130 matches
-
punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o discuție între sportivi, primește probabilitate maximă de utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Carmen Buzea Motivația. Teorii și practici INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. Cercetarea motivației în muncă cadru general / 11 1.1. Perspective evaluative privind studiului motivației în muncă / 11 1.2. Dezambiguizări terminologice și delimitări conceptuale / 16 1.3. Motivația, satisfacția și performanța în muncă / 21 1.4. Stadii de evoluție în cercetarea motivației / 25 1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație / 27 Capitolul II. Contribuții la studiul motivației / 31 2.1. Managementul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abordarea eclectică asupra motivației, care nu consideră că diferențele dintre teorii sunt greșeli sau paradoxuri, ci dimpotrivă resurse pentru a înțelege multiplele fațete ale motivației, poate conduce la mai buna înțelegere a domeniului și la dezvoltarea pragmaticii motivării. 1.2. Dezambiguizări terminologice și delimitări conceptuale Având în vedere că studiul motivației este subscris spațiului cultural american, cea mai mare parte a literaturii de specialitate este publicată în limba engleză. Lucrările autorilor clasici nu au fost traduse în limba română, iar acest
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
331 În următoarele șase secvențe (infra, 3.1.2.-3.3.1.), vom adopta provizoriu terminologia lui Geeraerts și vom folosi astfel conceptul de "sens" (meaning) indiferent dacă acesta vizează "semnificatul" sau "sensul" propriu-zis (în accepțiune coșeriană). Vom oferi, însă, dezambiguizarea necesară în secvența 3.3.2., care va cuprinde și o critică a ideilor cercetătorului belgian. 332 Idem, "The Interaction of Metaphor and Metonymy in Composite Expressions", p. 440. 333 Ibidem, p. 441. 334 Ibidem, p. 443. 335 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Vreau să aud ("să aflu") unde greșesc. (91) Aud când deschide ușa. (92) Aud cum tresare./( 92') Aud ("aflu") cum stau lucrurile. Așa cum se observă din exemplele de mai sus, verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum am indicat de fiecare dată între paranteze, nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul a vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203) Privesc unde răsare soarele 141. (204) Miroase unde i se pare că ar putea găsi ceva de mâncare. (205) Gustă când ți se face foame! Dezambiguizarea sensurilor se poate face contextual: în exemplul (200), se poate exprima percepția auditivă (Ascultă pe cine vrei! > "Ascultă muzica cui vrei!") sau un raport care depășește sfera percepțiilor (Ascultă pe cine vrei! >"Ia în seamă sfaturile care ți se par
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
meteo și vremea de mâine arată bine.' 50 La Pustejovsky (1995: 31), polisemia (engl. complementary polysemy) este definită în egală măsură ca o relație de ambiguitate lexicală între mai multe sensuri ale unui cuvânt, apropiate între ele în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât în prezența unor contexte relevante. 51 Teoria prototipului în varianta standard a fost folosită în lucrare și pentru a explica structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52 Teoria extinsă a prototipului a fost preluată și aplicată în semantica cognitivă de mai mulți cercetători, începând cu Lakoff și Johnson (1980). 53 Vezi și Geeraerts (2010: 192). 54 Sublinierea importanței contextului pentru dezambiguizarea semantică este semnalată și de Bidu-Vrănceanu (2008: 35-41). 55 Pentru simplificare, am eliminat aparatul tehnic folosit de autor în analiza sa. 56 Bidu-Vrănceanu (1988: 41) identifică trei categorii de sensuri: (a) sensuri relativ libere de context; (b) sensuri condiționate contextual
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare), a braia (a urla), sumbrare (scufundare), armoirul (dulapul), baillând (căscând), puisez (extrag), lancinant (pătrunzător), vale tailla(servitorimea) ș. a. Notele de subsol sunt menite să ajute înțelegerea prin contextualizări, dezambiguizări, trimiteri la lucrări de specialitate, traduceri ale sintagmelor franceze intercalate în originalele românești, identificări ale persoanelor menționate ș.a. În note am prescurtat numele Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu (EBL) și al Monicăi Lovinescu (ML). Excepție fac cazurile în care Monica Lovinescu nu apare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
locutorială. Particularizând, în cadrul situației de comunicare ca ,,dat" (,,rezultat al raporturilor sociale anterioare"), respectiv ca o ,,construcție" (,,produs al activității subiecților")14, contextualizarea 15 capătă valențe specifice, ca: * acțiune de plasare într-un anumit context a unui mesaj; * modalitate de dezambiguizare, de optimizare a realizării actului comunicativ; * formă/manieră de evidențiere a relațiilor 16 existente între componentele mesajului și cele ale situației de comunicare, relații explicite/implicite, în măsură diferită, în principiu, pentru locutor și interlocutor, tocmai prin prisma acceptării comunicării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
redimensionare a mesajului, în sensul de maximizare sau minimizare a perspectivei semantice și pragmatice a acestuia; NOTĂ: O altă distincție posibilă din această perspectivă a interpretării este cea între contextualizarea-rigoare impusă din perspectiva locutorului, care își dă seama de necesitatea dezambiguizării mesajului ca întreg sau a uneia/unora dintre componentele acestuia, respectiv din perspectiva interlocutorului, care nuanțează anumite elemente ale mesajului sau ca formă de feed-back dată la receptarea/decodarea mesajului (vezi sintagmele explicative/contextualizante de tipul adică..., am vrut să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
