140 matches
-
fine. Elitrele au strii longitudinale punctate și accentuate, cele exterioare sunt mai șterse. Interstriile elitrelor cu o punctuație aspră, fină și deasă. La ambele sexe tibiile mediane sunt ușor arcuite. Specie endemică răspândită în Carpații Orientali sub pietre și în detritus vegetal. l=4,5-5 mm. ♂ Trohanterele picioarelor posterioare subțiri și înguste, cu un vârf lung și ascuțit. 7 Choleva nivalis Kraatz Corpul maroniu-negricios sau galben maroniu, cu antenele, palpii și cea mai mare parte a picioarelor roșcate. Adesea femurele pot
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenelor și a femurelor sunt de regulă maronii sau negricioase. Palpii galben-roșcați. Pronotul ușor punctat, aproape în întregime pubescent. Elitrele eliptice, scurtate, puternic lățite median, în această zonă ele depășesc lățimea pronotului. Din Europa până în Caucaz. În locuri umede sub detritus și printre rădăcinile plantelor. l=1,4-1,6 mm. -ab. sanguinipennis Rtt. Elitrele și picioarele roșcat-maronii. 12 Euconnus fimetarius Chaudoir (confusus Bris.) Asemănător cu hirticollis de care se deosebește prin forma elitrelor care sunt mai scurte, oval-alungite, cu marginile laterale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Articolele antenale articolele antenale 3-7 mai lungi decât late, iar primele 3 articole ale măciucii antenelor sunt sferice sau ușor alungite. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină și rară. Specie răspândită în nordul și centrul Europei. În bălegar și în detritus vegetal. l=1,4-1,6 mm. 10 Genul Leptomastax Pirazolli Corpul glabru, lucios, de nuanță roșcată. Capul transvers, îngustat posterior, de 2 ori mai lat decât lung, cel puțin la fel de lat cât pronotul, ceva mai lat la ♂ decât la ♀. Unghiurile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Ultimele 3 articole antenale alungite și ușor îngroșate. Pronotul scurt, puternic transvers, mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale puternic rotunjite. Baza pronotului are o impresiune adâncită. Elitrele oval-alungite, lățite median, ascuțite la vârf. Element centraleuropean. Lângă malurile apelor prin detritus. l=0,50-0,65 mm. Actidium aterrimum Motschulsky (concolor Sharp) Corpul negru cu antenele maroniu-deschise. Partea dorsală nu este punctată. Specie răspândită în întreaga Europă cu excepția Scandinaviei, ea poate fi prezentă și la noi. l=0,60-0,65 mm. 4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pierderi urinare sunt cel mai bine compensate urmărind diureza zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
formează rezerve din aerul atmosferic sub elitre. Speciile de talie mică (Guignotus, Bidessus) nu au această adaptare, pentru a respira ele ies la suprafața apei fixându-se de plantele acvatice. Majoritatea speciilor se hrănesc cu organisme acvatice, mai rar cu detritus vegetal. Adulți și larvele din genurile Dytiscus și Cybister atacă puietul de pește. Formele mari sunt atrase de cadavrele animalelor întâlnite în apă. Acestea pot fi capturate introducând în apă cârtițe sau rozătoare moarte, ♂ se fixează de cadavre cu ajutorul ventuzelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
coxelor anterioare deschise posterior. Abdomenul este format din 5 sternite bine vizibile. Insecte acvatice, de regulă fitofage, uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe pământul din jurul apelor. Câteva specii trăiesc în ape salmastre, altele în bălegar (Sphaeridium, Cercion), în detritus și în alte materii organice aflate în descompunere. Unii reprezentanți din genul Helophorus pot ataca ocazional cruciferele cultivate și cerealele. Există aproximativ 1 000 de specii răspândite în toate regiunile globului. Cheia subfamiliilor 1.Suprafața pronotului prezintă 5 șanțuri longitudinale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și prezintă zimțișori mici. Tarsele subțiri, ușor turtite lateral. Partea dorsală neagră cu luciu metalic. Marginile pronotului și vârfurile elitrelor au adesea o nuanță roșcată. Funiculul antenelor și tarsele galben-roșcate. Palpii maxilari de culoare maroniuînchisă. În ape stătătoare și în detritus. l=3,5-4,5 mm. (Pl. IV, fig.1) 4 Genul Cryptopleurum Mulsant Se diferențiază de Cercyon prin pubescența fină a părții dorsale, iar de Megasternum prin mentumul care este mai scurt și mai lățit, precum și prin conformația celui de-
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prosternului, se îngustează posterior. Prosternul puternic carenat. Carena mediană a mezosternului se prelungește la partea sa anterioară și posterioară cu o lamelă ascuțită. Marginile laterale ale metasternului și sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescență fină. Insectele trăiesc în bălegar, detritus, resturi vegetale descompuse, în nămolul de pe malul apelor sau în locuri mlăștinoase. La noi au fost semnalate până în prezent 16 specii. 1.Pronotul și elitrele prezintă proeminențe transversale, alungite.....1 ustulatus Preys. -.Suprafața pronotului și a elitrelor netedă, lipsită de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu strii punctate și accentuate, interstriile elitrelor fiind ușor convexe în partea lor posterioară. Lamela mezosternului de aproximativ 4 ori mai lungă decât lată. Câmpul metasternului cu o punctuație rară. Șanțul femural nu este prelungit anterior. În locuri umede sub detritus. l=2,6-3,2 mm. 2 Cercyon marinus Thomson (aquaticus Cast.) Corpul oval-alungit cu elitrele ușor convexe. Lamela mezosternului de 2,5-3,5 ori mai lungă decât lată. Pata apicală galben roșcată a elitrelor se prelungește spre umeri sub forma
