3,487 matches
-
specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă forța de muncă În schimbul unui salariu suficient (cu excepția cazului În care beneficiază de alocații de șomaj și deci, de venituri de transfer) la fel
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din partea informaticienilor care se confruntă cu o evoluție rapidă a Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare(NTIC). În bibliotecile noastre, biblioteci hibrid, coexistă informația în bună parte pe suport hârtie. Factorii de mediu, calitatea hârtiei, a cernelii tipografice vor fi determinante în timp pentru păstrarea unor valori. Condițiile improprii de depozitare, calamitățile cutremurele, incendiile etc. au făcut ca multe documente importante să se piardă sau să se deterioreze făcând mult mai dificilă conservarea și păstrarea lor. În marile biblioteci ale țării
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
semnificativ mai mari de 1 și semnificativ mai mici decât 1. * = predictor neinclus în ecuație. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Construirea spațiilor de participare comunitarătc "Construirea spațiilor de participare comunitară" Cum se poate stimula participarea comunitară? În capitolul precedent am descris determinanții, actorii și cazurile de participare comunitară. Pentru cei care lucrează sau tind să lucreze în domeniul dezvoltării comunitare este esențial să înțeleagă modul cum poate fi inițiată și susținută participarea comunitară. Spațiile de participare comunitară (Randell, 2004) sunt mulțimi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta dintre formele de capital influențează variabilele intermediare și, implicit, propensiunea de participare. Centrarea excesivă pe capitalul social ca determinant al participării comunitare intră în contradicție cu modelul ANDEO. Desigur, modelul prezentat are caracter ipotetic, de sinteză care se cere a fi testat. Deocamdată, el clarifică unele ipoteze care pot servi ca element de ordonare a informațiilor empirice rezultate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
constituie un factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în Smith, 1996) a concluzionat că inconsistența pozitivă, adică existența unui status economic mai ridicat decât nivelul de educație, este determinantul unui comportament electoral conservator. În general, dovezile empirice aduse în sprijinul ipotezei după care IS ar fi semnificativă sunt destul de slabe. Ipoteza propusă de Lenski în lucrarea sa de importanță cardinală s-a dovedit însă a fi extrem de atrăgătoare. El
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
activității pentru producerea de bunuri colective precum sănătatea, educația sau securitatea. Creșterea pe termen lung este determinată de demografie și de progresul tehnic endogen. Dar îmbătrânirea populației (scădere a populației active) nu este nici singurul, nici neapărat cel mai important determinant al creșterii. În Europa, în ciuda discursului alarmist, merită să fie puse niște întrebări: sistemul productiv a evoluat suficient către noile tehnologii și serviciile intensive de cunoaștere? Instituțiile permit economiilor să se adapteze? Investiția în capital uman, esențială creșterii, se poate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prețul îngrijirilor are impact asupra cererii chiar dacă nu consumatorul, în majoritatea cazurilor, este cel care ia decizia consumului de îngrijiri ci corpul medical. Totuși, dacă prețul va crește în cadrul unei responsabilități stabile, cererea nu va scădea. Rămâne factorul demografic ca determinant al cererii. Într-adevăr, cheltuielile de sănătate depind atât de mărimea, cât și de structura populației. Impactul îmbătrâniri Efectele demografice pot fi descompuse asupra cheltuielilor de sănătate (Bac, 2004). Se notează cu It cheltuielile de sănătate ale anului t în funcție de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este destinat studiului acestor relații. Lansând ipoteza rezonabilă după care părinții au venituri din activitate și cei în vârstă venituri de substituire, de tipul pensiilor, analiza consumului și a corolarului său, economisirea, se bazează din punct de vedere tradițional pe determinanți ca venitul curent (funcție keynesziană), venitul permanent (funcție friedmaniană), venitul grupului social căruia îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un alt determinant care trebuie scos în evidență: vârsta. Efectul său asupra nivelului și structurii consumului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și a corolarului său, economisirea, se bazează din punct de vedere tradițional pe determinanți ca venitul curent (funcție keynesziană), venitul permanent (funcție friedmaniană), venitul grupului social căruia îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un alt determinant care trebuie scos în evidență: vârsta. Efectul său asupra nivelului și structurii consumului și economisirii va face obiectul primei noastre analize. Dacă solidaritatea între juniori și seniori are o dimensiune familială bazată pe valori de respect, de recunoștință, de considerație
