384 matches
-
operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu permiteau interzicerea unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție, dat fiind că prin căsătoria acestora era permis
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putea să decidă neînzestrarea unuia dintre copii, nu era recunoscut juridic și apăreau conflicte odată ce persoana urgisită se adresa justiției (Costa-Foru și Stahl, 1932). Atât în studiile de caz prezentate de Ostrom, cât și în modul de utilizare a proprietății devălmașe prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un drept
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate tipurile de reguli enunțate în teorie sunt prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin creșterea cererii pentru noi și noi produse, dintre
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă” „pentru ostenelile sfinției sale părintelui Șerban, umblând pentru noi, pentru giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-se lista de stăpâniri. Însă urmează operațiuni mai restrânse, în care fiecare sat își împarte subsecvent teritoriile către satele și cătunele componente. Se poate concluziona, la acest punct, că există date care atestă un dublu proces de privatizare: dinspre proprietatea devălmașă a întregii Vrance către satele constitutive și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
actorii politici principali care au acționat către autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
într-o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari. ... (5) Vestirea, semnată de judecător, se va afișa prin îngrijirea secretarului consiliului local, la ușă primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
ce fiecare din cei înscriși în lista va face în privința acelora pe care voiesc să-i aleagă că mandatari. Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenți, socotita atît asupra numărului celor de față, cît și asupra drepturilor devălmașe. (10) Dacă locuitorii nu vin sau dacă cele două majorități arătate mai sus nu se pot întruni, judecătorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivității. ... (11) Cele savirsite înaintea judecătorului vor fi constatate printr-o încheiere, care va
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
s-a dat. ... (14) Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credință. ... (15) Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzacție va putea fi dat numai cu majoritate de două treimi, socotite atît asupra numărului celor de față cît și asupra drepturilor devălmașe. ... (16) Dacă sunt mai mulți mandatari, ei hotărăsc cu majoritate. ... (17) În caz de încetarea împuternicirii unui mandatar, rinduielile prevăzute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea înlocuitorului". ... Capitolul V Asistență judiciară Articolul 74 Abrogat. ------------ Art. 74 este reprodus astfel
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
accesorii și toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilului sau care sunt așezate în imobil pentru veșnicie. Art. 490. Creditorii personali ai unui împreună moștenitor sau ai unui asociat nu vor putea să urmărească și să pună în vînzare partea devălmașe a datornicului lor, în imobilele moștenirii sau societății. Ei vor trebui mai întîi să ceară împărțeala sau licitația imobilelor ce se află în devălmășie. Se poate însă vinde partea devălmașe (indiviza), daca câtimea ei este neîndoielnic stabilită și lămurita (lichidă
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
vor putea să urmărească și să pună în vînzare partea devălmașe a datornicului lor, în imobilele moștenirii sau societății. Ei vor trebui mai întîi să ceară împărțeala sau licitația imobilelor ce se află în devălmășie. Se poate însă vinde partea devălmașe (indiviza), daca câtimea ei este neîndoielnic stabilită și lămurita (lichidă). Art. 491. Vânzarea silită a bunurilor nemișcătoare se va urmări la judecătoria unde se află imobilul sau la alta judecătorie aleasă de părți. Secțiunea a ÎI - a Urmărirea nemișcătoarelor bunuri
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]