124 matches
-
adaptarea școlară, începe familiarizararea copilului cu cerințele vieții sociale și se formează primele deprinderi de muncă intelectuală. În lucrarea de față atenția nu este centrată asupra fenomenelor și mecanismelor ce țin de procesul adaptării în general, ci asupra adaptării, inadaptării, dezadaptării copilului școlar mic. De-a lungul experienței, în munca cu copiii, am observat, prin urmărirea traseului școlar, că unii dintre copii s-au adaptat cu greu cerințelor școlii. Astfel ne-am propus să investigăm cauzele ce determină această problemă și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și transport sanguin, etc ); - factorii neuro-umorali de activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitate și durata efortului; - factorii ambientali (temperatura, umiditatea, lumina, zgomot, hipo sau hiperbarism); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală). V. 2. Lactatul și exercițiul muscular, noi concepte, noi abordări De mai mult de un secol fiziologii studiază relațiile existente între producerea acidului lactic și travaliul muscular întrebându- se asupra condițiilor de formare a lactatului, dar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a II-a. Este însă cu totul neglijată vârsta preșcolară care alimentează patologia încărcată a elevilor handicapați cu afecțiuni morfo-funcționale și antecedente patologice care implică retardul școlar, care tulbură „omogeneitatea potențialului intelectual al claselor de copii și generează fenomenul de dezadaptare școlară prin repetenție, corijențe, fugă, vagabondaj, delicvență juvenilă etc. (vezi C. Păunescu op. citată pag. 74). Nu mai există nici o îndoială că toate acestea își au izvorul în vârsta preșcolară. Soluționarea handicapului școlar ar trebui să înceapă așa cum bine remarcă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
autorii sunt de acord că abordarea privind fragilitatea vârstnicului se face holistic și că determinantele fragilității sunt complexe și multiple, implicând factori intrinseci și de mediu ce pot fi sistematizați în două cauze fundamentale: fragilitatea funcțională, ce generează răspunsuri limitate; ‒ dezadaptarea la situațiile de stres. Fragilitatea funcțională se caracterizează prin modificări citofiziologice constând în:‒ întârzierea răspunsului la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului; ‒ diminuarea răspunsului maximal la stimul;incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a transportorilor (de exemplu, dereglarea aportului imediat al glucozei în celula musculară și mai ales la neuron);dezadaptarea la situații de stres determinată de capacitatea celulară scăzută de a produce proteine de stres (proteine necesare în configurația terțiară a proteinelor) și de răspunsul alterat al hormonilor de stres (glucocorticoizi și catecolamine) . Aceste episoade infraclinice de stres repetat sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
societate). Atât mediul familial cât si cel școlar, iar apoi cel profesional si cel social îl obligă pe copil să se supună acestui comportament continuu de adaptare si remodelare in funcție de cerintele si exigențele specifice mediilor respective. Din perspectivă piagetiana, dezadaptarea reprezintă situația opusă celei prezentate mai sus, respectiv incapacitatea persoanei de a realiza, in mod echilibrat, procesele de “asimilare”si “acomodare”.Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerințelor si exigentelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele si
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
ai ambianței sociale (institutii, organizatii, sisteme normative etc.). In alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, “eficiența sau gradul in care individul atinge standardele independenței personale si ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține”. (Grossman, H.J.) Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței între cerințele obiectivelor instructiv-educative si răspunsul comportamental adecvat al elevului față de acestea. Cu alte cuvinte, esența adaptării școlare constă în
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, “eficiența sau gradul in care individul atinge standardele independenței personale si ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține”. (Grossman, H.J.) Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței între cerințele obiectivelor instructiv-educative si răspunsul comportamental adecvat al elevului față de acestea. Cu alte cuvinte, esența adaptării școlare constă în ajustarea reciprocă a procesului de educație, pe de o
