425 matches
-
dintre băieții lui Frederic al VI-lea n-a supraviețuit și atunci când a murit, a fost succedat de verișorul său, Christian al VIII-lea al Danemarcei. Frederic a fost încoronat rege al Danemarcei la 13 martie 1808. În 1809 după detronarea lui Gustav al IV-lea al Suediei tronul suedez devine vacant. Frederic a fost interesat și s-a prezentat drept candidat la succesiune. De fapt, Frederic a fost primul monarh al Danemarcei și Norvegiei descendent din Gustav I al Suediei
Frederic al VI-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316338_a_317667]
-
iar reprimara unei noi răscoale a berberilor a costat pierderea multor vieți omenești. În plus, din 893 a început pătrunderea în rândurile berberilor Kutama a influenței șiite a fatimizilor, prin intermediul misiunii lui Ubaydalla Said, care în 909 a condus la detronarea dinaștilor aghlabizi.
Aghlabizi () [Corola-website/Science/324630_a_325959]
-
era identic, însă fără a avea coroanele de la colțuri. Un album de la sfârșitul secolului al XIX-lea și numărul din octombrie 1917 al revistei „National Geographic” prezintă pavilioanele ca având o proporție a benzilor de 1:3:1. Imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de luptă ale unităților militare au fost schimbate cu unele noi, "model 1866", pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei. Acvila va fi păstrată, totuși, în vârful hampelor. Este de precizat însă că drapelele distribuite
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Cele mai vechi însemnări despre „focurile” din București datează de la începutul secolului al XVII-lea însă ele se referă la incendii petrecute în secolul al XVI-lea. Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucureștiului de două ori: în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul și în octombrie 1595 la retragerea lui Sinan Pașa, cînd biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, este incendiată. La mijlocul secolului al XVIII-lea, bucureștenii foloseau apa din Dâmbovița sau din puțuri pentru stingerea incendiilor, care erau anunțate
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
Vargas în 1945, Partidul Comunist Brazilian, condus de popularul Luís Carlos Prestes a nominalizat un inginer puțin cunoscut, Yedo Fiúza, care a câștigat aproape 10% din voturi. Datorită, în special a aprobării lui Vargas, care a rămas populară in urma detronării lui, Dutra a câștigat o majoritate absolută.
Alegeri prezidențiale în Brazilia, 1945 () [Corola-website/Science/319680_a_321009]
-
ianuarie 1916, după înfrângerea Șerbiei, Muntenegru a fost ocupat de Austro-Ungaria, iar regele a fugit în Italia și apoi în Franța. Guvernul și-a transferat operațiunile la Bordeaux. După sfârșitul Primului Război Mondial, o adunare organizată de sârbi la Podgorica a votat detronarea lui Nikola și anexarea Muntenegrului la Șerbia. Câteva luni mai tarziu, Șerbia (ce includea Muntenegru) s-a unit cu fostele teritorii slave sudice ale Austro-Ungariei pentru a forma Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, care a fost redenumit Iugoslavia în 1929
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
lăsată într-un război de zeci de ani pentru succesiune. Ludovic de Anjou a fost capabil să-și păstreze teritoriile din Provența și Forcalquier. James de Baux, nepotul lui Filip al II-lea de Taranto, a cerut Principatul Achaea după detronarii ei din 1381. În total, Ioana a avut trei copii din două căsătorii. Din prima căsătorie cu Andrei, Duce de Calabria, Ioana a avut un fiu, pe Carol Martel (născut în Napoli pe 25 decembrie 1345 - decedat în Ungaria pe
Ioana I de Neapole () [Corola-website/Science/330877_a_332206]
-
urbanistic inițial al Atenei din 1834 (1833) propus de arhitecții Stamatios Kleanthis și Eduard Schaubert, în această zonă urma să se construiască palatul regal (anaktora). Mai târziu, piața a fost redenumită „Piața Othonos” în onoarea regelui Otto. În 1862, după detronarea lui Otto, ea a primit numele său actual, „Piața Omonia”, pentru că liderii facțiunilor politice rivale depuneau aici jurământul de pace (omonia) pentru a stopa conflictele interne. La sfârșitul secolului al XIX-lea piața a suferit mai multe modificări ale aspectului
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
recuzanței au fost consolidate; Legea Recuzanților Papistași întorcând Anglia la sistemul elisabetan de amenzi și restricții, a introdus un test sacramental și un jurământ de credință, impunând catolicilor să se lepede ca de o „erezie” de doctrina că „este permisă detronarea sau asasinarea principilor excomunicați de către Papă”. Emanciparea Catolicilor a trebui să aștepte încă 200 de ani, dar mulți catolici importanți și loiali și-au păstrat funcțiile înalte în timpul regelui Iacob I. Deși nu a existat nicio „epocă de aur” a
