
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
32, nr. 1, p. 22. (trad. n.) 910 Scott Vaszily, art. cit., p. 527. 246 pedepsi astfel insistențele nedorite.911 Acțiunile personajului feminin îi dezvăluie forța și puterea decizională. Dragostea curtenească, simbolizată prin serenadele siropoase ale lui Avesalon, cade în desuetudine, este ironizată, remarcăm acțiunile teatrale ale celor doi amanți, parcă ar juca, în mod conștient, într-o comedie. Avesalon vorbește ca în Cântarea Cântărilor, devine tipul amorezului, care însă simte un imbold spre violență, în urma trădării, și nu poate juca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
principiul majorității. Congresele regionale nu aveau un rol major în guvernarea țării și nu puteau lua hotărâri de mare importanță. Aceste adunări erau chemate, între altele, să delege reprezentanții nobilimii la Dietele provinciale. Din secolul al XVII-lea cad în desuetudine. Dietele generale sunt cele care joacă rolul major în viața politică a Boemiei. Ele datează din prima jumătate a secolului al XIV-lea. Structura juridică a acestor Diete a devenit stabilă în cursul secolului al XV-lea: în principiu ea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
netransparent și confuz, mai ales în cazul familiei regale; anii în care aceasta a fost dată uitării și sistemul politic a impus reguli proprii de adresare au contribuit decisiv la această opacizare a onorificelor. Formarea sintagmelor: de ce cad unele în desuetudine În toate limbile romanice, factorul "politețe" influențează sistemul pronumelor alocutive: forma tu este înlocuită de o alta din paradigma pronominală, fie de pluralul persoanei a II-a, ca în franceză (vous), fie de singularul persoanei a treia, precum în italiană
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
sunt vânt?! De ce nu pasăre oare?! De ce sunt numai cuvânt?..." Supraevaluarea ideii de generație irită franc; există doar ritmuri, zice el: "Un poet bun ține de toat egenerațiile, mediocritatea de nici una..." Lirismul în sine, prelungit fără frână, poate cădea în desuetudine; reflexivitatea vine să corecteze sentimentalismul, discursul lânced. Dacă aș avea două inimi, una aș vrea să gândească..." Nu o dată Grigore Vieru se amuză la întâlnirea cu vechile dictoane și sentenții, după care el însuși, luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
grupare, cea a „boierilor pământeni“. Acest hrisov a fost aplicat doar în timpul lui Racoviță, dar și atunci numai când acesta a dorit și i-a servit propria cauză; după mazilirea lui, ca și alte acte asemănătoare, și acesta cade în desuetudine. Autoritatea și implicarea părinților Care este gradul de implicare al părinților în căsătoriile copiilor lor? Dar al copiilor înșiși? Sunt ei oare întrebați asupra partenerului ales, dacă le place, dacă au vreun sentiment față de cel cu care își vor petrece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]