384 matches
-
Protopopul Aurel Munteanu a fost printre puținii clerici români ortodocși, rămânând neclintit în protoerie, să vegheze soarta bisericii și a credincioșilor săi. A rămas într-o zonă a Ardealului sfâșiat din trupul țării, unde se dezlănțuiau cu fanatism teroarea, prigoana, deznaționalizarea, expulzarea românilor. Acolo unde multe dintre bisericile românilor erau închise, arse ori dărâmate, iar românii deposedați de toate drepturile, fără apărare, loviți în demnitatea și destinele lor, după cuvântul asupritorilor „fără îndurare”. Mulți dintre credincioșii năpăstuiți care se zbăteau în
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
preoți, episcopii locului de-a lungul timpului, mănăstiri vechi, din care unele uitate, elemente de cultură bisericească, ierarhi din Țara Românească și Moldova, susținători ai Ortodoxiei din Transilvania și Maramureș, dar și rezistența întru Ortodoxie și jertfe, pseudouniația, acțiuni de deznaționalizare, încercări de reîntregire a Bisericii Românești și multe altele. Cu alte cuvinte, este o carte care nu va trebui să lipsească din biblioteca oricărui intelectual din Episcopie și, în special, a preoților. Este o carte de care aveam nevoie stringentă
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
Autorul abordează subiecte de mare semnificație, mai puțin cercetate în literatura contemporană, cu privire la istoria zbuciumată, impresionantă a românilor transilvăneni, făcând apel la o documentare excepțională. Subiectul lucrării de față vine să restabilească un mare adevăr istoric și anume faptul că deznaționalizarea românilor din Ardeal nu s-a făcut numai pe cale administrativă, ci și prin Biserică și Școală, mai ales după Pactul dualist din anul 1867. Profesorul Ioan Străjan a cercetat o vastă arhivă pentru a demonstra opresiunea la care au fost
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
numai pe cale administrativă, ci și prin Biserică și Școală, mai ales după Pactul dualist din anul 1867. Profesorul Ioan Străjan a cercetat o vastă arhivă pentru a demonstra opresiunea la care au fost supuși românii de către Imperiul austro-ungar, mergând până la deznaționalizare, inclusiv prin intermediul Bisericii și al Școlii, mai ales în timpul guvernării represive a lui Apponyi. Este meritul autentic, incontestabil, al profesorului Ioan Străjan, de a prezenta și reacția fermă a românilor ardeleni la actele abuzive de deznaționalizare ale guvernului de la Budapesta
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
Imperiul austro-ungar, mergând până la deznaționalizare, inclusiv prin intermediul Bisericii și al Școlii, mai ales în timpul guvernării represive a lui Apponyi. Este meritul autentic, incontestabil, al profesorului Ioan Străjan, de a prezenta și reacția fermă a românilor ardeleni la actele abuzive de deznaționalizare ale guvernului de la Budapesta, inclusiv prin intermediul exponenților Bisericii și ai Școlilor de stat. În acest sens, sunt relevate Memoriile, Protestele, Discursurile conducătorilor populației românești majoritare din Transilvania, rolul proeminent al unor personalități de notorietate în dezavuarea politicii agresive antiromânești și
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
cărora ne-a expus manifestările antiguvernamentale susmenționate, ci și presa vremii: „Telegraful Român”, „Luceafărul”, „Unirea” ș.a., care au publicat ample informații cu privire la adunările de protest din anul 1912 și ulterioare, au reprodus pasaje din cuvântările liderilor protestatari împotriva politicii de deznaționalizare și maghiarizare a românilor, inclusiv prin intermediul Bisericii greco-catolice maghiare și a Școlilor de stat. Considerăm că lucrarea domnului Prof. Ioan Străjan este de o valoare excepțională pentru cunoașterea trecutului nostru istoric, a luptelor și jertfelor poporului român pentru a-și
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
în relief momente de însemnătate cardinală din confruntarea înaintașilor, a românilor ardeleni, cu politica agresivă a guvernelor de la Viena și Budapesta, ceea ce trebuie să constituie un exemplu elocvent de demnitate, fermitate și de conștiință națională, pentru România contemporană. Referință Bibliografică: Deznaționalizarea și maghiarizarea românilor din Ardeal prin Biserică și Școală, înainte de 1 Decembrie 1918 Autor: Ion Străjan / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
