769 matches
-
Ce este grupul? Apariția și dizolvarea grupului 214 9.2. Caracteristicile grupului 221 Rezumat 223 Exerciții și teme de reflecție 223 Scenariu: Eterogen sau omogen? 224 Întrebări 225 Capitolul 10 Procese de grup. Analize educaționale 227 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice 230 10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării 234 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor 240 10.4. Cooperare și competiție în grup 247 Rezumat 252 Exerciții și teme
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea rolului, grupul se stabilizează și se profesionalizează); - constituirea unor criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește perspectiva asupra învățării, văzută ca rezultantă a interacțiunilor în colectivul de cursanți, abordare pe care - așa cum am amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește perspectiva asupra învățării, văzută ca rezultantă a interacțiunilor în colectivul de cursanți, abordare pe care - așa cum am amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim cu precădere demersul, un unghi important de cercetare este constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau poate fi influențată major de un fenomen - aparent opus -, acela de devianță în interiorul grupului etc. Astfel, cercetările lui Schachter au constat în a-i cere unui membru al grupului să mențină în discuții o poziție aflată în divergență cu pozițiile celorlalți membri. Inițial, membrul deviant a primit toată atenția grupului; fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se realizează atât într-un mod implicit- prin interiorizări treptate de către noul membru -, cât și explicit, prin activitățile circumscrise respectivelor valori (topica va fi reluată atunci când vom vorbi despre team-building). De altfel, am amintit deja că nu putem vorbi despre devianța absolută în grup, așa cum nu putem vorbi despre conformare totală; acestea, după cum arată și Bales (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 555), atunci când propune o analiză a interacțiunii ca proces, sunt extrem de flexibile, situate pe un continuum acțional. Așa cum lesne
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un contur mai clar și un accent practic direct în momentul tratării metodei construirii de echipă. Nu ne putem opri totuși să nu remarcăm faptul că există o serie de variabile care ar putea conduce la limitarea expunerii spre o devianță profundă a unor membri din grup; putem aminti aici, spre exemplu, aranjarea spațiului de discuții unde, așa cum amintesc Book și Galvin, există cel puțin patru avantaje în așezarea circulară sau semicirculară: „- reduce rolul autoritar al profesorului; - oferă senzația de echitabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu alte mijloace”, adeseori singurele mijloace la îndemâna celor marginalizați, pentru a contesta regulile și autoritatea elitei puterii. În asemenea condiții, a înțelege apariția m.s. înseamnă a explica
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care toți o avem Înscrisă În modul nostru de a gândi Între real și ficțional și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să considerăm că ficționalul este o devianță, o ciudățenie atașată la real, care pleacă din real depărtându-se de el. Oricum, ficționalul ar suferi de o vinovăție față de adevărul la care trebuie să ajungem În final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie, mai degrabă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de o anumită subcultură delicventă din mediul înconjurător, există și un rol de control extern, exercitat de societatea civilă care, de obicei, incriminează și sancționează comportamentul politic deviant. Există însă și situații în care, societatea civilă este puțin activă iar devianța devine generalizată, făcând din normalitate, anomalie. Tocmai de aceea sunt necesare criterii suplimentare de definire a comportamentului politic deviant. În cazul de față avem în vedere o viziune universalistă asupra problemei, considerând ca fiind comportament deviant acela care se abate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
