147 matches
-
ceva nu mai e la locul lui? Sufletul, mîna, amintirile, iubirile, prezentul, poveștile sau mai știu eu ce? Că au dispărut în cel mai misterios chip cu putință și umblă cu nerușinare, hai-hui prin lume, în văzul și spre curiozitatea dezmățată a tuturor? Numai așa, pipăind această experiență fabuloasă și, într-un fel, devastatoare, putem să ne închipuim ce a fost pe bietul Covaliov cînd și-a pipăit fața. Numai așa l-am putea înțelege, cît de cît, pe maiorul Platon
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
pătrate, curea care susține fusta de blugi cu tiv franjurat, nu mai lată decât cureaua. Ciorapi din plasă și sandale cu toc înalt. Nici un pic de grăsime nicăieri. Sentiment de repulsie. Îmi displac fetele slabe, pierdute și jalnice, oricât de dezmățat s-ar îmbrăca ele. Intrat magazin, cumpărat lapte pâine biscuiți Sunday Herald, apoi m-am oprit la căldurică. Am evaluat revistele expuse. Fiecare copertă pare concepută de aceeași agenție, care folosește aceleași femei cu fețe și tenuri perfecte. Sunt îmbrăcate
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
iubesc, îmi iubesc părinții, prietenii și cîteva locuri din cîteva cimitire, unde se odihnesc oameni pe care i-am prețuit. Ca orice român, mai mult sau mai puțin responsabil, mai mult sau mai puțin conștient, m-am bucurat (nu foarte dezmățat) de pătrunderea în NATO și m-am pregătit pentru venirea lui Bush. Sîmbătă 23 noiembrie aveam o groază de lucruri de întocmit pînă la ora 16, și mai înainte, cînd se transmitea sosirea și întreg parcursul președintelui american pînă în
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
de "strîmbe". (Sau poate că nu, de vreme ce morala oricărei anamorfoze e că totul depinde de cum și din ce punct privești). Lumile pe care le desparte nu sînt numai "strîmbe", ci și obosite, sîngeroase, revanșarde. Cea a poligamului și-n toate dezmățatului Henry al VIII-lea, ce (n-)a omorît un om pentru eternitate (dar care, la fel ca Nero, știa totuși să compună muzică și versuri, însă nu știa că arta nu absolvă totdeauna și pentru orice) și aceea a urîtei
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de vii volume, suluri de-arhive,/ ca șerpii să sfîrîie’n foc hieroglife!” (Împăratul Negru). Cenzura și obligatoria aservire a poeziei directivelor „realist-socialiste”: „Sclavă, poezia la stîlp vede prin roz,/ și’n jur canibalii surîd fioros./ Vracii practică voo-doo-acasă” (ibidem). Dezmățata propagandă și cultul impudic al vremelnicilor lideri comuniști: „Nu vedeți Cezarii moderni pe străzi/ cu pas de spînzurați, săltați la parăzi?/ Nu simțiți eroismul cum vă saltă din jilț/ și cum inima bate din palme (în șbilț),/ portretul din geam
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
popor chinuit și imbecilizat. Mungiu și asociații surprind destul de bine acest carnavalesc absurdist, tembelizant, departe de spiritul sărbătorii populare, așa cum îl descrie Bahtin sau de cel al fiestei surprinsă de Hemingway, un carnaval din care lipsește sensul eliberator, frivol, chiar dezmățat al orgiei. Într-un fel, regizorii ne oferă cealaltă față a medaliei lumii ceaușiste, una aparent veselă, amuzantă, unde actorii se mișcă asemeni unor marionete pe care un păpușar beat le-a scăpat de sub control. Finalul din 4,3,2
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu pe cînd era regină, ci după aceea, ca regentă, în timpul minoratului fiului lui
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
diferite grade de intensitate, precum și limitări de aplicare, focalizări asupra unui domeniu sau a altuia (transgresiuni de limbaj, de comportament etc.); în plus, se percep mari deosebiri de registru stilistic. Cîmpul lexical cuprinde termeni ca decoltat, desfrînat, destrăbălat, deșănțat, deșucheat, dezmățat, imoral, indecent, licențios, necuviincios, obscen, piperat, porcos, porno, sexi, stricat, trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
callea binelui și a appuca callea reului". Modificarea de sens s-a produs probabil pe baza ideii de ieșire din normalitate, de degradare morală; e foarte posibilă și o influență a celorlalți termeni cu sensuri apropiate și formați cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
