599 matches
-
niciun fel posibilitatea persoanei împotriva căreia a fost pusă în mișcare acțiunea penală de a fi informată și de a contesta măsura penală dispusă împotriva ei, și cu atât mai puțin nu are ca efect plasarea medicului într-o situație dezavantajoasă față de CMR, așa cum nici nu poate avea ca efect subordonarea activității procurorului față de un organism din afara sistemului judiciar. Prin urmare, Curtea nu poate reține afectarea garanțiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, prevăzute de
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 41-49, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, reținând că legiuitorul a plasat părțile procesului penal într-o situație dezavantajoasă față de procuror, aspect ce contravine dreptului la un proces echitabil. ... 41. Cu privire la același principiu al egalității armelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că acesta reprezintă unul dintre elementele inerente conceptului de proces echitabil și că
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
statuat că acesta reprezintă unul dintre elementele inerente conceptului de proces echitabil și că presupune ca fiecărei părți să i se dea posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă față de adversarul său (a se vedea hotărârile din 18 martie 1997, 16 noiembrie 2006 și 17 iulie 2007, pronunțate în cauzele Foucher împotriva Franței, paragraful 34, Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95, și Bobek împotriva Poloniei, paragraful 56). Prin aceeași
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
un dezechilibru între mijloacele procesuale puse la dispoziția celor doi participanți la procesul penal anterior menționați, prin asigurarea doar în favoarea procurorului a dreptului prevăzut prin textul criticat. Astfel, dispozițiile legale criticate reglementează în privința inculpatului o situație procesuală net dezavantajoasă față de cea a procurorului, diferență care nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil. Mai mult, astfel cum Curtea a arătat mai sus, în ipoteza analizată, inculpatul este lipsit de orice alt mijloc procesual de apărare a drepturilor și
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
fapt al existenței condamnării definitive. Consecințele derivate din orice condamnare pronunțată pentru săvârșirea infracțiunii constau în efectele juridice de ordin penal sau extrapenal, perpetue sau de lungă durată, care decurg din însuși faptul condamnării penale, și creează condamnatului o situație dezavantajoasă. Aceste consecințe sunt denumite, în art. 169 alin. (1) din Codul penal, decăderi (lipsirea unei persoane de unele dintre drepturile sale civile sau politice), interdicții (interzicerea săvârșirii anumitor fapte juridice sau încheierea unor acte juridice) și incapacități (starea sau situația
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
vedere cele mai sus statuate, Curtea a arătat că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoanele care se vor
DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287636]
-
19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, paragrafele 19 și 20, modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin Legea nr. 263/2010, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, este mai dezavantajoasă pentru pensionari decât modalitatea de calcul prevăzută în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, din cauza creșterii progresive a stagiului complet de cotizare și a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la
DECIZIA nr. 291 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288115]
-
Legea nr. 219/2020, încalcă prevederile art. 16 din Constituție, deoarece introduc grile notariale diferite, ceea ce conduce la despăgubiri diferite pentru aceleași categorii de bunuri naționalizate. Aceasta echivalează cu o discriminare a beneficiarilor, cărora li se aplică o grilă mai dezavantajoasă, încălcându-se egalitatea cetățenilor beneficiari ai legii. ... 21. Tribunalul Arad - Secția I civilă consideră că prin dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, s-
DECIZIA nr. 251 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287908]
-
poate fi decât nulitatea. De asemenea, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă întru totul acest punct de vedere. Astfel, Curtea a statuat că „principiul egalității armelor include obligația de a nu plasa una dintre părți într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarul“. De asemenea, Curtea a apreciat că, în măsura în care procedura nu permite petentului să conteste poziția administrației și să-și apere propria teză, are loc o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție. O
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
calitatea legii ce decurg din art. 1 alin. (5) al Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 754 din 22 noiembrie 2018, precitată, paragraful 26). ... 30. Cu referire la susținerile potrivit cărora prevederile legale criticate creează o situație dezavantajoasă pentru titularii notificărilor, spre deosebire de situația entităților învestite de lege, care au la dispoziție un termen mai îndelungat pentru soluționarea notificărilor, Curtea a reamintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații
DECIZIA nr. 345 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290976]
-
ceea ce privește principiul egalității armelor - unul dintre elementele conceptului mai larg de proces echitabil, acesta presupune ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajoasă față de adversarul său. Curtea, prin Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, precitată, paragrafele 31 și 32, a constatat că principiul egalității armelor și dreptul la apărare prevăd ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-și
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
2015, precitată, paragrafele 31 și 32, a constatat că principiul egalității armelor și dreptul la apărare prevăd ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajoasă față de adversarul său. Or, din această perspectivă, prin absența dezbaterilor contradictorii, suspectul, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente nu pot contesta, în niciun fel, susținerile contrare argumentelor lor. De aceea, în condițiile în care persoanele interesate ar
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
