KorAP: Find »[drukola/base=dezinență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...19 >

456 matches

Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive feminine formate prin sufixul diminutival -ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
sufixul diminutival -ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri, răsărit-uri, schelălăit-uri, miorlăit-uri etc.; • majoritatea substantivelor monosilabice la singular: arc/arc-uri, bloc/bloc-uri, drum/drum-uri, lac/lac-uri, port/port-uri, vad/vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
port/port-uri, vad/vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
așezămint-e etc. și substantive cu tema lexicală de singular terminată în grupuri fonetice identice (total sau parțial) cu aceste sufixe: accident-accident-e, talent-talent-e, mormânt-mormint-e etc. Observații: Întrebuințat la plural, cu sens lexical schimbat metonimic, substantivul pământ, cu aceeași structură fonetică, primește dezinența -uri: pământ-uri. De la seriile corelative de dezinențe ale opoziției de număr, unele substantive deviază, exprimând unul din sensurile gramaticale de număr prin câte două dezinențe: Masculine: singular: -Ø/-e: flutur/flutur-e, șoarec/șoarec-e, ciorchin/ciorchin-e plural: -i: fluturi șoareci

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
singular terminată în grupuri fonetice identice (total sau parțial) cu aceste sufixe: accident-accident-e, talent-talent-e, mormânt-mormint-e etc. Observații: Întrebuințat la plural, cu sens lexical schimbat metonimic, substantivul pământ, cu aceeași structură fonetică, primește dezinența -uri: pământ-uri. De la seriile corelative de dezinențe ale opoziției de număr, unele substantive deviază, exprimând unul din sensurile gramaticale de număr prin câte două dezinențe: Masculine: singular: -Ø/-e: flutur/flutur-e, șoarec/șoarec-e, ciorchin/ciorchin-e plural: -i: fluturi șoareci ciorchini etc. Feminine: singular: -ă: coală -e: vreme

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
la plural, cu sens lexical schimbat metonimic, substantivul pământ, cu aceeași structură fonetică, primește dezinența -uri: pământ-uri. De la seriile corelative de dezinențe ale opoziției de număr, unele substantive deviază, exprimând unul din sensurile gramaticale de număr prin câte două dezinențe: Masculine: singular: -Ø/-e: flutur/flutur-e, șoarec/șoarec-e, ciorchin/ciorchin-e plural: -i: fluturi șoareci ciorchini etc. Feminine: singular: -ă: coală -e: vreme plural: -e/-i: coli/coale -i/-uri: vremi/vremuri Neutre: singular: -Ø: chibrit hotel plural: -e/-uri: chibrite

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
consecință, aceste substantive nu se înscriu într-o opoziție bipolară -ă vs -uri, în planul expresiei, pentru ‘singular’ vs ‘plural’, în plan semantic, ci reprezintă termeni izolați ai opoziției. Prin aceasta, ca și prin sensul substantivelor în structura cărora intervine, dezinența -uri nu încetează a fi o dezinență specifică substantivelor neutre. În realizarea opoziției semantice singular-plural, prin natura lor fonetică, dezinențele de număr determină o serie de modificări în structura fonetică a morfemului-rădăcină. Prin această interdependență fonetică între morfemul-rădăcină și morfemul-dezinență

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
o opoziție bipolară -ă vs -uri, în planul expresiei, pentru ‘singular’ vs ‘plural’, în plan semantic, ci reprezintă termeni izolați ai opoziției. Prin aceasta, ca și prin sensul substantivelor în structura cărora intervine, dezinența -uri nu încetează a fi o dezinență specifică substantivelor neutre. În realizarea opoziției semantice singular-plural, prin natura lor fonetică, dezinențele de număr determină o serie de modificări în structura fonetică a morfemului-rădăcină. Prin această interdependență fonetică între morfemul-rădăcină și morfemul-dezinență, alternanțele fonetice care intervin în structura rădăcinii

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
în plan semantic, ci reprezintă termeni izolați ai opoziției. Prin aceasta, ca și prin sensul substantivelor în structura cărora intervine, dezinența -uri nu încetează a fi o dezinență specifică substantivelor neutre. În realizarea opoziției semantice singular-plural, prin natura lor fonetică, dezinențele de număr determină o serie de modificări în structura fonetică a morfemului-rădăcină. Prin această interdependență fonetică între morfemul-rădăcină și morfemul-dezinență, alternanțele fonetice care intervin în structura rădăcinii întăresc opoziția singular-plural. Alternanțe consonatice (cele mai frecvente); caracterizează mai ales, substantive masculine

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii substantivelor. Intră, însă, în subclasa substantivelor cu flexiune neregulată substantivele care prezintă modificări în structura rădăcinii fără legătură directă cu opoziția de dezinență. Se cuprind aici substantive caracterizate prin alternanțe fonetice motivate exclusiv istoric: masă-mese, fată-fete și substantive cu rădăcini diferite ca dezvoltare, explicabile, de asemenea, exclusiv prin istoria limbii: om-oameni, noră-nurori, soră-surori, cap-capete. La aceste substantive, opoziția de număr este marcată, în

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]