156 matches
-
componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali, referente - referenți (referenți, Acte, 25), regente - regenți
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și diferitele trăsături ale caracterului vor putea să asigure un nivel ridicat al performanțelor creatoare. II.3 Etapele procesului de creație Studiile asupra procesului creativității au evidențiat mai multe etape care relevă dinamica internă a acestuia, mecanismele și condițiile sale determinative. În acest sens, studiile menționează frecvent următoarele faze ale procesului de creație, puse în evidență de G. Wallas, în 1926: Prepararea, este o etapă pregătitoare, constând în acumulări de cunoștințe, formarea de priceperi și deprinderi, centrarea preocupărilor subiectului asupra problemei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
A1 - „Modele de regresie multiplă cu experiența de migrațiune ca variabilă dependentă”) nu susțin deloc ipoteza. Dar aceste date contrare ipotezei nu sunt comentate și nu se trag concluziile care se impun. „A lucra în străinătate” nu au o contribuție determinativă independentă de alți factori, statistic semnificativă, la nici o componentă a mentalității. Aceeași situație este și a factorilor „intenționează să plece în străinătate” și „cineva din familie a lucrat în străinătate”. Doar „a călătorit în străinătate” are o contribuție semnificativă statistic
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
contribuție semnificativă la celelalte componente ale mentalității, inclusiv nu influențează „toleranță etnic-religioasă”. Iar singura influență susținută de date „a călătorit în străinătate asupra orientare procapitalistă” este un caz tipic de presupoziție înalt discutabilă. Eu cred că este mai plauzibilă relația determinativă inversă: cei prosperi economic este de așteptat să aibă din această cauză o orientare procapitalistă și pentru că sunt prosperi își permit să călătorească în străinătate. Tabelul A1 infirmă deci complet ipoteza centrală a studiului. Surprinzător este însă că în concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
arte (literatura, muzica, pictura și sculptura) au o existență dependentă de o anumită intenționalitate umană fără a fi identificate cu creația imaginară a conștiinței individuale sau cu obiectul natural. În cazul literaturii și al muzicii este necesară înțelegerea intervenirii categoriilor determinative în mod temporal, înțelese ca obiecte abstracte dependente de intenționalitatea umană. 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă Sistemul ontologic ingardian pare să aducă echilibrul necesar în tratarea ontologică a operei de artă. Analiza de față nu va
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și o realizează cu metodă, cu permanentă atenție pragmatică și cu oportun tact aplicativ. Ea ține de anticipație, de proiect, de migăloasă punere în operă. Reflexia conștientă se orientează deliberat prin hățișul realităților interioare și provoacă emanciparea din vechile înlănțuiri determinative, drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive menite să "atace" constelația
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive menite să "atace" constelația determinativă a stazei premergătoare în deplină cunoștință de cauză, fără a aștepta repoziționările de care este capabilă energia inconștientă corect canalizată. Aceasta cu atât mai mult cu cât rezistența unei asemenea constelații ține adesea tot de realități raționale, de o anomalie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
filosofia discernământului se axează pe distincții organizatoare și dătătoare de sens care subîmpart pachetul de cerințe și se conduce după criterii dihotomizante care permit o înaintare sigură (și care completează un demers sintetic orientat în această situație exclusiv pe cuplurile determinative interioare). O astfel de distincție este cea între cerințe negative și cerințe pozitive, care se împletesc în combinații variate cu dihotomia similară a prescripțiilor, conducând la unități semnificative din punct de vedere moral. Ele se convertesc în repere orientative și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se situează teza existenței "triunghiurilor de fier" care ar contribui la realizarea politicilor publice mai relevante. Referința la triunghi se justifică prin descoperirea existenței a trei grupări principale de actori: 1) grupuri de interese; 2) agenții birocratico-administrative; 3) comisii parlamentare. Determinativul "de fier" vrea să evidențieze cît de solid este raportul care se stabilește și se menține între cele trei grupări de actori. Trebuie subliniat că, în comparație cu neo-corporatismul bazat pe raportul stabil dintre trei mari organisme care ies în evidență în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
