546 matches
-
Poftim, v-am spus cât am, acum ce mai vreți, ia mai scutiți-mă!”. Luată așa, această lege care se vrea a transparenței nu va face decât să oculteze hoțiile care au fost și care vor veni în Momânia. Vizibil, dezgolit, va rămâne, spre mulțumirea publicului, doar Mumu de la Big Brother. Normă și noimtc "Norm\ [i noim\" Toate seismele sociale și instituționale, în general toate revoluțiile care afectează grupuri umane, de la nație la banda de hoți, cred că sunt determinate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
femeie Înecată, un băiat zburător, un cap tăiat, lucrători agricoli ridicînd privirea la auzul unui oligofren ce se tînguie, un șuierat de tren, un rîu, o plută, razele soarelui strecurîndu-se printr-o pădure de mesteceni, o mînă mîngîind o coapsă dezgolită, o cabană În junglă, un călugăr pe moarte. Inițial doar mîncam, ronțăind și mestecînd fericit, ghidat de dictatele gustului. Însă curînd, am Început să citesc ici și colo fragmentele rîndurilor aflate la marginea paginilor ce constituiau mesele mele. Și, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Acestea erau cărțile interzise, ediții de buzunar cu coperte albe, publicate de Olympia Press și Obelisk Press și aduse În țară prin contrabandă, de la Paris. Aveau titluri precum Tropicul cancerului, Doamna noastră a florilor, Bărbatul cu foc În vintre, Prînzul dezgolit, Viața și iubirile mele. Cumpărătorii acestor cărți le rosteau titlurile În șoaptă. Dacă Norman cunoștea clientul, sau dacă, după ce-l măsura bine din priviri (erau numai bărbați), hotăra că e de Încredere, imediat Își scotea masca și nu mai semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
al buzei superioare care-i expuse incisivul drept capsulat. I-am atins gura cu gura mea, îndoind carapacea ceruită a rujului pastel, privindu-i mâna cum se întinde spre stâlpul cromat al gemulețului lateral. Mi-am apăsat buzele de fildeșul dezgolit și nepătat al dinților ei de sus, fascinat de mișcarea degetelor sale pe cromul neted al stâlpului ferestrei. De-a lungul suprafeței acestuia se întindea, pe muchia externă, o dâră de vopsea albastră lăsată de vreun muncitor nemulțumit de pe linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care mi-o făcuse ea în craniu. Mi-aminteam că plânsesem ca un copil și că mă agățasem de brațul ei, implorând-o să nu mă părăsească, timp în care simțeam că mi se reduce corpul la dimensiunea unei membrane dezgolite. Alături de Vaughan, dimpotrivă, mă simțeam în largul meu, convins de sentimentele lui față de mine, ca și când m-ar fi condus intenționat de-a lungul acelei autostrăzi pe care o crease numai și numai pentru mine. Celelalte mașini care treceau pe lângă noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe dinlăuntrul lucrurilor și nu rămîi decît cu coaja, cu povestea. Mai vorbim noi, mai vorbim." Și a țîșnit pe ușă dintr-un salt, fără să mai bocăne pe mozaicul roșcat ce dădea o oarecare căldură holului înalt, cu pereți dezgoliți, doar pendula ticăind semn de viață, semn de moarte. Apoi, prințul l-a chemat destul de des la Vilă, se plictisea, putea să-și închipuie asta încă din ziua cînd a luat hotărîrea de a rămîne iarna în Vladia, și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi înlăturat cu o mistrie înțeleaptă și inteligentă, în fața ochilor ar apărea un ceva de neînțeles, care, poate, n-ar mai aduce aminte nimănui de palatul știut. Ar fi o alcătuire bizară cu grinzi, piloane de rezistență, arcuri de boltă dezgolite, fundații turnate după o regulă indiferentă la obișnuința ochiului nostru, ar rămîne un schelet fără grație, fără nici un fel de simetrie și ordine, atît de plăcute omului doritor de liniște și siguranță, aflat la limita rezistenței, din care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Era cu adevărat minunată, ochii albaștri, de un albastru închis, dens, străluceau de parcă ar fi băut un pahar de vin înainte, purta o rochie din catifea neagră, nu prea complicată, dar îndeajuns de provocatoare ca să poată observa albeața pieptului cam dezgolit. În acea clipă i-a părut foarte rău că n-a venit eu niște flori, ar fi trebuit măcar să rupă cîteva în drum, măcar niște liliac, era destul aplecat peste gard chiar din curtea Vilei, s-a fîstîcit și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și a celor nevoiași, Bandura se Împletici când să urce pe un podium Înalt al unei lespezi de marmură neagră (un Înger din bronz ținând o coroniță deasupra unei micuțe răposate), și‑n fața mulțimii tăcute a marinarilor cu capetele dezgolite și a prostituatelor