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
valabilitatea restrânsă a concluziilor ce s-au desprins, precizând că generalizarea s-a făcut atâta cât a permis realitatea. Totuși, se impun câteva constatări. Testul a avut ca particularitate cerința de a scrie unele sub altele cuvintele considerate reprezentative, chiar determinante pentru propria persoană. De aceea, s-a obținut o reprezentare ierarhică, în care se arată o încărcătură valorică mai mare pentru primele poziții. Dominantă este remarca după care fiecare a răspuns că este mai întâi de toate mamă. Mă întreb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al absenței efective a unei persoane semnificative pentru copil. Demontarea din perspectivă de gen a conceptului deprivării materne permite observarea faptului că acesta este efectul unei înțelegeri a rolului mamei față de copil, într-un mod propriu pentru vechea paradigmă patriarhală: determinant pentru femei este să dea curs funcției de mamă, pentru că numai așa copiii vor crește frumos și armonios. Se poate face deci distincție între carența afectivă și carența maternală, constatându-se că îngrijirea plină de afecțiune a copiilor de către alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ori între 1880 și 1980. Creșterea industrializării a antrenat o sporită activitate legislativă a Statului, o mai mare participare a acestuia la producerea și la furnizarea de servicii economice și sociale. 1.3.1.2. Rațiuni istorice Acestea au fost determinante. Secolul al XX-lea, de pildă, a cunoscut două războaie mondiale. La ieșirea din acestea, ponderea economică a Statului a crescut. Pe de altă parte, criza din 1929-1933 s-a rezolvat prin intervenția directă a Statului (1933: politica New Deal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
modul în care înțelegem sectorul public, apar pro-bleme de proporție sau dimensiune a acestuia, asupra cărora disputa economiștilor este actualmente mai aprigă decît oricînd. Mărimea sau întinderea sectorului public variază și în funcție de evoluția progresului tehnic, de condițiile pieței și de determinantul spațial. În tot cazul, sectorul public nu trebuie să fie o alternativă la cel privat, ci un complement al acestuia. Spre exemplu, la începutul secolului al XX-lea, SUA au acordat monopolul telefoniei companiei AT and T pe baza principiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
succes după al Doilea Război Mondial, în majoritatea țărilor dezvoltate, constituind la vremea aceea alternativa viabilă la abordarea de tip clasic. Această adaptare rapidă a sistemului keynesian a avut loc considera R.H. Coase datorită faptului că analiza de către acesta a determinantelor cererii efective părea să fi ajuns la esența a ceea ce se petrecea într-un sistem economic, precum și faptului că era mai ușor de înțeles (cel puțin în linii mari) decît alte teorii. Faptul că sistemul keynesian furniza un remediu pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
promovării noilor tehnologii și a noilor produse, a exporturilor și a încurajării activității de cercetare-dezvoltare, cele mai bune rezultate le-a dat asistența regională selectivă ca formă de asistență financiară. Ceea ce s-a reușit, în bună măsură, a fost identificarea determinantelor competitivității regionale și a elementelor de atractivitate pentru investițiile private. Comisia Europeană de la Bruxelles, prin Directoratul său General pentru Politică Regională, a clasificat trei tipuri de regiuni: 1. regiuni favorizate, caracterizate de ritmuri ridicate de dezvoltare economică; 2. regiuni defavorizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
monedă, unde arăta, printre altele, riscurile unei politici monetare prea riguroase. Cîțiva ani mai tîrziu, în Teoria generală, apărută în 1936, el preconiza o creștere a cheltuielilor publice pentru a combate insuficiența cererii, în care el vedea unul dintre principalii determinanți ai crizei de la începutul anilor 1930. În fapt, dincolo de opoziția fundamentală a tezelor lui Hayek și Keynes, ambele înregistrează efecte perverse. Această noțiune a fost definită ca fiind rezultatul neintenționat al unor decizii individuale raționale. L-am constatat în cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