s-a transmis fără întrerupere. Altfel spus, modalitatea divină era definită prin forță și prin." transcendența " spațială, i.e. cerul furtunos în care răsună tunetul (căci tunetul era asimilat mugetului taurului). Structura "transcendentă", celestă, a ființelor divine este confirmată de semnul determinativ care precede ideogramele lor și care reprezenta, la origine, o stea. După vocabulare, semnificația proprie a acestui determinativ este "cer". Prin urmare, orice divinitate era imaginată ca o ființă celestă; de aceea zeii și zeițele radiau o lumină foarte puternică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cerul furtunos în care răsună tunetul (căci tunetul era asimilat mugetului taurului). Structura "transcendentă", celestă, a ființelor divine este confirmată de semnul determinativ care precede ideogramele lor și care reprezenta, la origine, o stea. După vocabulare, semnificația proprie a acestui determinativ este "cer". Prin urmare, orice divinitate era imaginată ca o ființă celestă; de aceea zeii și zeițele radiau o lumină foarte puternică. Primele texte sumeriene reflectă munca de clasificare și de sistematizare efectuată de către preoți. Există la început triada Marilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de periculoasă“ ), cît și prin formă stindardului ! 3. Pe cît de onoranta este ascendentă greco română a instituției de cultură generală, pe atît de superflua și inacdecvată (prin caracteru-i restrictiv) ne apare determinativul TEORETIC. Să nu uităm că chiar și-n epoca cea mai puțin suspectată de „compromisul cu imediatul“ (a se înțelege cu spiritul pragmatic !) un veritabil gînditor și om de spirit se călăuzea după deviza theoria sine praxis est cum rota
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Din punct de vedere semantic, cuvântul stat vine din verbul latin statuo = a pune, a așeza, a întemeia. Sintagma Status civitas în Imperiul Roman exprima modul de guvernare a Cetății. Romanii au acordat cuvântului status o semnificație politică, adăugându-i determinativul res publica = lucru public, ideea de conducere a vieții publice sau a statului<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 51. footnote>. Grecii foloseau denumirea de polis = cetate și politeia
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ploscă și în obrajii tineri, Cu pâinea bogăției Primește în palatu-i din arbori seculari Pe primul președinte al României.“ („Cornul abundenței“, Cronica, 20 ianuarie 1978) IACOBAN Mircea Radu „Cei dinaintea noastră își cinsteau contemporanii din fruntea țării cu câte un determinativ adăugat numelui: cel viteaz, cel bun, cel drept. Lui Nicolae Ceaușescu nu i vom spune niciodată altfel decât Nicolae Ceaușescu, fiindcă ar însemna să-i însoțim numele de întregul șir de adjective ce-i desemnează calități aflate în putința omului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de exprimare a gestului, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente: societate sportivă, stil sportiv/peiorativ și laudativ, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul societate sportivă este, în mod firesc, predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel, stilul societății sportive depinde de stilul de concurs: original, eclectic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit, căutat, declamatoriu, emfatic, prețios, dar și semidoct, de mahala
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fapt, la nivel macro-textual, fervoarea asociativă, dinamismul viziunii, concretizate în chiar construcția imaginii, ca apropiere mai mult sau mai puțin insolită a unor termeni. Căci ele cumulează, cum se poate ușor observa, un număr foarte mare de elemente cu funcție determinativă pentru nucleul imagistic, dar care, la rândul lor, intră, fiecare, în noi lanțuri asociative, încât textul primește o încărcătură metaforică, neobișnuită. Și se întâmplă, astfel ca, de la un punct încolo, interesul cititorului să fie acaparat de chiar acest spectacol al