eclipsă, este inerentă acestuia și nu poate dispărea definitiv (Iliescu 2007, 158), iar conduita diferiților actori politici va fi judecată și etichetată de către electorat și în funcție de această dimensiune (și nu strict din punct de vedere legal). Partidele politice simbol al devianței Partidele politice reprezintă, fără urmă de îndoială, esența democrației. Indiferent de perspectiva pe care o abordăm, un lucru e clar: în momentul de față, fără pluripartidism și competiția liberă și corectă dintre partide (Dahl 2000, 29) nu putem vorbi de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atunci când se află la guvernare sau în opoziție. Minciuna politică se consitituie și ea într-o problemă majoră a democrațiilor actuale datorită amplitudinii pe care a căpătat-o. Deși nu se acordă o atenție deosebită minciunii politice aceasta reprezintă o devianță ce poate avea în timp repercursiuni importante, precum scăderea încrederii generale în clasa politică. Robert Dahl (2000, 168-169) a subliniat importanța încrederii reciproce, cum o numește acesta în Poliarhiile: Există cel puțin trei aspecte prin care încrederea reciprocă favorizeză poliarhia
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vor încerca să ascundă caracterul ilicit al faptelor lor; în același mod, minciuna publică se activează, de multe ori, în cazuri de corupție. Vom încerca în continuarea clarificarea celor două concepte, iar mai apoi punerea lor în relație. Corupția politică devianță a normelor sau devianță de comportament? În literatura de specialitate, definiția clasică a corupției este de atribuită de obicei lui Colin Nye care o caracterizează drept un comportament ce se abate de la îndatoririle oficiale ale unei persoane aflate într-o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caracterul ilicit al faptelor lor; în același mod, minciuna publică se activează, de multe ori, în cazuri de corupție. Vom încerca în continuarea clarificarea celor două concepte, iar mai apoi punerea lor în relație. Corupția politică devianță a normelor sau devianță de comportament? În literatura de specialitate, definiția clasică a corupției este de atribuită de obicei lui Colin Nye care o caracterizează drept un comportament ce se abate de la îndatoririle oficiale ale unei persoane aflate într-o funcție publică (prin alegere
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alarmă În ceea ce privește minciuna politică, aceasta s-a bucurat dintotdeauna de mai multă îngăduință din partea societății decât corupția. Dacă actele de corupție sunt percepute ca fiind mai grave, în calitate de fapte și datorită caracterului ilegal al acestora, minciuna este receptată ca o devianță mult mai inofensivă, fiind asociată limbajului; și cum "vorbele zboară", înșelarea opiniei publice nu s-a bucurat de "atenția" specială de care se bucură corupția în ultimele două decenii din partea cercetătorilor și a organizațiilor internaționale. Ea este însă, un fenomen
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între particule. În societate, atomismul social poate fi tratat cu aceeași "indulgență": de fapt, obiectul de abordat constă în structuri, adică forme care se supun, cred, unor reguli mult mai ușor de tratat prin teoriile morfologice. Revoltele și revoluțiile sociale, devianța socială și comportamentele delictuale, fenomenele geopolitice conflictuale de frontieră și alte de-structurări (în genere, stările conflictuale, de divergență) pot fi, de asemenea, abordate mai facil prin teoriile morfo-structurale, atât la nivel metodologic, cât și la nivel conceptual și de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de Weber pentru depășirea premiselor conflictelor este solidaritatea emoțională. Aceasta conduce la coeziunea de grup și poate reprezenta un mijloc prin care se formează alianțe în lupta împotriva altor grupuri. Pe de altă parte, referindu-se la geneza și structura devianței, Talcott Parsons invocă, printre altele, "conflictul de rol", prin care înțelege "expunerea actorului la seturi conflictuale de așteptări de roluri legitime în așa fel încât împlinirea completă a ambelor [alternative] să fie imposibilă" (Parsons, 1951/1968, p. 280). Este aici
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pacea justă susținută printr-un contract bine întemeiat? Astfel de discuții sunt prilejuite, spre exemplu, de numeroasele intervenții militare sau paramilitare ale Statelor Unite și nu numai în diferite obiective geostrategice de pe Glob. * Apariția și dezvoltarea exponențială a internetului, care produce devianțe în ceea ce se numește drept de autor sau drepturi de posesiune intelectuală. La fel ca multe alte fenomene izomoderne, discuțiile tot mai aprinse privind dreptul intelectual și pirateria prin internet ridică probleme societale majore, deoarece acestea pot conduce la tulburarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