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
bordură lată, ambele galben-roșcate. Prima interstrie a elitrelor și o pată comună ambelor elitre negre. Funiculul antenelor și palpii maxilari roșcați. Ultimul articol al palpilor labiali de nuanță mai închisă. Picioarele roșcat-maronii cu tarsele deschise la culoare. În gunoi și detritus, rară. Insectele sunt atrase de sursele de lumină. l=2,4-3,2 mm. (Pl. IV, fig.9) 9 Cercyon quisquilius Linné (flavus Marsh., flavipennis Küst.) Ovalalungit, convex. Capul și pronotul negre, acesta din urmă prezintă marginile laterale sau unghiurile anterioare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Suprafața elitrelor în câteva locuri cu reticulații fine (40 x). Striile longitudinale punctate de lângă marginile laterale ale elitrelor sunt mai accentuate decât cele interioare. Lamela coxelor mediane lățită, de aproape 2 ori mai lungă decât lată. Pe malul apelor sub detritus și sub resturi vegetale aflate în descompunere. l=1,7-2,4 mm. 11 Cercyon analis Paykull Corpul oval-alungit, negru sau maroniu-închis. Vârfurile elitrelor sunt roșcat-maronii sau galben-roșcate. Antenele, palpii și picioarele galben-maronii. Uneori marginile laterale ale pronotului și elitrele prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sternalis Sharp Oval-scurtat, negru, puternic convex. Palpii maxilari adesea de nuanță deschisă. Elitrele mate, prevăzute cu o pată apicală roșcată. Striile elitrelor mai îngroșate în partea lor mediană, iar interstriile sunt ușor convexe. Lamela mezosternului lățită. În locuri umede sub detritus. l=1,5-2,0 mm. 3 Subfamilia Hydrophilinae Penultimul articol al palpilor maxilari nu este evident îngustat (excepție gen. Chaetarthria). Pronotul lipsit de șanțuri sau gropițe adâncite. Scutelul mai lung decât lat. Coxele mediane bine dezvoltate. Primul articol al tarselor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
închisă. Prosternul scurt, prevăzut cu o apofiză îngustă între coxele posterioare. Picioarele scurte și îngroșate. Tibiile anterioare cu 2 pinteni apicali scurți, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni apicali alungiți, dar inegali. Tarsele surte cu ghearele mici. În detritusul de lângă malul apelor stătătoare. l=1,1-1,7 mm. (Pl. V, fig.9) 15 Genul Paracymnus Thomson în fauna noastră o singură specie halobiontă. Paracymnus aeneus Germar (punctulatus Sturm, salinus Bielz) Partea dorsală prezintă o punctuație deasă, mai accentuată decât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
acesteia este situat între intimă și fibrele circulare ale mediei arteriale. Disecția începe la nivelul ACC și se prelungește la nivelul ACI până se scoate placa în întregime. Întreaga suprafață se spală apoi cu ser heparinat și eventualele resturi și detritusuri sunt îndepărtate cu grijă pentru a minimiza pe cât posibil riscul embolic. Necesită fixarea intimei cu fire de sutură izolate. Odată endarterectomia terminată, arteriorafia se execută în surjet cu fir de polypropilene 6.0. În cazul arterelor mici, mai ales în
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
dilatații bronșice. V.1. ABCESUL PULMONAR Etiopatogenie Abcesele primitive au ca sursă de infecție procese infecțioase ale cavității bucale (periodontice, gingivale, dentare), ale căilor aeriene superioare (faringo-amigadaliene, laringiene, rino-sinusale) sau traheo-bronhice. Particule infectante de la nivelul acestor focare (secreții, mucus, puroi, detritusuri tisulare) pot forma emboluși septici în bronșii, de unde se vor dezvolta noi focare septice. Alteori, este de presupus că procesul supurativ se datorează pătrunderii masive a unei cantități mari de germeni virulenți de proveniență exogenă într-un organism debilitat, cu
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
rectocolita hemoragică 2. Boli infecțioase cronice Bronșiectazii Tuberculoză Lepră Osteomielită Mucoviscidoză 3. Neoplazii Cancere viscerale (mai ales, renal) Boala Hodgkin Ischemie Nefrotoxine Lezare tubulară oligurie ↓ fluxului intratubular ↑ presiunii intratubulare ↓ RFG Efect glomerular direct Inflamație interstițială Retrodifuziune tubulară Obstrucție intratubulară prin detritusuri Vasoconstricție Sistemul RAA Endoteline ↓ PGI2 ↓ NO Loc pentru Tabelul I Loc pentru Tabelul II Loc pentru Fig 2. Loc pentru Fig. 2. Loc pentru Tabelul IV Complicații Deces Insuficiență renală avansata ↓ RFG Leziune renală Risc crescut Normal Substituția funcției renale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