le coloră buzele și obrajii, iar mărețele aripe, de lebădă ai zice, se legară de carena pieptului cu mușchi triunghiulari și puternici. Voinici înaripați, în armuri de frunze de aur, se adunară-n falangă și loviră, cu lăncile înainte, șleahta dezmățată a morților. În câteva clipe, din teribilul neam subteran rămase-un morman de tibii, vertebre, mandibule, cranii și oase iliace, îngălbenite ca o ceară veche, fumegând încă venin către ceruri. Demonii se scurseră ca o mocirlă groasă de pe biserică, lăsînd-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o descreierată, ba că l-a văzut că fuma în pat și-o să-i dea foc la case, ba că nu i-a dat bunăziua, ba că nu-i place mutra lui... Toți erau pentru ea "mitocani", iar femeile "destrăbălate", "dezmățate", târâturi. Avea obiceiul să iasă-n curte ca să mănânce câte o farfurie de ciorbă, și-atunci trebuia să fie liniște, pentru că, înfulecînd sub cerul liber, Ma'am Catana se gândea la socotelile casei. Curtea fiind însă plină de puradei jegosi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din curtea părăginită. Nimic, nimic pe lumea asta sau în pulberea de lumi locuite din depărtare nu e mai singur ca o ca-să-n ruine. Dezolarea, pe lângă ea, e un copil al speranței. Tristețea, pe lângă ea, e beatitudine, iar liniștea - fanfară dezmățată de alămuri. Față-n față cu casa de cărămizi subțiri ca unghia, la fel de străvezii, învelită în praf de moloz, rodind plante monstruoase în toate crăpăturile, cu un balcon de fier forjat la singurul etaj, dantelat ca un portjartier de mătase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mării. Zori scânteietori, apa verde aprinsă de lumină. Corăbii dizolvate-n lumină, depărtîndu-se-n larg. În depărtare, pe țărmul stâncos al golfului, ciucure de orășele nespus de pitorești, fiecare cu turnurile bisericilor ieșind deasupra celorlalte acoperișuri. A doua felie înfățișa o dezmățată orgie: într-o odaie mare, țărănească, zeci de corpuri goale de muieri și flăcăi se-mpleteau într-o dantelă obscenă. A treia era atât de stranie! Un băiețel într-o sală de baie întunecată. Stă în cadă, într-o apă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
focul, Audbert îi urmărea cu o teamă tot mai mare. îl îngrijora mai ales cel mai înalt dintre ei, cu fața fioroasă, cel pe care Balamber îl numea Odolgan: nu-i trebuise mult ca să se îmbete și acum râsul său dezmățat, respingător, îi dădea fiori, mai ales atunci când era însoțit de priviri mai mult decât grăitoare pe care le arunca insistent nevestei lui. Fu nevoit să aștepte destul de mult până când Balamber se hotărî să-i spună adevăratul motiv al vizitei - sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tine. Vino Angelina, ajută-mă, am strigat, dar ia-o de unde nu-i, de ce să-mi facă tocmai ea una ca asta, pe mine cădea măgăreața, și de unul singur am început să trag de ei, haideți, treziți-vă jigodiilor, dezmățaților, așa mai mergea, acum te recunoșteau ca lider, și am dat buzna în stradă, ce nenorocire, zice Părințelul, eram singur, nu știam ce se alesese cu Angelina, nu te mai plînge, nu are nici un rost și e prea tîrziu, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
femei dezbrăcate, să nu mi le agăți mie de pereți. Să te duci la București. Pe strada Ștefan Furtună. BUNICUL: Pardon. Acum îi spune strada Mircea Vulcănescu. BUNICA: I-o fi spunînd strada Mircea Vulcănescu pentru oameni cumsecade. Dar pentru dezmățați ca voi, a rămas tot Ștefan Furtună. BUNICUL: Ei, așa nu se poate. Eu mă duc. (iese) GETA: Mamă! Nu-l lăsa. Dacă se duce la femei? BUNICA (cu dispreț): Mă rog! Eu nu sînt geloasă. GETA: Nu-i vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