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
trebuie luați în considerare indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite, nivelul de dezvoltare a aptitudinilor, discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație, experiența subiectivă a eșecului la invățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptarii/dezadaptării menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare si valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte el exprima orientarea si stabilitatea atitudinilor elevilor față de ambianța școlară. 2
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
mai maare de adaptare(de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță mai mare la frustrare), iar alții sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți. b) O discuție asupra factorilor externi în determinarea conduitelor de dezadaptare școlară este motivată de faptul constatat de atîtea ori că motivația pentru învățare, perseverența acesatuia în activitate, atitudinea sa față de școală sunt în relație strânsă cu realitatea psihopedagogică din școală, cu climatul afectiv din familie, cu gradul de dificultate al
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge in sens negativ asupra psihicului copilului, provocându-i tulburări emoționale puternice. - Factori psihopedagogici de ordin școlar Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psiho-pedagogice negative, care să determine fenomene de dezadaptare școlară la elevi:- Subși supra aprecierea capacităților reale ale elevului; Un factor deosebit de important al reușitei școlare a elevului îl reprezintă încrederea lui în forțele proprii. Această încredere este însă, în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie să li se supună. Elevul își are propriul sistem de preferințe și referințe care, va selecta și aprecia într-un anumit fel influențele venite din exterior. Este insuficientă deci, explicația adaptării/dezadaptării doar prin fgactorii externi, ignorându-se particularitățile echipamentului adaptativ individual .Copilul, cași adultul, este agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
au făcut iluzii că se poate reveni la o normalitate (care, de fapt?) peste noapte. O serie de fenomene de continuitate ale vechiului regim sunt însă inevitabile. Detestabile, odioase, dar firești. Cine nu are percepția acestor realități face criza de dezadaptare psihologică de care vorbește întreaga carte a lui Octavian Paler. El este idealist și lucid în același timp. Situație, moral vorbind, care-l onorează. Nu mai puțin însă dintre cele mai incomode. Don Quijote putea fi român? Răspunsul este, categoric, negativ
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
substanțială, clasă de mijloc!, dar și o clară, obiectivă, rece privire asupra trecutului politic și social apropiat, aceste „rele și neajunsuri”, de care ne acuză Bruxelles-ul și opinia mondială, nu au cum să fie În profunzime eradicate. 9 Adaptare - dezadaptare - readaptare! Când vorbim despre „revenirea la normalitate”, ne lovim Încă o dată de acea temă pe care am citat-o mai sus, actuală În primii ani după revoluție și dispărută, din păcate, prea repede de pe „masa discuțiilor” publice, ne-aprofundată și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fraze elogioase despre Ceaușescu - despre „primul” Ceaușescu, cel de până la „Tezele din Iulie ’71”! - pe scurt, unii foști amici, Manolescu sau Doinaș printre alții, l-au uitat pe „insurgent” pentru a-și reaminti de „ambițiosul” sau de „carieristul” Breban! Adaptare - dezadaptare! Cum ne re-adaptăm noi la „vremuri noi”?! Cât mai atârnă În balanță meritele vechi, realele, profundele merite, cât mai atârnă În balanță o prietenie - Într-o tiranie precum cea comunistă prietenia În literatură era nu numai o Întovărășire spontană de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fost mai Înaltă: de a afirma romanul problematic, cel pe care marele Lovinescu și grupul său Încercaseră să-l acrediteze Înainte de război, În plină afirmare a romanului naturalist și istoric românesc. Era, după cum bine se vede, o „adaptare a dezadaptării” pe mai multe planuri, iar romanul meu Îngerul de gips, publicat după prima mea Întoarcere din exil În ’73, nu are altă temă decât aceasta. Azi, unii filosofi o numesc „deconstrucție”, eu am numit-o „adaptare prin dezadaptare” și acesta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adaptare a dezadaptării” pe mai multe planuri, iar romanul meu Îngerul de gips, publicat după prima mea Întoarcere din exil În ’73, nu are altă temă decât aceasta. Azi, unii filosofi o numesc „deconstrucție”, eu am numit-o „adaptare prin dezadaptare” și acesta e „secretul temei” acestui roman. Minda, eroul „enigmatic” al cărții, trăiește o „declasare”, o „dezarticulare socială”, nu din pricina „atracției vulgarității”, ci de teama, abisală, a abrutizării, chiar și În forme „pozitive”, a Îmburghezirii, a adaptării! Și, În finalul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