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
catolicism. În domeniul politic, a reprezentat gruparea profranceză. După abdicarea lui Jan Kazimierz al II-lea, în 1668, îl susține la candidatura coroanei polone pe prințul francez Ludwik Burbon (Wielki Kondeusz). Împreună cu Ludovic al XIV-lea, pregătește un complot pentru detronarea regelui Jan al III-lea Sobieski. A fost descoperit, fiind acuzat de înaltă trădare și de folosirea vistieriei în scopuri personale. Deși Morsztyn jură că nu va părăsi țara, nu își respectă jurământul și fuge în Franța, unde acceptă poziția
Jan Andrzej Morsztyn () [Corola-website/Science/328113_a_329442]
-
palatul regal. Nici un membru al familiei regale nu a fost rănit însă regina și copiii au fost obligați să se ascundă în beciurile palatului timp de două ore pentru a se proteja de explozii. După revoluția rusă din 1917 și detronarea țarului Nicolae al II-lea, Constantin I a pierdut sprijinul Rusiei în cadrul Antantei. Astfel, la 10 iunie 1917, Charles Jonnart, înaltul comisar aliat în Grecia a impus guvernului elen abdicarea regelui și înlocuirea lui cu un alt prinț deoarece prințul
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei () [Corola-website/Science/321213_a_322542]
-
în 680 a urmat la tron fiul său Yazid, însă această acțiune nu a fost lipsită de comentarii și chiar răsculări împotriva succesiunii pe bază de ereditate. Revoltele au avut ca principal aspect motive reigioase și astfel s-a încercat detronarea și totodată încheierea dinastiei umayyazilor, întrucât fiecare dintre conducătorii revolteor încerca să demonstreze viabilitatea sa în fruntea caifatului. Însă, cu ajutorul unei bune strategii, Yazid a reușit să-și mențină poziția de calif timp de 3 ani. Perioada umayyadă a cunoscut
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
-lea a căutat să reconcilieze întrucâtva nobilii irlandezi catolici, dar a păstrat în vigoare confiscările de pământuri impuse de Cromwell. Iacob al II-lea a mers ulterior mai departe, abrogând mai multe legi anticatolice, atitudine ce i-a adus însă detronarea în Revoluția Glorioasă din 1688, el fiind înlocuit de parlamentariștii englezi, susținuți de olandezi, cu Wilhelm de Orange. Deși susținut de Franța lui Ludovic al XIV-lea, Iacob al II-lea a fost înfrânt, și odată cu el și visurile nobilimii
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
fost recunoscut ca stat independent în 1878. Sub domnia lui Nicolae I, s-au stabilit relații diplomatice cu Imperiul Otoman. Cu excepția unor conflicte minore de frontieră, diplomația a adus aproximativ 30 de ani de pace între cele două state până la detronarea lui Abdul Hamid al II-lea. Calitățile politice ale lui Abdul Hamid și ale lui Nicolae I au jucat un rol major în relațiile amiabile între cele două state. A urmat modernizarea statului, culminând cu proiectul Constituției din 1905. Cu
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
fără Provența, Francia răsăriteană și Italia, domnind că împărat din 881 până în 887. A fost obligat să abdice în adunarea de la Trier în 887 pentru că nu a făcut față atacurilor normanzilor. La apus de Rin, în luptele ce au urmat detronării lui Carol cel Gros, seniorii locali s-au raliat în jurul contelui Parisului, Odo, fiul lui Robert cel Tare, a cărei stăpânire asupra comitatelor Angers, Tours, Blois și Orleans, a fost recunoscută de Carol cel Gros în 886. Odo nu era
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
a făcut pe aceștia vulnerabili în fața atacurilor lui Robespierre. Acesta din urmă a recâștigat avantajul în cadrul Clubului Iacobinilor în iulie, odată cu primele înfrângeri care aveau să ducă la radicalizarea Revoluției. Într-un important discurs, la 29 iulie, Robespierre a cerut detronarea regelui și alegerea unei Convenții Naționale alese prin vot universal. Clubul Iacobinilor a fost unul dintre principalii beneficiari ai zilei de 10 August 1792 (căderea monarhiei franceze). El a ocupat din acel moment o poziție dominantă, inaugurând perioada iacobină a
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
-lea și în timpul Războiului Spaniol de Independență, fiind reluate doar în timpul domniei nepotului său, Ferdinand al VII-lea. Structura a devenit sediul cavaleriei și a magazinului de pulvere pentru trupele napoleonice staționate la Madrid, pe durata Războiului de Independență. După detronarea reginei Elisabeta a II-a în 1868, muzeul a fost naționalizat și a primit numele de Museo del Prado. Clădirea găzduia colecția regală de artă, dovedindu-se însă neîncăpător. Prima extindere a muzeului a avut loc în 1918. Cea mai
