1,233 matches
-
se proteja de influența externă, de pătrunderea unor acaparatori, eșec generat de permanentul conflict, semnalat pe parcursul analizei, dintre legile formale și regulile internalizate de săteni. După cum afirmam, concluziile asupra perioadei de destrămare a devălmășiei absolute sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate de resurse au o distribuție nesigură, motiv pentru care zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își face simțită prezența, iar tehnologia și economia amenință supraviețuirea sistemelor de resurse, devălmășia începe să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că nu avem un exem plu testat empiric în care capacitățile de exploatare să fie suficient de dezvoltate pentru a provoca raritate și în care proprietatea în comun să fi împiedicat acest lucru. De asemenea, nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se formează conștiința, să nu suporte rigoarea nemțească. Poate că avem prea multe cuvinte care ne atrag mintea către lene, către relativism. Peste cuvintele șansă și risc încă nu s-a așezat umbra axiologiei, ele fiind folosite într-o totală devălmășie axiologică; spre exemplu, auzi deseori spunându-se în media: cineva care a suferit un accident "are multe șanse să moară", ca și cum acea persoană abia așteaptă să moară, când de fapt e vorba de riscuri. Ceea ce impune extinderea conceptului de risc
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că nimic nu este mai important decât efortul de a o face. Un adevăr care poate fi spus. Să încerc să înțeleg, îmi părea o excelentă rațiune de a trăi. Van Leuvenhoeek, Pasteur, Koch erau eroii mei, într-o splendidă devălmășie cu Edmond Dantes, Old Shatterhand, Winnetou, D'Artagnan și căpitanul Nemo. Nu am citit de mai puține ori Vânătorii de microbi, o genială carte a marilor descoperiri în microbiologie, decât Insula misterioasă. Mă puteam imagina cu egală plăcere în locul lui
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
vom alege doar cu o sporire a cunoașterii celor din urmă, "poeziile lui nedeschizîndu-ne prin aceasta rezerva lor de frumusețe inanalizabilă". La fel de circumspect rămîne exegetul față de critica psihologică, prea laxă, a cărei cutumă a devenit folosirea unor mărci aplicabile în devălmășie unor autori ce altminteri se deosebesc mult: "sensibilitate rănită", "melancolie profundă", "pesimism amar" ș.a.m.d. S-au ivit chiar studii care, înfăptuite cu "gravitate academică", nu ne descoperă altceva decît, să zicem, apartenența lui Eminescu la romantism! Așa încît
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
ținînd la piept pruncul emblematic. Ce șansă colosală a avut continentul, opunîndu-se, cu imediată inteligență, perfidului prefabricat asiatic! Din seria hidoșeniilor tip Vera Muhina. Dar și producțiilor pe bandă ale artiștilor poporului de pe Dîmbovița, nu?, dosite, în 1989, cu panicată devălmășie, în subteranele sinistrelor sedii. însuși clasicul Ilici, uitat în bălării, după ce fusese dat jos de pe soclul din fața Casei Scînteii. Compoziția în care același serafic Ilici asculta, vai, Appassionata lui Beethoven. Tot Ilici, neprihănitul, aflat, din nou, în calea pelerinilor globului
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
grafemuri grave, un van portret:/ suspectă umbră, - al zilei Z.../ Orice ziar e, -n aieve, niente." Absurdul și nimicul, un cuplu gazetăresc amintind de urît și sărăcie, fac cît de cît suportabilă, prin trecerea în catastif, o realitate amenințătoare prin devălmășia ei. Varietatea, așa cum defilează la revista presei, nu mai încîntă, ci sperie. Mai ales că o familiaritate a numelor mici, sau a numelor de familie și a poreclelor (dacă vorbim de secția Politică) face lumea de opinii, zvonuri și controverse
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
impunere a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de cunoaștere și de percepția pe care participanții o au despre aceste reguli. Regulile de la nivelul operațional sunt cel mai des aplicate. Regulile de alegere colectivă presupun participarea în adunarea obștească a tuturor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]