târgoveț binecrescut, care nu vede, nu aude și surâde stereotip. (Hop-la!) Fereastra este geometrie explozivă: Carlos ajunse la fereastra dincolo de care huzurea furtuna. Se agăță ca o iederă de pervazul ei, o deschise și o încălecă, năruindu-se în brațele Dezmățatei ca de pe bara fixă a unui trapez. (Nab) Alteori, motivul ferestrei apare în mod implicit: Afară ploua, și acel nefericit cap al meu se deschisese ca o pâlnie. (Liniștiți și neliniștiți) Aici, deschiderea, translația este realizată de "acel nefericit cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
opinia publică sănătoasă”. Astfel, Îi Întreceți, În rea-credință, și pe cei mai nemernici detractori. Cât despre cuvântul „deșucheat” iată ce se poate citi În Dicționarul explicativ al limbii române (ediția din 1984, pagina 256, coloana 2): „1. Nebun, smintit. 2. Dezmățat, destrăbălat, imoral.” Se vede limpede că acest termen este pe cât de jignitor pe atât de deplasat, cu atât mai mult când acesta Îl vizează pe un om decedat, care se afirmase ca legionar de prim rang. Acum, ascultați, ce gândeau
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
țări să-și poată motiva temeinic sursele de venit și averea. Dacă nu există temei justificativ al averii explicația este logic una singură: economie subterană, afaceri ilicite, hoție, matrapazlâcuri. Pentru evitarea ca țara să alunece pe panta nenorocită a corupției dezmățate, ar trebui să fim de acord cu toții ca serviciile de control financiar să devină una dintre polițiile de temut ale societății românești. Numai așa putem stopa alunecarea noastră în haos și în umilința la care ne supun colegii răposatului mahăr
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o nebună din odaie și-și duse în camera ei, vecină, ecourile plânsului. - Dar ce s-a-ntîmplat? întrebă Aglae, atrasă de zgomot.Stănică repetă știrea. - Proastă ești tu, Aurico, vorbi Aglae suspinătoarei prinușa deschisă, să-ți faci sânge rău pentru o dezmățată! G. Călinescu - N-am avut noroc, se căină Aurica printre sughițuri. - N-ai avut îndrăzneală, fiindcă te-am crescut bine. Darnici de una ca ea nu s-alege ceva. S-o găsi cineva să deschidă capul lui Pascalopol. - E de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Acestea fiind spuse față de toți, Otilia făcu cu ochiul lui Felix. Aglae o observase. - Și dacă mi-o ajuta Dumnezeu, adăugă ea înțepat, am să-l însor și să-l așez la casa lui, ca să nu cadă pe mâinile unei dezmățate. Ironia soartei făcu ca tocmai "dezmățata" să deștepte instinctele erotice ale lui Titi. De la o vreme, acesta venea din ce în ce mai des în casa lui Giurgiuveanu, căutând în chip învederat pe Otilia. Lipsit de elocuțiune și de idei, el se așeza în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
făcu cu ochiul lui Felix. Aglae o observase. - Și dacă mi-o ajuta Dumnezeu, adăugă ea înțepat, am să-l însor și să-l așez la casa lui, ca să nu cadă pe mâinile unei dezmățate. Ironia soartei făcu ca tocmai "dezmățata" să deștepte instinctele erotice ale lui Titi. De la o vreme, acesta venea din ce în ce mai des în casa lui Giurgiuveanu, căutând în chip învederat pe Otilia. Lipsit de elocuțiune și de idei, el se așeza în apropierea fetei și zâmbea tăcut, căutând
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
părăsit-o pe Otilia? - Nu știu nimic, zise mahmur Felix. - Am aflat eu! stărui cu o rea satisfacție Aurica. Nici nu seputea altfel. Un om distins ca Pascalopol trebuia să vadă în sfârșit că nu e nimic interesant într-o dezmățată ca Otilia. Să bagi numai de seamă să nu cazi dumneata în cursă. V-am văzut cam intimi. Felix ar fi fost în stare să-i spună Aurichii: "Te înșeli, Pascalopol moare de dragul Otiliei și ai sa vezi că are să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să îi aparțină ? Manierele ei erau ireproșabile, ca și dinții, sănătoși și albi... Dar locuința în care el intrase, emoționat ca un îndrăgostit ? Când încă nu ai un trecut sentimental, ci doar un trup tânăr pe care îl chinuiesc visările dezmățate și atracția proastelor obiceiuri, atingi cu o iuțeală fulgerătoare și în cele mai modeste prilejuri insuportabilele tensiuni ale dragostei. Sau, cel puțin, lui așa i se întâmplase. Fereastra salonașului, permanent deschisă, nu reușea să gonească izul de igrasie al zidurilor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]