26. Curtea constată că soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene doar cu participarea procurorului plasează celelalte părți într-o poziție dezavantajoasă față de reprezentantul Ministerului Public. Astfel, acestea nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către procuror și la tot ceea ce este prezentat de
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
contradictorialității și egalității armelor, ca elemente inerente ale dreptului la un proces echitabil, presupun ca fiecărei părți din proces să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă vizavi de adversarul său (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Așa fiind, în virtutea acestor principii, debitorul are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor
DECIZIA nr. 87 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283805]
-
evaluare, ci este exclus ab initio din procedura contestării acestor rapoarte. Reglementând în acest mod, legiuitorul a restrâns în mod absolut posibilitatea debitorului de a dezbate evaluarea și rezultatul acesteia (care vizează întinderea propriei averi), plasându-l într-o situație dezavantajoasă față de ceilalți participanți la procedură. Având în vedere că accesul liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie
DECIZIA nr. 87 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283805]
-
iulie 1971, în Cauza Ringeisein c. Austriei. Esența acestei garanții constă în faptul că fiecărei părți i se conferă o posibilitate rezonabilă în a-și prezenta cauza în astfel de condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă față de adversarul său; astfel, instanța de judecată trebuie să creeze posibilități egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru argumentarea poziției fiecărei părți. Observăm că practica judiciară și evoluția normelor internaționale de protecție a drepturilor omului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la 8%, spre deosebire de România în care poate ajunge chiar la 10% pentru coaliții. Prin contrast, țări precum Olanda nu au un prag electoral deloc, permițând astfel o gamă variată de partide în Parlament. Această diversitate poate să pară dezavantajoasă în termeni de stabilitate guvernamentală, dar, pe de altă parte, oferă o imagine mai veridică a spectrului politic și a preferințelor electorale ale cetățenilor. Pentru a înțelege mai bine, să aruncăm o privire asupra Constituției Italiei, care oferă un exemplu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
decizia în discuție a fost emisă sub imperiul a două acte normative ce reglementează procedura fiscală (atât Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cât șiLegea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală), în cauză fiind aplicabilă varianta dezavantajoasă, respectiv legea veche. Față de această împrejurare, se apreciază că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2011 nu întrunesc condițiile de calitate a legii și nu respectă principiul neretroactivității legii, deoarece sintagma „organul fiscal
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
2014, paragrafele 35 și 36. Se susține că excluderea, ab initio, a persoanei care a formulat cererea - în speță, a inculpatului - de la procedura reglementată prin textul criticat, care se soluționează doar cu participarea procurorului, creează inculpatului o situație procesuală dezavantajoasă față de cea a procurorului, aspect care contravine dreptului la un proces echitabil. ... 6. Tribunalul Bihor - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține, în esență, că rațiunea reglementării unei proceduri nepublice pentru soluționarea cererilor de dispunere
DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278066]
-
vedere cele mai sus statuate, Curtea a arătat că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției. ... 24. Totodată, autorul excepției mai susține că prevederile legale criticate creează o situație profund dezavantajoasă pentru titularii notificărilor, spre deosebire de situația entităților învestite de lege, care au la dispoziție un termen mai îndelungat pentru soluționarea notificărilor. În legătură cu acest aspect, prin Decizia nr. 95 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 422 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275281]
-
favoarea procurorului, a dreptului reglementat prin prevederile legale ce constituie obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală creează, în privința inculpatului, o situație procesuală net dezavantajoasă față de cea a procurorului, diferență care nu este justificată obiectiv și rezonabil, fiind contrară prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul la un proces echitabil.
COMUNICAT din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273096]
-
soborniciei moscovite și constantinopolitan, pentru că ne-am obișnuit? Desigur chestiunea țigăneasca este minoră în comparație cu dialogul în vederea unirii cu Roma, dar Iliescu, Năstase, Georgescu, Voicu, sutele de mii, care au fost trimise în vest de ei, au creat o imagine distorsionată, dezavantajoasa ortodoxiei moldo-valahe de la București. Țiganizarea poate nu-i politic corect, dar formularea Roma-izarea, Romi-zarea, Romanes-izarea romanilor e grotească. Din fericire perioada asta tulbure de tranziție informală țigăneasca plină de ilegalități (vezi cartea „Factorul intern”, de gen. Aurel Rogojan) s-a
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
pe grupe, „cifrele de plan” depășeau simțitor resursele și potențialul „voluntar-patriotic” al elevilor așa încât, mai mereu, aceștia se situau pe poziții nu prea mulțumitoare față de cerințe, cum s-ar zice azi „cererea depășea oferta”, iar raportul „dintre” era incomod, net dezavantajos față pretențiile exprimate în stereotipii curtenitoare, parșive și chiar cinice, gen „se poate și mai mult” sau „ e loc și de mai bine, tovarăși”, „lentoarea, lenea, „neangajarea la temperatura încrederii și așteptărilor partidului în tânăra generație”, mentalitățile și comoditățile sunt
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
ești, nene Iancule?). În realitate, Legea Petrolului a dat voie numai guvernanților să „administreze” aceste bogății, prin structura instituțiilor sale, unde s-a creat o rețea mafiotă, coruptă și aservită intereselor străine oculte, care a negociat și încheiat contracte oneroase, dezavantajoase intereselor poporului român. În vara anului 2004, parlamentul României a adoptat HG 1090/2004, privind aprobarea de privatizare a societății PETROM. De fapt, nu a fost o privatizare, ci un TRANSFER de proprietate de la statul român la cel austriac, care
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]