formală, dreptul însuși la corectitudine (cit. "egalitate de șanse") constituie edificarea unei atitudini informale. Este vorba de o stare de spirit, de reacții inconștiente la incorectitudine, deci și la discriminare în genere de reacții individuale sau colective la clivaje, la devianțe negative, la nerespectarea drepturilor cunoscute ca "naturale". Proliferarea corectitudinii politice manifeste în ultimii ani nu sugerează nimic altceva decât funcționalitatea "paradoxului democrației", potrivit căruia a oferi seturi de libertăți și drepturi fundamentale reprezentanților unor ideologii nondemocratice constituie un pericol la adresa
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
computerizate de comunicare. Importanța, din perspectiva științelor socioumane, a fenomenului comunicării în ciberspațiu rezidă, printre altele, în conturarea unui nou stil de comunicare între indivizi aparținând unor culturi și unor structuri societale și mintale diferite, dar care apelează la aceleași "devianțe" lingvistice, în cadrul aceleiași rețele structurale de interacțiune. Programele de internet cele mai folosite pentru comunicarea scrisă sunt, cel mai probabil, "Yahoo Messenger", "Skype" și "Microsoft Messenger". Prin intermediul acestora, zeci de milioane de computere din întreaga lume sunt concomitent conectate online
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Și, oare mai este valabilă afirmația potrivit căreia "contactele în ciberspațiu nu substituie interacțiunea cu oamenii reali" (Giddens, 1989/2001, p. 403)? (În treacăt fie spus, este posibil și ca însuși sedentarismul indus de fenomenul comunicațional online să cauzeze unele "devianțe" de limbaj.) Demersul din acest subcapitol se bazează pe unele observații de tip empiric asupra comunicării scrise prin mijloacele internet cu persoane vorbitoare de limbă română și engleză aflate în mai multe zone culturale și geografice europene și nord-americane. Metoda
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
suntem doar martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să îl numesc, deocamdată, limbajul virtual al perpetratorilor semiotici fluizi. "Perpetratori"12, deoarece este vorba de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunt specifice și catalimbajului. Putem adăuga la acestea și observația că noul limbaj catasemiotic se constituie într-un cod social care prezintă caracteristici "autodidacte", prin faptul că se învață (eventual prin joc creativ). Astfel, deși pare să capete trăsături de devianță și marginalitate, se impune, de fapt, ca un trend exponențial autoregenerativ la nivelul lingvistic, dar și ca motor al modificărilor comportamentale prin alterarea mecanismelor de incluziune a indivizilor în grupuri sociale. Mai mult, cred că, prin mondializarea structurilor lingvistice auto-regenerative
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
organizaționale și ale psihosociologiei clinice, descrie viața În instituții și organizații: cultura instituțională, distribuția funcțiilor, liniile de influență, lupta dintre grupuri pentru control și putere. Se instituie, În fiecare organizație, un anumit tip de context care stabilește cadre normative (interdicții, devianțe), care dă coerență Întregului și construiește semnificații cognitive. totul se convertește În relațiile specifice ce se stabilesc Între indivizi și Într-o cultură proprie. Întreprindere, spital, universitate, redacție, grup de inițiativă - toate acestea pulsează de viață socioafectivă, nu sunt simple
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Koffler, un om de mijloc din aparatul de partid, un tehnician, nu un rival. Ce pericol putea Însemna mediocrul Koffler? A fost o simplă situație nefavorabilă, cum ar zice Zimbardo, putea fi legat de Foriș, s-a putut inventa o devianță de grup, o organizare contra partidului. A fost o victimă colaterală. În același registru s-au petrecut lucrurile cu Pătrășcanu. Acesta era adversar autentic: avea notorietatea unui intelectual respectat de stânga, inițiase și contribuise decisiv la actul de la 23 august
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
această categorie diagnoză ce apare în toate manualele și tratatele, în toate clasificările și sistemele de diagnostic a tulburărilor psihice. Cei ce se ocupă de psihologia persoanei ridică și ei din anumite puncte de vedere problema exagerării unor trăsături, a devianței, anormalității patologice a unor oameni, în variate împrejurări sau de-a lungul întregii vieți. Justiția se întreabă, de asemenea, dacă unele comportamente aberante nu își au originea, într-o deviere a personalității și în ce măsură marii recidiviști și criminali sadici sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]