slabe de productivitate, ceea ce obligă la revenirea la o gestiune a mîinii de lucru moștenite de la vechea reglare concurențială. Avem aici o abordare deterministă în care progresul tehnic și aplicațiile sale concrete, cîștigurile de productivitate, ar constitui în ultimă instanță determinanții principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate fi redusă la această perspectivă, chiar dacă există o tentație în acest sens. Marx nu este singurul inspirator al acestui curent de gîndire. Keynes și luarea de către el în calcul a efectelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu mai au nevoie de complemente circumstanțiale ("în principiu pot pleca", "faptul că am pașaport nu înseamnă și faptul că am ieșit", ,,bineînțeles că am să rămân"). În aceeași situație se află și unele adverbe: înainte înseamnă (chiar și fără determinanți) "înainte de a părăsi țara"; altfel este adverbul prin care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
comunice "gînduri simbolice" prin folosirea unor simboluri de plastic și a unor tastaturi controlate de computer. Conform spuselor lui David Premack, în 1971, cimpanzeul Sarah a învățat 130 de semne, și era capabilă să recunoască substantive, verbe, adjective, pronume si determinanți, negația, similaritatea și diferența, precum și frazele complexe. Validitatea tuturor acestor afirmații a fost mereu pusă la îndoială. Ele au dovedit că au foarte puțin în comun cu știința și cu modul în care este condus un experiment științific. Cei mai mulți dintre
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
o posteritate cerchistă. Ei se înscriu întrucîtva într-o istorie ulterioară istoriei Cercului prelungind-o pe aceasta într-un viitor ce fusese necunoscut cerchiștilor. Și asemenea cercuri după Cerc, asemenea extensii cerchiste vor mai apărea încă." De ce? Fiindcă există niște determinante ale grupării coagulate în 1943-47, ce ar putea fi validate de o evoluție a literaturii noastre în sec. 21 (în măsura în care aceasta e previzibiă). Rezumînd aici sărac frumoasa expunere, aceste derminante ar fi în principal patru. În primul rînd, raportul lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
intemporal, condiții favorabile inițiativelor creatoare în regimul acelui atemporalism antiistoric ce se preconiza cu o jumătate de secol în urmă în Cercul Literar". Privirea Cronicarului miop nu bate atît de departe, dar oricum e un subiect interesant de discutat. Alte determinante ar fi cele privitoare la forța salvatoare a marilor creații literare, asemănătoare fervorii mistice, la preocuparea teoretică permanentă a conjugării valorii estetice cu valoarea morală în spiritul unui nou clasicism și, în sfîrșit, pregătirea unui public receptor; căci majoritatea cerchiștilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
nu în roz - dar mai luminos decât ne apare adeseori când îl privim de aproape, în amănuntele sale prea adeseori sordide. Nu sunt profet, spuneam la începutul acestei vorbiri. Dacă totuși am deschis o perspectivă de viitor pozitivă celor câteva "determinante" care definesc pentru mine Cercul Literar, inițiativele sale, creația sa, este pentru că încerc să privesc spre unele curente de fond ce nu se zăresc încă la suprafața prezentului nostru. Încredere cerchistă, constat făcându-mi examenul de conștiință." Vești bune Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
nu este o lucrare aridă, de strictă specializare, destinată unui cerc de inițiați. Dimpotrivă. Consider că performanța dlui Eugen Munteanu stă tocmai în viziunea contemporană asupra fenomenelor investigate, constând în permanenta racordare la actualitate a unor procese altfel obscure, dar determinante pentru ceea ce este azi limba română cultă. În condițiile de barbară trivializare a limbii și împotriva curentului aberant de "decreștinare" a Europei, dl Eugen Munteanu se raportează deliberat și consecvent - cum s-a văzut și din sublinierile mele de până
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
nu-l vei pricepe în integralitatea lui. Spun Ťintegralitateť pentru că el nu reprezintă o însumare cantitativă de date pe care le înghiți unele după altele ca pe un număr de pîrjoale. A-l asimila cu toate rădăcinile, interdependețele, factorii ereditari, determinanți de secole de experiență, altele decît ale tale, este imposibil. Ca atare, rămîi între două căruțe. Pe una ai pierdut-o, în cealaltă nu te poți urca. Și nu mai ești nimeni. Nu mai ești decît un zero uriaș, căruia
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
infecțiilor, agenții patogeni care se transmit prin sânge, “lanțul infecției”, să identifice bolile care se transmit prin sânge (precum, HIV și SIDA, virusurile hepatitei B și C) Cursantul trebuie să cunoască riscurile infecțiilor la locul de muncă (căi de transmitere, determinanți, contaminarea încrucișată) 5. Măsuri pentru reducerea riscului de infecție 1 Cursantul trebuie să posede noțiuni complete despre igiena personală (cerințe pentru îmbrăcămintea și utilizarea mănușilor), metode de spălare și dezinfectare a mâinilor, dezinfectarea și sterilizarea accesoriilor de lucru, întreținerea spațiilor
METODOLOGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258871]