o cale mai degrabă decât alta. Răspunsul pe care îmi permit să-l ofer este acesta: după cum am precizat și în Introducere, pentru mai buna înțelegere a subiectului, mi se pare imperativ să suplimentez interpretarea cu o secțiune axată asupra dezambiguizării unor concepte deseori uzitate, dar arareori clarificate. 1.1. O radiografie conceptuală Distincția dintre "teroare" și "groază" Semanticienii vor fi, o dată în plus, mirați de neglijența semasiologică a majorității, care se grăbește să echivaleze teroarea cu groaza (astfel se poate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exactitate, fie că este vorba de spațiul cultural germanic, fie că nu. Tot așa și întâmplările politice, prieteniile, întâmplările domestice, referințele la propria operă română și franceză: editorul știe totul despre contextul corespondenței și însoțește scrisorile de toate informațiile necesare dezambiguizării lui. Din când în când, cum spuneam, este chiar exasperant de riguros în respectarea normelor editoriale. Căci, dacă la limită putem înțelege, de pildă, nota care însoțește, în scrisoarea 92, numele scriitorului german din România Alfred Margul-Sperber (la p. 157
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
capitole despre autori din prima jumătate a secolului: Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Ibrăileanu și Blecher. De ce lumea Alisei? Un raspuns ar putea fi prezentă personajului feminin în toate situațiile comentate. Pentru celălalt răspuns am putea opera o dezambiguizare punînd în locul Alisei cuvîntul "narator". De fapt asta e miza Corinei Ciocârlie: să stabilească momentul producerii inversiunii, al travestiului Alisei în narator. Nu întîmplător a doua jumătate a cărții (în care apar Ștefan Bănulescu, Gabriela Adamesteanu, George Bălăită, Radu Petrescu
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
6 milioane de atestări!). în textele publicitare care recomandă diverse mijloace tehnice, ideea ușurinței de mînuire - easy to use, easy to learn etc. - revine cu o frecvență extremă. în acest caz, substituția sinonimică ușor / facil nu are însă nici o funcție de dezambiguizare: construcția sintactică privește doar sensul abstract al lui ușor, folosirea lui facil fiind deci o prețiozitate supărătoare. Numeroase citate care îl conțin provin din prospecte tehnice publicitare, clar debitoare textului-sursă, abundînd în calcuri sintactice și împrumuturi lexicale: "Cu un design
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
a fost rezolvată de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 2005), care a stabilit ca normă scrierea cu inițială minusculă. Termenul intră și într-o variație lexicală, care privește alegerea dintre internet și net; în română, probabil din rațiuni de dezambiguizare, este preferată prima formă, dar și a doua are foarte multe atestări („Oamenii navighează zilnic și caută bani pe net”, myfirstclick.ws; „Matematica pe net”, matematicapenet. ro etc.). Lucrurile sunt puțin mai complicate sub aspect sintactic. Discutam acum câțiva ani
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
studiul operei și personalității lui Alexandru Grama, cărturar care, deși opac la farmecul artei, merită să-și regăsească locul într-o istorie a culturii române din secolul al XIX-lea. În întregul ei, ediția răspunde unei necesități mai largi de dezambiguizare a unor contexte culturale din trecut, a căror interpretare după ureche trece, din nefericire, de la un exeget la altul. Cu atât mai mult cu cât este vorba de Mihai Eminescu, un mare poet român și european, din care unii (surzi
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
explica faptul că ritualuri și simboluri detașate din fabuloasa panoplie masonică revin la nivel scriptural și se manifestă la nivel ființial în forme ludice și bizare. Denaturarea lor adolescentină este semnul nedesăvârșirii lui Urmuz și neaccederii sale la glosele și dezambiguizările semantice pe care le oferă practica masonică. De altfel, ritualul masonic rămâne pentru orice profan care nu are acces la glosele lui explicative o bizarerie și o scenetă absurdă. Ne-am folosit de „cazul Urmuz" și pentru a ilustra încă
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
care subliniază ironia prin mărci specifice. Din punct de vedere strict estetic, ironia e cu atît mai reușită cu cît presupune mai multă indecizie a interpretării; în practica unei comunicări curente, însă, poate fi mai comodă și mai sigură tocmai dezambiguizarea. Am constatat de mai multe ori că ironia nemarcată - ca ton și atitudine generală a unui text -, nu este percepută de mulți dintre cititori; cred că o testare a receptării ar produce rezultate surprinzătoare, demonstrînd că foarte des enunțurile ironice
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
elemente izolate - cîte un cuvînt, o expresie - dar au efect asupra întregului text, în măsura în care e de așteptat ca autorul care a avut o atitudine ironică într-un punct al discursului să repete acest joc și în alte locuri. Mijloacele de dezambiguizare folosite în scris - ghilimelele și punctele de suspensie -, ca și cele specifice comunicării orale - o anume intonație și, în ultimul timp, gestul de "punere a ghilimelelor" - reduc subtilitatea ironiei la o destul de banală folosire a unor cuvinte cu sens schimbat
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea scrierilor unei personalități ca Nae Ionescu se transformă din știință în propagandă. Ba încă o propagandă proastă. Nici ediția de față, intitulată vag Drumurile destinului românesc, nu face excepție de la această fatalitate, a bunelor
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
punct de vedere stilistic, pentru că le lipsește eleganța economiei de mijloace, pleonasmele sunt descrise în general ca erori de gândire. De fapt, redundanța are aproape întotdeauna explicații lingvistice, fiind produsă fie din dorința de insistență afectivă, fie din nevoia de dezambiguizare a enunțului. Nu toate pleonasmele sunt evidente, ușor de recunoscut: unele sunt favorizate și mascate de fenomenele de gramaticalizare sau de fixare a unor construcții („își spune propria părere”; „se rezumă doar la...”), altele sunt transparente doar la o analiză
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]