2,337 matches
-
nu li se va îngădui să falsifice numărătoarea de la computer, dacă urnele mobile vor fi supravegheate cu atenție, pesedeii pot să-și ia adio de la putere. Și chiar dacă vor rămâne în scaune, știu că rămân contra voinței populației care-i detestă. La câte amăgeli au dat drumul spre pensionari, la câte minciuni trimit spre lumea derutată de la sate și din mahalalele târgurilor de provincie, ei creează așteptări pe care nu le vor satisface nici dac-ar avea bugetul unei jumătăți din
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
lui Bellocchio se bazează pe o carte (romanul Prizonierul de Anna Laura Braghetti), nu strict pe fapte reale. Contextul istoric e clar marcat, dar apar și erori - imaginile cu Stalin din fanteziile Chiarei: brigatisti îl venerau pe Lenin, dar îl detestau pe Stalin din cauza birocrației și a oligarhiei care nu se conformau deloc ideii de putere a maselor. Plasându-se deci între realitate și ficțiune, Bellocchio se concentrează pe viața pe care o duc cei patru teroriști și Aldo Moro în
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
autopedepsească. Impulsul i-l dă conștiința (autocontrolul), faptul de a-și fi dat seamă sieși de trădarea comisă. în forma ei totală, paradigma e indisolubil legată de conștiință. înainte de a-i imputa alții greșeala, Iuda se face singur răspunzător. Se detestă pe sine și se autonimicește, poate și de teama sau orgoliul de a nu fi pedepsit pentru moartea celui crucificat, blasfemiator, între doi tâlhari. Prin căință, Iuda se ridică deasupra actului abominabil, se înfruntă pe sine însuși. E ca o
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
e o carte pe care feminismul n-ar putea-o recupera. E în ea atîta milă pentru femei și pentru bărbați deopotrivă, încît nu mai e loc pentru nici o ideologie. Ioana Bradea nu judecă lumea despre care scrie, nu o detestă. Energia personajului-narator se consumă pur și simplu în încrîncenarea de a trăi așa, de a nu aștepta nimic, dar absolut nimic!, de la ceilalți. Un elogiu în răspăr al integralității - nu și al integrității - ființei." Tania Radu Irealitatea TV Am preluat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
mare suferință a lui Matei Corvin, casele mici din preajma Pieței Mihai Viteazul sau curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în copilărie... Nu mă așez pe nici o bancă și detest prăvăliile. În afară de alimentarele din apropierea casei mele, unde fac gafe de pomină - de pildă, am vrut să-i dau unei casierițe castane. Castane sălbatice. Aveam geanta plină de castane lucioase, culese de lîngă Catedrala Ortodoxă. Am crezut c-o să-i placă
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
votanților acestora se vor orienta spre Băsescu. Dar o parte dintre ei s-ar putea să continue să-l caute pe Marele Retras. Nu toată lumea din România e fascinată de modelul demagogiei comunistoide Năstase-Iliescu, după cum nu toți românii care-i detestă pe aceștia sunt gata să voteze ultra-relaxarea binișor populistă a lui Băsescu. Stolojan impresiona prin sobrietate, pragmatism și decizie, calități care, de regulă, îi rămân străine politicianului român. El părea un fel de fundamentalist luminat într-o lume de indivizi
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
N(icolae) B(reban) e brutalitatea lui (care nu e semn de forță), caracterul peremptoriu al afirmațiilor pe care le face, megalomania furibundă" (p. 100). Despre același Breban, trei ani mai tîrziu: "Am un prieten pe care încep să-l detest: Breban. Cu tot formidabilul lui talent, în raporturile personale e mînat de subiectivism furibund, pînă la fanatism (cea mai odioasă boală a spiritului). Dumnezeule ce plăcere îi face să se audă dizertînd! Nu îngîmfarea, nici măcar megalomania nu mă supără atît
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
aș mai pune mâna pe toc ca să scriu aci. Dar sunt lucruri - nespus de multe - pe care numai eu și Dumnezeu le știm. Din ele, o fărâmitură aruncată pe hârtie aci." (p. 104). Scriitorul se instalează involuntar într-un paradox: detestă jurnalul ca scriitură de utilitate strict personală sau ca terapie eficientă, dar îl folosește ca mijloc de comunicare cu posteritatea, într-un sens reparator; își construiește o imagine de sine, polemizând cu contemporanii, ceea ce conduce spre o instrumentalizare publicistică a
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri ! Mai mult decît comuniștii din România, sunt simple lichele, simpli criminali. Detest intelectualul francez de stînga care e și rafinat e subtil, e paradoxal. L.G.: Care credeți că e sincer de stînga? Al. P.: Eu nu știu ce e aceea om de stînga! Știu că un om de stînga este un om care are
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
B. Elvin și de mine. (M.I.) Mircea Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale", o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
și de mine. (M.I.) Mircea Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale", o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale", o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale", o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice despre Anatole
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
sumar, ideologia și cultura omului european presupun, în viziunea lui Adrian Marino, ,echilibrul axiologic al valorilor, liberalismul (pe toate planurile), umanismul, europeismul declarat și activ, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic - atît de detestat de Ťfilozofiať de dreapta, naționalist-intuitivă, dintre cele două războaie - respingerea misticismului, ocultismului, a tuturor formelor de mistagogie, a populismului, un anumit Ťbun simțť care se opune oricărui bombasticism, oricărei nebulozități și dezechilibrări într-un sens sau altul" (p. 56). Principiile