necesitatea obiectivă și legitimitatea împlinirii idealurilor de eliberare, unitate și independență națională. În mod deosebit, istoricul de talie universală, un veritabil homo universalis a fost preocupat de cauza milioanelor de români care trăiau în afara granițelor artificiale, supuși unei politici de deznaționalizare de către imperiile austro-ungar și țarist. El a prezentat exponenților vieții politice și cultural-științifice europene, ori de câte ori a avut prilejul, situația apăsătoare a românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia, care erau victimele unei politici opresive, naționalist-șovine a guvernelor de la Budapesta, Viena și
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese zilnice, încrucișarea și amestecul sângelui, mii de împrejurări fac cu putință o deznaționalizare organică. Dar cu sila, cu zorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese zilnice, încrucișarea și amestecul sângelui, mii de împrejurări fac cu putință o deznaționalizare organică. Dar cu sila, cu zorul, cu impunerea, nicicând; cel puțin noi nu știm nici un caz în istorie. Vorba cîntecului: Dor de zor nu se știe pe la noi. În Ardeal chiar, cine s-au maghiarizat? Nobilimea, cea de nimenea silită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca soarta țării era fără îngrădire în mînile partidului roșu. N-avem nevoie a pomeni din nou că art. 44 al Tractatului de la Berlin, prin care ni s-a impus modificarea art. 7 din Constituție, cuprinde un adevărat program al deznaționalizării României și sentența ei de moarte, pe lângă împrejurarea că era cea mai grea lovire adusă suveranității dinlăuntru a țării, restabilită cu atâtea grele lupte și sacrificii de generația trecută. Putem zice că acea generație trecută era reprezentată mai cu seamă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
judecata nu mai juca nici un rol, ci, înlăturată cu totul, se slujește azi încă de clișeuri primite de-a dreptul de la străini, fără a se întreba daca se potrivesc sau nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele de deznaționalizare pe cari, îndrăgind Apusul și pe apuseni, le-am introdus fără alegere la noi se bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un comun acord între toți, pentru ca să se respecte toate limbile și toate naționalitățile, fără deosebire, pentru ca în teritoriile pe cari ele le ocupă să se dezvolte fiecare în pace - oricare ar fi împărțirea după state - tendențele de predominare, dorințele de deznaționalizare vor duce la frecări continue și vor face ca elemente menite de Dumnezeu și de istorie a trăi laolaltă să ajungă a se certa și bate pentru petece neînsemnate de pământ și pentru supremația cutărei sau cutărei limbi. Rezultatul va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
județele pe raza cărora funcționează instituțiile de învățământ cu limba de predare maghiară, comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
august 1939, extinse automat asupra tuturor românilor basarabeni. „Ne-am trezit într-o dimineață de vară - își amintește, cu dureroasă emoție, distinsa doamnă Silvia Sergent, într-o recentă corespondență ce mi-a fost adresată - rupți de țară și pradă unei deznaționalizări sălbatice, rapide și la adăpost de orice intervenție umanitară din afară. Teroarea s-a instalat, implacabilă, peste noapte, în toată complexitatea ei”. Evident, familia avea să împărtășească din plin consecințele provocate de noile împrejurări politice și militare circumscrise ultimatumului sovietic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
influență. Neformulat clar de la primele numere, acest program s-a cristalizat cu timpul. Spre deosebire de revista și cenaclul maiorescian, aici se urmăreau alte țeluri, imediate și propagandistice. Punctul de plecare era ideea că literatura și cultura română sunt amenințate de o „deznaționalizare”, consecință a importului de literatură străină, dar și a indiferenței protipendadei. În aceste condiții, C. susține, cu argumente mai mult politice și destul de vagi, necesitatea de a se iniția „clădirea” unei literaturi „naționale si românești”. Cu vremea, ambițiile reformatoare sunt
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