Muzeul Prado () [Corola-website/Science/298590_a_299919]
-
Moldova din cauza entuziasmului sau pentru reformă. În 1844 i s-a revocat dreptul de a ține prelegeri de istorie. În timp ce călătorea în Viena ca reprezentant secret al opoziției politice moldovene (încercând să se apropie de Metternich și să discute despre detronarea lui Sturdza) i-a fost suspendat pașaportul. Întemnițat pentru scurt timp după revenirea la Iași, s-a implicat la scurt timp în politica din Țară Românească, ajutându-l pe prietenul său, Ion Ghica: în februarie, în timpul unei sărbători naționaliste, a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
școală privată la Mănăstirea Chora. În 1326 a propus anumite reforme în calendar, refuzate de împăratul Andronic al II-lea. Aceste reforme au fost acceptate și introduse după peste 250 de ani, de Papa Grigore al XIII-lea (1572-1585). După detronarea împăratului Andronic al II-lea în anul (1328) de către Andronic al III-lea Paleologul,(1297-1341), Nichifor Gregoras a reușit să câștige favorurile acestuia. Andronic al III-lea l-a desemnat pe Nichifor Gregoras să conducă negocierile cu ambasadorii Papei Ioan
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
878, când fratele lui Constantin I, Áed mac Cináeda, a fost omorât de Giric mac Dúngail, însă au revenit în 889, când fiul lui Constantin I, Donald al II-lea (Domnall mac Causantín) a urcat pe tron după moartea sau detronarea lui Giric. Donald al II-lea și succesorii săi au fost descriși ca regi ai regiunii Alba. În timpul secolului al X-lea, succesiunea a alternat între urmașii lui Constantin I și cei ai lui Aed. Certurile de la sfârșitul secolului al
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
I. Duan a omis, de asemenea, regii anteriori, cum ar fi Selbach mac Ferchair, deși dacă aceste omiteri sunt accidentale sau nu este necunoscut. David Dumville sugerează că înregistrarea supraviețuitoare poate fi coruptă. Donald a devenit rege la moartea sau detronarea lui Giric, la o dată necunoscută, însă este plasată undeva în anul 889. Cronica regilor din Alba raportează: A fost sugerat că atacul asupra de la Dunnottar a fost mai degrabă un raid mic a unor pirați și poate fi asociat cu
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
el și fratele său mai mare, Prințul Filip, Conte de Paris, au fost în general în grija bunicilor paterni, regele Ludovic-Filip și regina Maria Amalia a celor Două Sicilii. Împreună cu familia a plecat în exil după revoluția de la 1848 și detronarea bunicului său. Ludovic-Filip a abdicat în favoarea fratelui lui Robert la 24 februarie. Mama lui Robert, Helene, s-a prezentat în fața Camerei Deputaților proclamându-l pe fiul ei cel mare rege al Franței iar pe ea regentă împreună cu cumnatul ei, Ducele
Prințul Robert, Duce de Chartres () [Corola-website/Science/321303_a_322632]
-
tronul ci toată familia, probabil fiind o scuză pentru a exclude familia de la succesiune pe baza zvonurilor de ilegitimitate. O cauză mai probabilă este că revoluționarii se temeau că fiul lui Gustav, dacă avea să moștenească tronul, ar fi răzbunat detronarea tatălui său. La 5 iunie, Ducele Carol a fost proclamat rege sub numele de Carol al XIII-lea al Suediei, după ce a acceptat o nouă constituție liberală, care a fost ratificată a doua zi. În decembrie, Gustav și familia sa
Gustav al IV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/304436_a_305765]
-
Ioan Iacob Heraclid, cunoscut apoi că Despot Vodă pe tronul Moldovei. În anul 1563 a încercat, după o perioadă de conflict cu Despot Heraclid, să intervină iarăși în ajutorul lui, dar de data aceasta nu a putut împiedica înfrângerea și detronarea acestuia. Ulterior a speculat posibilitatea de a candida el însuși la tronul Moldovei. Regele Sigismund August i-a încredințat lui Albert Łaski palatinatul Seradzie (1566)(la vest de Łódź) că răsplată pentru succesele militare în combaterea raziilor tătarilor în Podolia
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
cel de-al doilea album de studio, "Like a Virgin", si a fost lansat pe 30 ianuarie 1985 de Sire Records. A fost inclus pe compilația "greatest hits" "The Immaculate Collection". Discul single a fost lansat în ianuarie 1985, odată cu detronarea șlagărului „Like a Virgin” de pe prima poziție a clasamentului "Billboard Hoț 100". În „”, Madonna și-a arătat pentru prima dată talentul în comedie, apărând într-o costumație asemănătoare celei purtate de Marylin Monroe în "Gentlemen Prefer Blondes". Deși „Borderline și
Material Girl () [Corola-website/Science/312096_a_313425]