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
e ranchiuna ci toleranța. Postură ce i se pare "intrinsecă în măruntaiele psihologiei românești", corespunzătoare libertății pe care ar suprima-o ranchiuna, căci "tipul valah este spirit liber". Socotind că Erasmus s-ar fi putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră dreptașă a ucis pe Iorga, pe Madgearu și a comis atrocitățile de la Jilava. Sotnia neagră stîngace a comis atrocitățile cunoscute și
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Dan Barbilian nu pierde nimic din statura sa de matematician, poetul Ion Barbu rămîne unul dintre marii novatori ai limbajului poetic, iar omul Dan Barbilian apare la adevăratele sale dimensiuni, nu întotdeauna de invidiat. Îi admirăm pe primii doi, îl detestăm pe al treilea. Este limpede că doar un asemenea tip de analiză ar putea duce la închiderea definitivă a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Marino îți atribuia - pe bună dreptate - "bună credință", sinceritate și "fermitate de caracter" - acceptînd "de pręter le flanc aux rieurs" (id., p. 11). Criticul știa să rămînă "el însuși în orice împrejurare": convins că vorbește "în numele unor evidențe obiective" și detestînd "sentimentalismul", Adrian Marino putea să devină foarte sever. El cerea "recunoașterea meritelor adevărate" ale unui act literar ("uneori, poate, neabilă, fără tact, dar totdeauna onestă și bine intenționată"). "A avea tăria de a urma întreaga noastră rațiune" - citatul din La
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
socialiste de dinainte de 1918, iar cel de-al doilea ca un vlăstar al dreptei etnocentrice naționaliste. În ciuda acuzațiilor reciproce și a frecventelor ciocniri, ambele extreme au fost de la bun început ostile, în mod visceral, aranjamentelor constituționale democratice existente și au detestat din plin democrația pluralistă modernă". (p. 64) În maniera sa elegantă, superioară, Vladimir Tismăneanu pune capăt unei polemici care a inflamat vreme de mai mulți ani lumea intelectuală românească. Dacă în capitolul dedicat începuturilor mișcării socialiste în România sursele sunt
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
odată cu actul de proprietate al casei. Este explicată și miraculoasa schimbare de sex a protagonistului, pricinuită de o criză a masculinității a lui Orlando, oripilat de război și de perspectiva de a fi un propagator al violenței pe care o detestă. Și totuși, Potter nu ignoră scopurile urmărite de Woolf, dar alege alte moduri pentru a le realiza. Filmul este separat prin intertitluri, dar acestea nu se referă la epoci sau secole, ci la experiențele pe care le resimte Orlando. Ca
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
ei s-a lăsat undeva în jos, am putea spune chiar jos de tot, în zona pîntecului, a sexualității, acolo unde energiile instinctuale fac singure legea, reclamînd proteze și artefacte "artistice" pe măsură, care ne conving că spiritul mărginit, promiscuu detestă spiritul elevat, cumpătat. Clasicismul și, în special, Romantismul s-au întemeiat pe un tip de substanță asociativă, rezultată din armonia plămînilor și a bronhiilor la nivelul cărora s-a situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
poemul fiului meu mort la douăzeci și cinci de ani și un altul scris de unchiul meu mort la douăzeci și unu de ani. Regăsesc în revista Musa Bohemia acel poem scris de unchiul meu, Carlos Fuentes, în 1914: Mi-e teamă de odihnă, detest răgazul... Mă înspăimîntă noaptea. Căci atunci viața-mi devine un reproș, mă privește grav și îmi arată apoi îngrozitorul spectru, temuta bătrînețe. Nici unul dintre cei doi Carlos nu a ajuns la “groaznica bătrînețe”, însă teama de ceea ce nu poate fi
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie să fie să ajungem a putea să trăim prin noi înșine. Să ne înmulțim numărul cititorilor, căutând a străbate în păturile cele mai îndepărtate. Tot farmecul unei
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
aceea asupra lui ca pe o probă de dosar, ziar căpătat în avionul ce-l aducea de la Paris, de pe Aeroportul Le Bourget, la București... Fusese prima întâlnire cu țara, primul lui contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
Cînd noaptea în sfîrșit coboară, Și-odihna-atunci, ca un făcut, Cumplite vise mi-o-nfioară. Sălășluiește Domnu-n pieptul meu Și să-mi stîrnească-adîncul poate; Tronînd peste puterea-mi, Dumnezeu Nimica în afara mea nu scoate; Povară existența mi-e așa, Eu viața mi-o detest, să mor aș vrea. Faust Din groznic furnicar un tandru Zvon cunoscut dacă m-a scos, Mințind simțiri de copilandru Cu vîlva unui timp frumos, Azi blestem ce cu vorbe goale În suflet amăgiri ne-a pus, Ce-n astă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
sentimentalism sau (și) sobrietate, răceală. Eugen Ionescu e caracterizat printr-o contradicție și, apoi, o cascadă de calități: „omul acesta lucid, caustic, corosiv cu alții, era uneori leșinat de dulceag în sentimentele lui amoroase pînă a fi melodramatic, el care detesta melodrama ca pe un gen vulgar”, „Eugen era un copil bun, ireproșabil de cinstit sufletește, oropsit ș...ț, înzestrat cu o vie, strălucitoare inteligență, fidel în prietenie, credincios în dragoste și împătimit de carte, de frumos, de poezie, suferind crunt
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]