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p. 113). E a doua falsă cezură istorică pusă de Emil Boldan în evoluția literaturii privită din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
particularizată prin tema fugii în do major (W.K. I), pe de altă parte, evaluate și comparate numeric. Sunt repere delimitative ale numelui și ale viețuirii bachiene raportate la tema/sunetele temei. Sunt evidențe ce pot fi considerate ca aspecte determinative care certifică relația de similitudine (numerică) dintre parte și întreg. Este o autosimilitate între numele și timpul viețuirii (numărul bachian), ca întreg, și tema bachiană (detaliul numeric al primei temei din W.K. I), componentul. • Repere numerice în creația bachiană
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
realizare: compozitor; trăitor; artizan; călăuzitor; verbalizator/simbolizator. Asociat fiecăreia dintre ele, aceeași operă sonoră este abordabilă ca: compoziție; mișcare; formă (de expresie); mod (de modelare); simbol (de reprezentare sonoră a sensului). Pe lângă aceste perspective, ținând de atitudinea de tip activ (determinativ) a conștiinței, mai sunt și altele, în raport cu care conștiința este fie exclusiv determinată (prin incitare sau surprindere), fie coimplicată, printr-un fel de contemplare activă, într-un plan de ordin transcendent, în și prin care autorul și opera sa se
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și mizeria morală a unora de pe la noi, care întindeau un fel de nadă pentru promovarea ideii că Teatrul Național fundamentează trăiri estetice și rămășaguri cu nesupunere elementară la gospodărirea străină în țara noastră. Structura secțiunilor cărții imprimă în evidența realizărilor determinativul simbolic, primul, întâiul, atribuit după necesități: "întâiul spectacol actoricesc" în iarna lui 1755, la Beiuș, 1821, anul redactării "primelor statute ale Societății literare", "întîiele serii profesioniste de actori", "primul contact cu dramaturgia europeană" prin traducerile lui Metastasio, "întâia dramă" istorică
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă acest model, deși e mai complicat: "întrebuințarea virgulei însă, după sistemul francez, pretinde de la scriitor finețe, spre a deosebi ce este determinativ și ce este explicativ, - deosebire pe care n-o pot face decît cei cu o cultură mai întinsă" (p. 22). În momentul de față, modelul romanic al punctuației interferează din nou cu cel germanic, regulile formulate în gramaticile și manualele
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
analitic și reflexiv. Autoanaliza "nefericitului Filimon" e tot ce a dat mai bun proza basarabeană în sfera "anevoioasei căi a cunoașterii de sine", pe care o poate străbate un personaj. Cine este acest Filimon, anunțat din titlul romanului? Fără alt determinativ, e nume sau prenume? "Tu nici numele nu-ți știi!" - exclamă cineva la un moment dat (p. 298). E și întrebarea stăruitoare a personajului despre sine însuși, de-a lungul întregului roman. El nu e cine credea că e. Aflat
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Nemoianu). Fără să se refere în mod special (direct și explicit) la contextul politic al dictaturilor comuniste, Virgil Nemoianu a indicat tocmai logica de auto-apărare a sistemului dictatorial de literatura evazionistă, singura care este cu adevărat literatură, fără nici un alt determinativ decât acela al valorii. Literatura evazionistă spune altceva și altfel decât recomandările oficiale. Folosește un alt limbaj, paralel cu cel ideologic și epurat de sloganurile actualității - tocmai de aceea considerat suspect și inadmisibil. Literatura evazionistă vehiculează limbajul formalismului estetic, apolitic
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
și literelor fuseseră înfăptuite aproape toate schimbările sus pomenite și fuseseră reabilitați majoritatea scriitorilor «nedoriți». Am pomenit mai devreme că între anii 1952-1953, atât criticul literar Titu Maiorescu, cât și adversarul lui ideologic Ion Dobrogeanu Gherea, sunt dispensați: primul de determinativele defăimătoare, al doilea de cele omagiale, și, cu toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu toți partenerii săi politici, asa-ziși generoși, până pe la începuturile anului 1972, determinativul trădător, care i-a fost lipit încă din primele zile ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]