des întâlnite la femei, majoritatea pacienților nu dezvolta pancreatita, și prezintă nivele serice normale ale amilazelor. Majoritatea pseudochistelor sunt uniloculare și extrapancreatice, în timp ce majoritatea neoplasmelor chistice mucinoase sunt multiloculare și sunt localizate la nivelul corpului și cozii pancreasului. Pseudochistele conțin detritusuri necrotico-hemoragice cu nivele înalte ale amilazelor, în timp ce chistadenoamele mucinoase conțin material mucoid cu nivele ale amilazelor egale sau mai mici decât nivelul seric al amilazelor. Microscopic pseudochistele nu prezintă tapetarea epiteliala, în timp ce neoplasmele chistice mucinoase sunt tapetate cu celule epiteliale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
în special de deglutiție, tulburări de ritm cardiac, tulburări respiratorii. În localizările de la nivelul ventriculului III sau ventriculilor laterali, rezecția completă pe calea de abord adecvată localizării este de regulă posibilă. Pentru a preîntâmpina eventuala hidrocefalie postoperatorie datorită cheagurilor sau detritusurilor, obișnuit lăsăm un drenaj extern care este menținut până la 5 zile postoperator sub protecție antibiotică. Persistența hidrocefaliei simptomatice peste acest interval poate impune un drenaj ventriculo-peritoneal definitiv, opțiunea noastră în toate cazurile de craniu deschis fiind de drenaj uni-shunt. Terapia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
planșeul ventricului III, opinie împărtășită și de alți autori [16]. Drenajul ventriculo-peritoneal reprezintă o intervenție chirurgicală larg practicată, existând avantajul unei standardizări a procedurii. Are dezavantajul că transformă pacientul într-un „shunt dependent” și prezintă riscul obstrucției cateterului ventricular cu detritusuri după cura chirurgicală a tumorii. Acestea sunt motivele pentru care recomandăm drenajul ventriculoperitoneal doar în cazul persistenței hidrocefaliei după ablația totală sau subtotală a tumorii. Indicația chirurgicală directă o au toate leziunile simptomatice din regiune, scopul intervenției chirurgicale fiind decompresiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
al tumorii, într-un al doilea timp. O alternativă o reprezintă drenajul ventriculo-peritoneal definitiv, experiența clinică demonstrând că, chiar și în cazul ablației macroscopic totale a unei tumori de regiune pineale, apeductul poate rămâne obturat fie prin edem, fie prin detritusuri sau cheaguri de sânge. Există autori care recomandă efectuarea biopsiei odată cu ventriculo-cisternostomia [13], dar acest lucru este oarecum hazardant, datorită distanței mari dintre cele două regiuni, care presupune fie o manipulare excesivă în interiorul ventriculului III cu riscul lezării fornixului, fie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
5% din cazurile de pancreatită acută, pot fi fatale dacă nu sunt tratate chirurgical. Apar În cazuri severe Însoțite de șoc hipovolemic și necroze pancreatice și sunt complicații frecvente a pancreatitelor postoperatorii. Formarea abceselor urmează după contaminarea bacteriană secundară a detritusurilor pancreatice necrozate și a exudatului hemoragic. Bacteriile pot contamina pancreasul hematogen sau direct prin peretele colonului transvers. Antibioterapia profilactică instituită precoce În cursul pancreatitei acute severe scade incidența formării abceselor. CLINICA - Abcesul se suspectează când starea generală a unui pacient
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
2]. Proprietăți fizice ale Apilarnilului Proprietăți fizice (caracteristici organoleptice): aspect alb închis; consistență cremoasă, fluidă; miros caracteristic, ușor aromat; gust sensibil astringent, fără senzații dezagreabile; pH 5-6,8 (Andrițoiu, 2006); la examenul microscopic al produsului triturat și centrifugat se observă detritusuri celulare și celule de polen, indice diastazic minim 23,8, densitate 1,1 (Iliesiu, 1991). Indicele diastazic al apilarnilului, cuprins între 23-30 , demonstrează prezența unor produse bioenergetice intense de mare potențial biologic (Daghie et al 1991269). Absența toxicității naturale a
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
izolate ale acestei imunități contribuie puțin la dezvoltarea infecțiilor chirurgicale banale, dar contribuie la morbiditatea pe termen lung și chiar la moartea prin infecții extensive. Imunitatea nespecifică se referă la apărarea realizată de leucocite, care fagocitează și digeră bacteriile și detritusurile tisulare, reprezentând prima linie de apărare împotriva formării abceselor și infectării țesuturilor neperfuzate. La diabeticii neechilibrați apare o scădere a acțiunii bactericide a leucocitelor. Anergia definește o scădere a răspunsului organismului la testele cu antigene cutanate, caracterizând o populație de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]