118 matches
-
să-i apropie pe indivizi și să-i facă să se recunoască între ei prin ceva comun. Aceasta reprezintă raportarea la un „model sufletesc” sau „socio-cultural” comun, în care toți să se recunoască ca aparținându-i. Dificultățile de adaptare (inadaptare, dezadaptare) sunt aspecte importante, care interesează direct igiena mintală. Cauzele care generează dificultățile de adaptare se identifică cu factorii de morbigeneză, reprezentați de următorii: factori interni, personali: absența motivației, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existența unor boli psihice grave etc.; factori
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar am preferat să le grupăm în șase categorii principale: inadaptarea ca stare de refuz sau de incapacitate de a stabili un acord, o comunicare cu ceilalți sau cu mediul social, datorită imposibilității de a găsi elemente comune cu acesta; dezadaptarea ca stare caracterizată prin refuzul unor raporturi deja existente cu lumea și ieșirea din mediul în care persoana respectivă a existat și a funcționat concordant anterior; această situație se datorează fie persoanei, fie unor schimbări survenite în lume, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din mediul în care persoana respectivă a existat și a funcționat concordant anterior; această situație se datorează fie persoanei, fie unor schimbări survenite în lume, cu care persoana, neputându-le asimila, nu se mai poate pune de acord dezadaptându-se; această dezadaptare prin ieșirea treptată din lume apare la persoanele în vârstă, la pensionari, la profesioniștii aflați în șomaj, dar și la bolnavii psihic cu tulburări de conștiință și personalitate, la alcoolici și toxicomani, precum și la persoanele cu handicap sever obligate să
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în” „între” Persoane Grupe Națiuni intrapersonal intragrupal intranațional interpersonal intergrupal internațional Situații de „concurență” / „cooperare” Conflictul implică o confruntare cu o dublă polaritate: interioară, „în” sau „intra”; exterioară, „între” sau „inter”. Orice tulburare a stării de echilibru psihic duce la dezadaptarea persoanei, urmată de dezorganizarea comportamentului acesteia. Două elemente tulbură echilibrul psihic și implicit starea de sănătate mintală: frustarea și conflictul. Frustrarea este situația care se opune realizării unui comportament motivat, prin absența obiectului necesar satisfacerii dorinței sau prezența unui obstacol
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală privește două componente: acțiunea de igienă mintală propriu-zisă și formele de igienă mintală utilizate în acțiunea respectivă. Vom analiza în continuare aceste două aspecte (vezi schema de mai jos) pp. 75-77 Sanegeneză Sănătate Adaptare Morbigeneză Boală Deficiență Dezadaptare Profilaxie Terapie Recuperare Profilaxie primară Profilaxie secundară Profilaxie terțiară Plan de acțiune (intervenție) Instituții sociale Instituții medicale Instituții medico-sociale Programe sociale Programe profesionale Ambulatoriu Spital Instituții medicale Instituții sociale Stresul Educație Mod de trai Învățământ Loc de muncă Grup profesional
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
chiar complet dezorganizată. În această situație, dacă efortul de suprasolicitare continuă, fenomenele clinice se agravează și asistăm la un efect negativ de factură nevrotică în planul personalității individului, fapt care-l poate scoate din circuitul de activitate, ducând la o dezadaptare socio-profesională a acestuia. Este etapa nevrozei prin suprasolicitare, cu efecte asupra adaptării/integrării individului în mediul, viața și activitatea socială. În cazul surmenajului, datorat activității prin suprasolicitare, dezacordul dintre individ și lume se manifestă în prima formă printr-o dificultate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul oboselii, același dezacord este de natură biologică, iar în cazul stărilor de epuizare psihică, dezacordul e de natură psihologică, vizând starea de sănătate mintală a individului. De la surmenaj și până la starea de nevroză asistăm la mai multe etape de dezadaptare sau inadaptare a individului, care duce în final la incapacitatea acestuia de a mai putea desfășura o activitate practică utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desfășura o activitate practică utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică. - Decompensare nevrotică. - Incapacitatea de a realiza sarcinile propuse. Câmpul de activitate În cazul fenomenelor de dezadaptare sau chiar de inadaptare totală a individului, cu scăderea activității sale psihice sau chiar reducerea și încetarea acesteia, datorită suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vârstă cuprinsă între 61 și 70 de ani se caracterizează prin: interese psihobiologice legate de involuția generală a organismului, ieșirea din sfera activității profesionale, îngustarea câmpului de preocupări și al relațiilor interpersonale; factorii cu acțiuni morbigenetici care acționează sunt dezadaptarea socială treptată, însoțită de izolarea persoanei; afecțiunile semnalate sunt nevrozele, depresia, stările fobio-anxioase, stările obsesive, ASC, psihozele de involuție; grupa de vârstă peste 70 de ani se caracterizează prin: interese biologice limitate la procesele de involuție ale individului, cu circumscrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umană” a calculatorului. Având în vedere cele de mai sus, nevroza informațională trebuie înțeleasă ca un proces de depersonalizare prin desprinderea de realitatea lumii și intrarea în realitatea virtuală a Universului informațional. Această „trăire în virtual” va duce la o dezadaptare treptată de realitatea lumii posibile, va anula comunicarea interpersonală, schimbul de idei, va produce o stare de inafectivitate prin absența relațiilor emoționale, un comportament bizar, retras, interiorizat, de factură pseudoautistă. Universul sufletesc interior se golește, fiind înlocuit cu aportul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic, exprimând o modificare funcțională sau structurală a subiectului legată de o anumită cauză, considerată factor patogen. În cazurile-limită, simptomatologia este dominată prin intrarea în acțiune a „mecanismelor de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare a persoanei în raport cu evenimentele vieții trăite, așa cum se poate vedea mai jos: Caz-limită Persoană normală Caz-clinic Evenimente neobișnuite ale vieții: PERICOL Situații normale ale vieții: ADAPTARE Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială cu refuzul integrării Aspectele mai sus prezentate justifică existența unor stări de dezechilibru psihosocial, reprezentând tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă, care afectează întreaga comunitate social-umană. Să analizăm în continuare aceste aspecte particulare pe care le prezintă patologia
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clar cadrul devianței de cel al bolii psihice, așa cum rezultă și din tabelul următor. Boală psihică Devianță 1. Suferință limitată la sine 1. Manifestare ostilă față de ceilalți 2. Ruperea contactului logic cu realitatea 2. Refuzul contactului firesc cu realitatea 3. Dezadaptare 3. Inadaptare 4. Închidere în sine, autoizolare 4. Dorința de a ieși din societate, din izolare 5. Alienare în raport cu normalitatea psihică 5. Alienare în raport cu valorile social-morale și culturale 6. Dezechilibrul personalității 6. Dezechilibrul comportamentului 7. Incapacitatea de a acționa conform
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală (SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate vedea din schema de mai jos. conflict dezechilibru dezadaptare eșec P M (factori morbigenetici) presiune eliberare (factori sanogenetici) satisfacție adaptare echilibru integrare SM (măsuri de psihoprofilaxie) O problemă înrudită cu aceasta, care se pune atunci când este discutată „vulnerabilitatea patologică” a personalității, este cea a „comorbidității” (J.P. Lepine). În general
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoana psihobiologică integritatea și funcționalitatea, în ce privește stabilirea formei de deficiență, mai adăugăm la acestea câteva aspecte ce rezultă pentru individ din faptul de a fi deficient: adaptarea, comunicarea și comportamentul de un anumit tip. Starea de deficiență duce la o dezadaptare sau la o adaptare incompletă a individului, la limitarea capacității de comunicare sau pierderea totală a acesteia și, prin urmare, la modificări importante în sfera comportamentului. Având în vedere cele două criterii, integritatea și funcționalitatea, deficiențele se clasifică după cum urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
generală L.S.M. - controale preventive - depistare precoce - activitate de teren - supravegherea deficienților recuperați Spitalul de psihiatrie - diagnostic clinic - tratament Centrul de recuperare - recuperare psihiatrică - reprofesionalizare - readaptare socială - reintegrare în familie Profilaxie Terapie Recuperare Individ sănătos Deficient psihic recuperat Îmbolnăvire Bolnav mintal Dezadaptare Deficient psihic Recădere Readaptare Reintegrare Comunitate socială Familie Școală Profesiune Viață socială - Rolurile echipei terapeutice Examenul psihologic Examenul social Examenul medical Cazul (bolnavul) Testarea Orientarea deficientului Planul de recuperare Recuperarea medicală Recuperarea socială și profesională Scop final: reîncadrarea Activitatea echipei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amantul ei, E. B. trece prin iatacul fiului acestuia și somnul lui Că-tălin îi oprește pașii, o fascinează, îi prevestește chiar abandonul iminent. Adormit, Cătălin seamănă cu un ani-mal sălbatic care s-a refugiat în specia umană din debilitate, din dezadaptare. Întreg corpul pare înfiorat de o electricitate lentă, materială, și spasmele lui se înscriu armonios într-o mișcare de supremă flexiune. E. B. își închipuie somnul lui Cătălin ca un înot în spații abisale, pe spinări acvatice, printre alge și
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
nesfârșite discuții despre puterea lui mâine,/ vomitatul harnic și sila, frumusețea pierdută,/ sărăcia, orbirea și frica" (Despărțirea). Creația puternică a Marianei Marin ămprumută chipul lumii nu pentru a i se adapta, așa cum procedează barzii proslăvirii, ci pentru a da glas dezadaptării sale, altfel spus pentru a-și pedepsi propria solitudine, care, vai, nu poate rămâne decât o captivă a lumii, precum orice atitudine omenească. Mariana Marin - Mutilarea artistului la tinerețe, Ed. Muzeului literaturii române, București, 1999, 82 pag., preț nemenționat.
