304 matches
-
relativul succes al mișcărilor cooperatiste țărănești din Serbia și Bulgaria din anii '20-'30, în condițiile în care mișcările cooperatiste din România aceleiași perioade au fost un dezastru. "O clară și surprinzătoare diferență există însă între tradiția lăsată de satul devălmaș și cea lăsată de zadruga. În timp ce zadruga a fost o sursă a mândriei naționaliste și a fost cercetată de ceva vreme, satul devălmaș românesc nu a fost studiat până relativ de curând, când Stahl l-a redescoperit. Românii nu au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perioade au fost un dezastru. "O clară și surprinzătoare diferență există însă între tradiția lăsată de satul devălmaș și cea lăsată de zadruga. În timp ce zadruga a fost o sursă a mândriei naționaliste și a fost cercetată de ceva vreme, satul devălmaș românesc nu a fost studiat până relativ de curând, când Stahl l-a redescoperit. Românii nu au dezvoltat o mistică naționalistă despre el și puțini sunt cei interesați să îl studieze" (Chirot, 1976: 154). Citându-l pe Nicolae Iorga, Drăghicescu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de activitate economică în comunitatea rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reforme sociale de proporții. Munca lui Gusti a fost continuată și îmbogățită de discipolii săi, dintre care cel mai de seamă ce trebuie amintit aici, datorită analizelor sale relevante pentru problema comunității, este H. Stahl. El a aprofundat problematica satului devălmaș specific pentru ruralul românesc arhaic (până în secolul XIX și începutul sec. XX). A reconstituit cu multă precizie comunitatea rurală tradițională românească caracterizată prin reglementări sociale, juridice și morale stricte, printr-o organizare socială și economică autarhică ce descuraja pătrunderea străinilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
drepturilor de proprietate asupra pământului. Demersul este atât unul teoretic, cât și practic. După o scurta definire a proprietății, am încercat să analizez diacronic transformările pe care le-a înregistrat proprietatea în mediul rural românesc, de la formele ei arhaice (satul devălmaș) și până astăzi. Accentul a fost pus pe transformările care au avut loc în regimul proprietății private în România, după acel punct de cotitură care a fost Legea Fondului Funciar, și modul în care aceste transformări au determinat anumite forme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
făcut posibilă apariția proprietății private asupra pământului. Ruralul arhaic românesc, prezintă și el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de proprietate, Henri H. Stahl și Vasile V. Caramelea (2006). Teoria satului devălmaș a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de proprietate, Henri H. Stahl și Vasile V. Caramelea (2006). Teoria satului devălmaș a fost elaborată de H. H. Stahl, în urma unor investigații riguroase (bazate pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de proprietate, Henri H. Stahl și Vasile V. Caramelea (2006). Teoria satului devălmaș a fost elaborată de H. H. Stahl, în urma unor investigații riguroase (bazate pe analiza documentelor scrise și pe observația participativă) realizate în Țara Vrancei, unde această formă de organizare comunitară mai dăinuia încă, deși într-o formă de disoluție după
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
participativă) realizate în Țara Vrancei, unde această formă de organizare comunitară mai dăinuia încă, deși într-o formă de disoluție după opinia lui Stahl, satul arhaic s-a păstrat în aceste regiuni până la al doilea război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de alegere a partenerului. În același scop, de a nu înstrăina pământului satului, fetele nu primeau ca zestre pământ, proprietatea gospodăriei transmițându-se numai prin băieți (Stahl, 2000: 150-151). În ce privește gospodăria, care, pe lângă obște, reglementează și ea proprietatea, în satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută în gospodăria mirelui -, datorită faptului că băieții moștenesc casa sau pământul, fetele moștenesc doar bunuri mobiliare. Descendența este patriliniară, pământul pe care este construită gospodăria tinerilor aparținând bărbatului (Ciobănel, 1995