boite va ține un discurs solemn. Va relata pe scurt, chiar schematic, biografia Marietei: existența chinuită a unui vlăstar de proletar, dintr‑o mamă spălătoreasă și un tată depravat, un hamal alcoolic care‑și sfârșise zilele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care ședea Doamna. Era așezată spre privitor În semiprofil, iar În faldurile rochiei se reflecta lumina purpurie a lămpii. Ținea picioarele Încrucișate, iar În mâini avea o Împletitură. Andrelele erau Înfășurate În Împletitură. Văpaia părului lung Îi cădea pe umerii dezgoliți, până la rotunjimea sânilor, descoperiți pe jumătate. O altă Doamnă, din vitrina alăturată, ținea În mâini o carte, aidoma unei mironosițe citind Biblia. De sub pletelei‑i care‑i Învăluia chipul se Întrezăreau lentilele ochelarilor În care se reflecta lumina felinarului. (Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
tot vis, mântuirea? Apoi cântările și ochii tinerilor care‑l purtau și care nu se Încumetau să și‑i ridice spre el, le vedea doar sprâncenele dese de sub fruntea Îngustă, ca și pleoapele Întredeschise de sub gene; apoi gâturile țepene și dezgolite, iar pe scăfârliile acelora care‑l purtau Înaintea sa pe Malhus se răsfângea lumina care cădea pieziș din Înălțime, ca din ceruri, ca din rai, În vreme ce mulțimea, aflată pe de lături, ținea deasupra capetelor făclii aprinse, neîncumetându‑se să‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ceilalți, pentru tot restul istoriei. Reverendul Fără Dumnezeu pe scenă, cu sprâncenele pensate și trasate cu creionul în două arcuri gemene, sub care e un curcubeu strălucitor de fard de pleoape, în nuanțe de la roșu la verde. Și pe bicepsul dezgolit, umflându-se dedesubtul bretelei subțiri cât o spaghetă a unei rochii de seară cu paiete roșii, e tatuat un craniu și, sub bărbie, cuvintele astea: Mai bine moartea decât dezonoarea. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
s-au apucat...acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce și-au pus în gând...” Cuvintele Lui, în Biblia Lui, în Cartea Facerii, capitolul unsprezece. — Așa că Dumnezeul nostru, spune Reverendul Fără Dumnezeu, cu mușchii brațelor și coapselor dezgoliți, presărați cu punctele negre ale părului ras crescând în fiecare por, spune: Dumnezeul nostru atotputernic așa s-a speriat încât a împrăștiat omenirea pe toată fața pământului, și le-a fărâmat limba ca să-Și țină copiii despărțiți. Pe jumătate travestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a izbutit să vadă Palatul, piatra lui albă, strălucitoare, se ivise pe deasupra capetelor. De la o vreme Își Încetiniseră avansarea. Acum trupurile din fața lor nu mai lăsau loc de trecere, rămâneau neclintite și formau un zid neîntrerupt și lucios de torsuri dezgolite. ...ne apropiem de momentul când toți cei cărora le pasă de viitorul omenirii trebuie să intre În luptă... Din nu Încetase să-i țină mâna strâns, deși rămăseseră nemișcați. Adam s-a retras jumătate de pas, dar a fost Împins
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
De dimineață o văzuse pe Ioana, femeia de serviciu de la birouri, o brunetă mică și foarte vorbăreață, picotea pe un hârb de scaun, la WC-uri. Ședea cu tâmpla rezemată de perete, cu un picior împins în față, cu genunchiul dezgolit, cu celălalt flexat sub scaun, cu laba întoarsă, lăsând să se vadă o gaură în talpa ghetelor cutate și jerpelite de atâta purtat, cu mâinile atârnând moi în poale. Nu se trezi decât atunci când apa se dezlănțui cu zgomot în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
până la ușa biroului. Nu era prima oară când femeia îi povestea cu lux de amănunte secvențe picante din viața ei de familie. Dar în ziua aceea, amestecul acela de soare ce promitea și întărâta speranțele, mirosul de clor, genunchiul Mariei dezgolit, mâinile desfăcute în poală, relaxate ca după un efort teribil, oglinda jupuită, pereții vopsiți de un verde catran, toate îi creaseră o senzație nelămurită de silă, un gen de irascibilitate tulbure, se gândea cu dezgust la toate aceste stereotipii, viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mulți oameni. Își întinse cearceaful. Îi trebuise puțin curaj ca să-și tragă peste cap rochia de plajă. O împături, o așeză peste coșul din papură. Apoi se întinse pe spate. Avea pielea foarte albă, i se părea că este impudică, dezgolită așa. Curând constată că nu-i era frig. Soarele avea suficientă putere ca să o încălzească. Când, după o vreme, își așeză mâna pe abdomen, constată că pielea i se încălzise, parcă nu-i mai aparținea. Se ridică, privi în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Vrei să zici în pielea goală? — Întocmai. — Futu-i mama mă-sii! îi scăpa lui Șam, cu un amestec de uimire și invidie. — Când am intrat în casă, i-am găsit trândăvind în halate de baie. Ea avea un umăr dezgolit, pentru că tocmai îi arăta un tatuaj. — Ce tatuaj? întreba Șam. Are vreo importanță? se enervă Eleanor. Era un fluture. — „Plutește că un fluture, înțeapă că albina.