ne trimite câteva notițe pe cari le publicăm mai la vale, culese cu ocazia călătoriei făcute între românii balcanici. Din aceste notițe se va vedea că un popor întreg, aproape egal la număr cu grecii, e supus unui sistem de deznaționalizare din cele mai odioase, prin presiunea unei biserici străine și a unor societăți de agitatori străini al căror scop e dezmembrarea Imperiului otoman și substituirea etnocrației turcești prin etnocrația grecească, pentru a ne servi de termenul consacrat de d. Paparrigopulo
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în care naționalitatea era adeseori confundată cu religia asemenea transfugiu dintr-un popor într-altul era mai lesne de executat. Dar de la reformațiune încoace, la noi îndeosebi de la Matei Basarab, care-a dat poporului unitatea de limbă și de credință, deznaționalizarea chiar individuală e aproape cu neputință. Cărțile de sub Matei Basarab sunt pentru români ceea ce Biblia lui Luther a fost pentru popoarele Germaniei; un reagent puternic ce-a făcut din poporul românesc un popor deosebit, incapabil de-a se confunda cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inventă, punîndu-și cineva degetu 'n gură. Oricât de mare bărbat de stat și-ar închipui cineva că este, nu trebuie să uite legea: causa aequat effectum. Când o mie de ani de supremație politică n-au dat maghiarilor în privirea deznaționalizării altor elemente decât un rezultat aproape nul, e evident că puterea lor de asimilare (causa) este nulă. O idee dreaptă de stat va fi aceea care va formula funcțiunea de dezvoltare a elementelor reale din care țara se compune, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
popor adaptabil, importându-și cultura în loc să o producă. Chiar dacă, în sine, fiecare trăsătură prin care Ralea operaționalizează adaptabilitatea românului este mai degrabă o scădere în ordinea lucrurilor, adaptabilitatea a fost benefică, răspunzătoare de supraviețuirea noastră aici, în atâtea încercări de deznaționalizare. Dar adaptabilitatea nu are doar valențe pozitive. Ea poate avea și consecințe malefice. Poate deschide calea evoluției sau a decadenței, funcție de context. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nod de-o importanță excepțională în desfășurarea relațiilor comerciale dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu și Barbaricum 76. • Un alt punct de vedere pârvanian viabil îl constituie cel despre deznaționalizarea și asimilarea aproape completă, prin grecizare, a negustorilor italici și romani ajunși în Orientul elenofon. Așa se explică numărul covârșitor de mare al inscripțiilor în limba greacă ale comercianților originari din Peninsula Italică și restrângerea treptată, începând din secolul I d
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sângele aprins” călugărindu-se. Reușitele prozatoarei sunt mai ales pe linia intimismului de salon, a melodramei educative (Departe de lume, Aci, pe pământ), și a documentului evocator (Maialul). Un roman, Martirii (1908), evocă drama românilor transilvăneni, tentativele de a rezista deznaționalizării și de a nu-și pierde omenia. Piesele scrise de H. sunt moralizatoare în exces, chiar dacă, pe alocuri, ca în drama Aur!... (1903), sunt creionate cu oarece îndemânare personaje ambigue. Alte drame au rămas în paginile unor reviste: Caterina Varga
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
se afirmă că în ședințele literare „Horea, Cloșca, Iancu și Balint sunt zilnic pomeniți ca martiri, sunt numiți eroi care au murit pentru eliberarea de sub iobăgie”. În realitate, oficialitățile doreau scoaterea asociației în afara legii pentru a se înlesni politica de deznaționalizare dusă împotriva națiunii române. Și profesorul Grigore Silași suportă rigorile deciziilor Senatului care, în 1885, hotărăște suspendarea sa din corpul profesoral al Universității. Ziarele românești din Transilvania („Gazeta Transilvaniei”, „Observatoriul”, „Tribuna”, „Luminatoriul”), cât și cele din România („Unitatea națională”, „Carpații
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
știutorii de carte erau, dincolo de Nistru, în proporție de 5-7,8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent despre politica antiromânească, combătându-i pe cei care prezentau deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]