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
de Barbu Delavrancea la Berlin constituie o fabuloasă radiografie a spiritului balcanic „față cu reacțiunea occidentală.” În PS-ul scrisorii, Caragiale îl invocă pe Paul Zarifopol, martor al trecerii taifunului bucureștean. Ironia textului conține o întreagă fenomenologie a adaptării și dezadaptării „omului nou” ivit de după Unirea din 1859, confruntat cu lumea pe care o imită și față de care, într-un enigmatic paradox, se raportează mereu de pe o poziție de superioritate: „Stăruie pe lângă d. dr. Zarifopol, care vine la Sinaia și pe
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
formarea unui stil de viață sănătos), dezvoltarea personală a elevului (autocunoașterea și construirea unei atitudini pozitive, comunicare și relaționare interpersonală, controlul stresului, dezvoltarea carierei personale), prevenție (prevenirea accidentelor și a comportamentelor cu risc, prevenirea atitudinii negative, prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale și a situațiilor de criză). Curriculum-ul pentru „Educația pentru sănătate“ a fost elaborat în variantă modulară, urmează să se desfășoare în cadrul orelor de curriculum la decizia școlii și cuprinde module pentru clasele I/a II-a, a III
Agenda2003-32-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281340_a_282669]
-
tainic de a muri zilnic de melancolie... Este ca și cum n-ai fi iubit niciodată decât pe Lucile de Chateaubriand... Mi se pare uneori c-aș descoperi ușor toate secretele lumii, afară de cel al dezrădăcinării din ea. Noblețile sufletului decurg din dezadaptarea la viață. Cum cresc afecțiunile noastre în preajma inimilor rănite! De unde să plece senzația de îngrămădire infinită a vremii, de invazie a bătrâneții în mijlocul tinereții și a iluziilor ei? Prin ce taină dureroasă devii un Atlas al timpului la vârsta înșelăciunilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sau să construiască „strategii personale” de viață. Obiectivele generale ale consilierii educaționale vizează subiecți educaționali care vor să-și edifice o evoluție educațională de succes, o carieră profesională. Obiectivele medii, cu un grad mediu de generalitate, se referă la prevenirea dezadaptării și a izolării persoanelor care se adresează consilierului. Obiectivele particular - operaționale sunt acționale, comportamentale și se focalizează pe rezolvarea problemelor de viață și educaționale manifestate și acuzate de către subiectul educațional. Pentru a fi în mod real operaționale este util să
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
școlar au un impact deosebit mai ales la vârsta pubertară a conflictelor, când se produc restructurări profunde în sfera personalitâții, când are loc trecerea de la stadiul căutării de sine la cel al afirmării de sine, când apar „numeroase cazuri de dezadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea emoționalității. Cercetarea fenomenului de frustrație la vârsta pubertății ne poate furniza, prin urmare, date valoroase referitoare la: gradul dezvoltării independenței tânărului și a toleranței acestuia la frustrare; dezvoltarea conștiinței răspunderii și a obligațiilor față de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
factori ai „anxietății”, „surmenajului” și „nevrozelor”. Prin epuizarea „personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, „emoțiile” au o influență deprimantă / patogenă asupra psihicului. Psihologii francezi, mai ales (ex. P. Janet), definesc „emoția” ca o conduită de dezadaptare, de dezorganizare, ca un complex de reacții vegetative și descărcări ineficiente ale unei energii excesiv mobilizate, ale unei tensiuni provocate de un conflict care nu și-a găsit o rezolvare adecvată. Este firesc ca în aceste condiții, când emoția este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]