m-a primit cu o anume atenție și bunăvoință, a fost mai ales predispusă la interpretări socio-psihologice ale unor romane, în Îngerul de gips s-a văzut mai ales „nonconformismul” lui Minda și aproape deloc ideea „auto-distrugerii, a adaptării prin dezadaptare”, o temă a existențialismului, mai degrabă decât un... nonconformism „local”! Sau în Bunavestire s-a văzut un roman satiric mai degrabă, ocolindu-se problema Politicului, văzut ca mit abisal. Acest reproș apropo de Bunavestire, îl fac și acelor critici francezi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
literar românesc, după ce toată lumea credea „că am fugit”!, dar era abordarea, în ’73, a unei teme ce absoarbe azi multe condee critice și filozofice - la noi și aiurea: deconstrucția! Eu, vorbind despre eroul Îngerului de gips, am numit „boala” sau „dezadaptarea ca o formă a adaptării”, sau, mai bine zis, ca o formă a renașterii, a unei învieri posibile, a „înaintării”. Iată trei critici importanți, prieteni toți trei, care m-au părăsit la prima mea operă cu adevărat ambițioasă, în sensul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mândria de a fi o națiune puternică, liberă, aptă de creație majoră, cu o istorie milenară, în urma eforturilor cărturarilor moldoveni și ardeleni!Ă Voiam doar să subliniez însă, o dată cu bucuria de a mă vedea aproape „împins” spre alte orizonturi tematice: dezadaptarea existențială Îngerul de gips, mitul politic, în abisalitatea sa, Bunavestire (și nu ca o cronică politică, așa cum fac excelenții prozatori sud-americani!Ă, descoperirea unei alte teme „obsesive” ce a fost donjuanismul, căruia i-am dedicat cinci romane, și în sfârșit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și se stinge cu nostalgia Ecuatorului. Ființa exotică transplantată în teritoriu neprielnic care piere pe malul Dunării, dezgustată de carne și cu dorul bananelor și nucilor de cocos, existența rătăcitoare a lui Nicola sugerează un lirism naval, o tristeță a dezadaptării, amintind nostalgiile cu corăbii, porturi și cabarete de mateloți ale lui Pierre Loti, de la care pare a veni și simpatia pentru femeile de culoare, bineînțeles fără maturitate artistică. CONSTANȚA MARINO-MOSCU Suferințele discrete ale unei femei măritate cu un bărbat pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
făcută explicit, și nu doar dedusă din gravitatea trăsăturilor dezadaptative, așa cum ar rezulta din aplicarea modelului celor cinci mari factori (FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un anumit tip ar putea fi, așa cum sugera Tyrer, măsura în care prezența mai accentuată a unei trăsături perturbă funcționalitatea socială. În instrumentul PAS a lui Tyrer cotarea se face pe o scară cu nouă poziții din perspectiva perturbării și dezadaptării sociale pe care trăsăturile (și, secundar, categoriile de tulburări de personalitateă o condiționează. Centrat pe disfuncționalitatea socială mai este și instrumentul Adult Personality Functioning Assessment (APFA; Hill et al., 1989Ă; acesta evaluează doar prezența tulburărilor de personalitate în ansamblu, fără
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel dacă cazurile au fost selectate din mediul infracțional. La reevaluare contează intervalul de timp și de asemenea instrumentul și criteriile. Ar fi important de evidențiat nu doar trăsăturile de personalitate ci și realizările de viață, eșecurile, conflictele, adaptarea și dezadaptarea, mediul în care subiectul a evoluat, variate domenii de funcționare. Aceste aspecte care reflectă bilanțul evolutiv sunt doar parțial reflectate chiar în instrumentele actuale de diagnostic. Multe cazuri nu pot fi reevaluate nemaifiind de regăsit, fiind grav bolnave sau decedând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante. 17. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe. 18. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă. 19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator. 20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio-vasculare. 21. Expertiza medicală a capacității de muncă în bolile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]