“ — Mai curând că un scorpion. Ar fi trebuit să-și tatueze pe cur o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Sfîșiere, da. Mă opresc iarăși la nudul-sex, pictat în forță, cu nerușinare. O pictură nespălată. Nespălată e cuvîntul. Uh. E ca și cum m-ar fi avut pe deplin. Un orgasm cu o fantasmă. Dă buzna ca un Intercity peste corpul meu dezgolit. Mă ghemuiesc să scap de pictorul-ochi, dar mă ajunge cu linia. Mă simt ca un animal în sacrificiu, biciuit. E celibatar Rusalin sau se face că este? Habar n-am ce viață sentimentală a avut, are. Albumul îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
peste dealuri, către culmea cu pântecele rotund și umflat de oaie, unde era locul ei de întâlnire cu străbunicul. Purta multe fuste suprapuse și lungi ca țigăncile, de sub care se zăreau gleznele ei mici și delicate, cu pieptul pe jumătate dezgolit. ............................................................................................................... Și eu alergam peste dealuri excitat de gâfâiala ei în urma mea și sânii îi tresăltau în toate direcțiile, iar mâna ei era fierbinte și se făcea din ce în ce mai fierbinte, pe măsură ce ne apropiam. Dar mă trezeam întotdeauna înainte ca străbunicul să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu acel gest de teatru desuet și de paradă: Acum lasă-mă, ai avut ce ai vrut, du-te! Era momentul crucial când metamorfoza atingea culmile disimulării. Fața palidă, alungită, pleoapele căzute peste ochii fără viață, capotul aruncat peste formele dezgolite puțin mai mult decât trebuie, mâna prefăcut neputincioasă pentru a încheia nasturii neglijeului, buza inferioară ușor tremurândă, comisurile conturate în curba dezolării ajustate de un creion fin, lividitatea evidențiată de un fond de ten din clasa atracției fatale, tocmai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe care vechile obiceiuri se păstrează se ascultă tot muzică populară pentru a nu se uita obârșia. Și fiindcă Poporul Român este un neam de onaniști, se expuneau, pe reviste, pe ecranele TV, în presa scrisă, prin telefonia mobilă, femei dezgolite nu numai de caracter, ci și de suflet, pentru că sugeau cu nesaț fonduri, întru expunerea lor pe toate posturile și paginile, exprimându-și părerile asupra politicii, economiei, oferind sfaturi de cultură și educație în toate domeniile, încât celor trecuți spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mânecile largi, făcându-l să alunece peste umeri, apoi, proptindu-mă amețită de privirile hipnotice ale bărbatului, îl las să-mi cadă la picioare ca o cortină grea... Panglicile subțiri de pe umeri se desfac din nodul mătăsos și sânii tresar dezgoliți, cu sfârcurile înmugurite de goliciune, iar slipul, lunecat peste coapse, îl simt în jurul gleznelor ca o cătușe de mătase...“ (Flori de lavandă) Autoarea pozează în romantică și are grijă să aducă în fiecare schiță nopți înstelate, adieri de vânt înmiresmate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
l-ar amuza. Aproape toate lucrurile evocate în carte au îndeletniciri omenești. Anotimpurile își zâmbesc, duminicile se târăsc în genunchi (sau se dezbracă în pielea goală și ademenesc copiii), orologiul din turn numără speranțele, timpul îi masează autoarei umerii, felinarele dezgolite își ling rănile, somnul își dărâmă pereții, dragostea invocă starea de necesitate, cireșii își aruncă veșmintele, moartea își trage sufletul, toamna își paște castanele, naivitatea își scuipă întunericul, lumina plânge, gutuia ține un discurs, secundele ceasului vomită amintiri, ucigașul salivează
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
amanți s-au pornit cu noaptea în cap spre doctor. Acesta dormea încă, dar nevestica spăla ceva la o chiuvetă din curte. Dinu și Zînica rămîn înmărmuriți cînd văd ce spală doamna doctorului. Un căpușor mic de ied avea dinții dezgoliți. L-ați omorît! strigă cei doi în cor. Doctorul iese într-un halat de casă și explică: Nu era nimic de făcut. Zău, crede-mă! Criminalule, țipă cei doi, izbucnind în plîns. Povestea se încheie, dar prin sat n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]