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deși există cutume și norme la nivel local legate de această formă de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica Vasile consideră că această situație a sistemului devălmaș actual este un fond fără formă (2008: 56-73). 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății Unul din momentele importante în istoria proprietății funciare românești este Regulamentul Organic (1830), prima Constituție a României, care înscrie principiul dreptului de proprietate asupra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cdlib. org/csd/01-07/ Socol, Gheorghe. 2003. Cadrul de viață și calitatea vieții țărănimii în perioada comunistă. în Calitatea vieții, XIV, 2. Spengler, Oswald. 1996. Declinul Occidentului (vol. I și II). Craiova: Editura Beladi. Stahl, Henri H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai I. Stahl, Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricole Tehnicile agricole de cultură, precum și categoriile de pământuri cunoscute și folosite În regiune sunt aproape identice. Avem, astfel, terenurile arabile, care au un anumit regim de proprietate, și cele devălmașe (mai ales păduri, pășuni, ape), ce au un caracter devălmaș. Transmiterea drepturilor asupra lor diferă la aceste două categorii, dar ea este asemănătoare de la o regiune a alta. Și tot ca un element asemănător trebuie notat peste tot un proces de dispariție treptată a părților devălmașe, ce devin terenuri arabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
feudali ce dispuneau de proprietăți în același sat, în Vest nu exista, precum în Est, o dependență a satului de o singură curte feudală. La începutul mileniului II, în multe societăți estice, modelul era similar cu cel din Vest. Satul devălmaș implica proprietatea și exploatarea comună a resurselor (Stahl, 1998), în timp ce nobilii locali colectau taxe. Obștea satului avea în mod implicit mai multă putere. În Valahia și Moldova, acest „sistem politico-economic comunitar-comercial” (Chirot, 2002) a fost înlocuit de boierul local (de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și șfichiuiau necruțător și triplu, cu odgoanele unor cozi chelite și solzoase! Tropăiau ritmat, ca tobele, cele douăsprezece labe de zăvozi, ale Alcătuirii, aducând mai curând cu brâncile de urs! Trei căpățâni cu boturi ude, roșii, se căscau năpraznice, împodobite devălmaș cu trei perechi de ochișori lipiți, ca de căței abia fătați, căpățânile câinești arborând, în completare, trei rânduri de urechi imense, aspre, sure, blegoșate, membranoase, precum urechile de liliac! Din boturile întreite, se scurgea necontenit, odată cu saliva verde, leșioasă, și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ipocrizie : nu poți face economie de piață fără acces la mijloace de producție. Complementul oarecum spiritual, de „mentalitate”, al acestei lungi durate economice îl constituie colectivismul țărănesc. „Un veac întreg, sătenii n-au făcut altceva decît să răstălmăcească în duh devălmaș toate reformele statului și, paradoxal, seria de împroprietăriri cari au urmat nu au dus la o întărire a spiritului de proprietate individuală”, constată bătrînul Stahl în anii ’30. Patruzeci de ani mai tîrziu, tînărul Stahl observă și el că „satele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie a lui Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, autorul atrăgea atenția asupra faptului că studiile precedente, ce au avut în atenție viața socială, agrară și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene, delimitându-se prin hotare distincte de teritoriul Umbrăreștilor și fiind, într-o bună parte a Evului Mediu, sat și moșie aparte, așa cum vom vedea în continuare, când vom urmări aspecte și date din trecutul satului Torcești. 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași “Societatea umană este complexă, conținând în ea multiple rămășițe ale trecutului și multipli germeni ai unei societăți care se naște”. H. H. Stahl Așa cum am mai arătat, atât numele, cât și configurația vechii așezări, în structura sa teritorială, se constituie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a se înțelege că ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât o grupare de locuitori, cu doi slujbași de stat în frunte, care s-a vrut desprinsă din vechea vatră a Umbrăreștilor devălmași, fără a reuși. Așa se explică și faptul că „mergu alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]