131 matches
-
parlamentarii germani au refuzat să-și mărească lefurile, dată fiind criza și necesara reconversie a modelului social european. Ce exemplu superb de solidaritate, de coeziune socială! La noi, fiecare pe apucatelea, fără nici un gînd la celălalt. O societate entropică, dezarticulată, dezumanizantă pînă la urmă. Un coleg profesor îmi spunea că abia aș-teaptă să vină criza economică mondială, să-i vadă el pe cei bogați suferind. Vă dați seama unde am ajuns? În primul rînd că tot sărmanii suferă încă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
formă de conștiință la alta. Mintea modernă s-a prins în capcana unui concept mecanicist despre univers, care e pe cale de a fi schimbat. Am tehnologizat excesiv viața noastră, sporind foarte mult productivitățile, dar și creînd pericole distrugătoare. Viteza amețitoare, dezumanizantă, cu care se schimbă tehnologiile generează mari probleme de adaptare și schimbări profunde la nivelul psihicului uman, dar și noi forme de organizare socială, cum ar fi rețeaua. Aceste tehnologii au un impact foarte serios asupra experienței interioare a identității
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tratează percepția ca un rezultat simplist al lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței. Ambii filosofi, deși situați în timpi diferiți și având coordonate diferite, sunt predispuși unui impuls umanist potrivit căruia tehnologia este dezumanizantă, iar „adevărata” experiență este cea nemediată, intențională și integră. Aceste atitudini sunt chestionabile în contextul hipertehnologizării contemporane, al realității virtuale, al teleprezenței și al noilor medii, în cadrul căruia experiența umană „fundamentală” a spațiului nu mai poate fi strict una nemijlocită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
utili" atât timp cât muncesc, plătesc taxe, sporesc avuțiile ș.a.m.d. Ei devin "inutili" atunci când nu produc bani la un buget național. Oamenii sunt tratați precum "resturile" de la masa stăpânilor! Această mentalitate "a prins", pentru că oamenii se complac în funcția lor dezumanizantă de numere și de "resturi" ale căror drepturi fundamentale nu trebuie lăsate doar în legi și doar în teoria conservatoare a unui drept prost gândit. Legea nu este nici privilegiu, nici gestionare a ilegalismelor politicianiste! În privința celui de-al doilea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire caracterizată prin "calcul matematic", prin "interese ermetice", prin rezultate, prin configurații "mai complicate" de cunoaștere-putere, printr-un progresism de tip totalitarist-corporatist. În această extensie modern- capitalistă, omul nu mai contează, ci doar funcționalitatea sa de obiect într-un sistem dezumanizant. Această metaforă politică ("sistem dezumanizant") ar fi bine să o înțelegem prin emergența ei contemporană. Avem o dezumanizare culturală, reflectată prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin "interese ermetice", prin rezultate, prin configurații "mai complicate" de cunoaștere-putere, printr-un progresism de tip totalitarist-corporatist. În această extensie modern- capitalistă, omul nu mai contează, ci doar funcționalitatea sa de obiect într-un sistem dezumanizant. Această metaforă politică ("sistem dezumanizant") ar fi bine să o înțelegem prin emergența ei contemporană. Avem o dezumanizare culturală, reflectată prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și șablonizarea de către edituri și de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
piață "liberă", în relațiile sale arbitrar formate. Compunerea celor trei forme de dezumanizare contemporană ne conduce spre o întrebare cardinală: unde este omul în această lume de profituri, poate și de succese? Evident că el nu poate fi în structurările dezumanizante de care se înconjoară, de falsele sale identificări social-politice. Totuși un mare anonim, un mod sublim și singular al unui om contemporan se află dincolo de cuvinte, dincolo de vreun decizional politic, dincolo de vreun normativ arbitrar, pus la cale de intelocrați. Există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pacientului, starea generală de sănătate, posibilitățile unității medicale de a administra efectiv și eficient un anumit tratament etc.; (c) concurența parametrilor medicali cu criteriile de ordin social, de genul rolului pacientului în familie sau în societate - criteriu considerat umilitor și dezumanizant, deși se admite că, în situația în care ar fi candidați pentru un transplant de rinichi, de exemplu, atât un pedofil încarcerat, cât și un profesor de liceu, cu siguranță nu pedofilul ar fi ales pentru respectiva intervenție chirurgicală. Varianta
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
prejudecăți de tot soiul, Elvira Sorohan manifestă o vie curiozitate pentru nou, lecturile din autorii actuali întărindu-i convingerea că literatura nu a involuat, dar a căpătat o configurație aparte și un rol marginal în viața oamenilor, sub impactul tehnologiei dezumanizante. Ca atare, conchide înțelept amfitrioana salonului cu prozatori contemporani, "timona fenomenului literar, încă viabil, a trecut din mâna criticii scrise în seama audiovizualului sau a scriitorilor înșiși" (vezi excelentele comentarii despre raportul dintre critică și creație prilejuite de lectura romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
semeață și solară, se întărește demnitatea umană, rezistența trupului și a spiritului, încrederea într-un viitor diferit. În fapt, Leonora Miano nu-și propune să dea o lecție de istorie, iar sintagma care definește acum acea neagră și dramatică aventură dezumanizantă nici nu apare în text, pentru că e irelevantă pentru protagoniști. Autoarea încearcă să surprindă clipa basculării unei lumi, privirea ei iscoditoare se strecoară în acest interstițiu în care universul familiar e cu brutalitate înlocuit de unul nou, despre care nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
zi globalul dar o face activ, nu pasiv, în contextul influențelor culturilor locale. Procesul globalizării întâlnește deci un răspuns care reflectă fiecare formă culturală unică de adaptare la schimbare. Este adevărat că, într-un context în care globalizarea este considerată dezumanizantă și invazivă, fiind motivată de criterii economice și bazându-se pe o tehnologie indiferentă față de individ, identitatea a devenit singurul mod de a stopa trendul conformist "devenind simbolică pentru destinul omenirii" (M. Malița, 1999 31). În numele identității culturale zilnic sunt
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este, de altfel, îndeobște acreditat ca dramaturg original, și pe considerentul lipsei de tradiție caragialiană în acest domeniu teatral. Atât în Jocul de-a vacanța, cât și în Steaua fără nume, dorul de poezia visării și a eliberării din rutina dezumanizantă, iubirea ca revelație a șansei la fericire, setea de cunoaștere ca resort de perseverență în absurdul viețuirii cotidiene, compun substanța de sensibilitate, gingășie și gravitate care conferă comicului a cărei formă o imprumută, alură umoristică. Aceasta cu atât mai mult
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Corelate clișeelor gestuale și psihice, cele verbale fac din personajele lui Caragiale, așa cum se va întâmpla cu cele ale literaturii absurdului, adevărate păpuși-marionete dependente de un mecanism identificat, în cazul celor din urmă mai pregnant, cu o societate acaparantă, strivitoare, dezumanizantă. O mostră a absurdității în plan lingvistic, ca expresie a noncomunicării, este schița Căldură mare, în care atmosfera caniculară justifică sterilitatea dialogului apropiat de absurd. Pentru sublinierea similitudinilor cu procedeele ionesciene pe care le-am analizat deja în capitolul consacrat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și mai măreț decât orice ar fi putut imagina o gândire preștiințifică."60 Această situație a condus, ineluctabil, la desprinderea, la emanciparea gândirii individuale din schema riguroasă dar rigidă (în reprezentare) a lumii medievale, considerând-o sursa obscurantismului funest și dezumanizant al secolelor de nediferențiere a unei gândiri judicios științifice. Nu doar că s-a desprins de sub tutela viziunii religioase (și a bisericii), dar gândirea științifică, în virtutea unei obiectivități imperturbabile, a respins orice alte variante de reprezentare a lumii, a omului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "muzeu imaginar urban", care își găsește sursele în cele patru mari mituri americane epoca de aur, natura brută care trebuie domesticită, colonizarea Vestului și Tărâmul Făgăduinței dar reprezintă și ambivalența mitului Americii (care este atât Eldorado cât și contra-utopie dezumanizantă și mecanicizantă). Mitul său comportă două aspecte antagoniste și complementare: pierderea specificității în "nebuloasa memoriei culturale", dar și imaginea cu puternic efect de anamorfoză (cadre deformate, grotești, ale cartierelor), și pe lângă care tot restul SUA este o provincie. Din haosul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ude. Ca fost polițist, văzusem interiorul a multe Închisori la viața mea: Tegel, Sonnenburg, Lacul Plœtzen, Brandenburg, Zellengefängnis, Brauweiler; fiecare dintre ele era un loc dur, cu disciplină severă, dar nici una nu se apropia câtuși de puțin de brutalitatea și dezumanizanta mizerie din Colombia Haus și nu a trecut mult timp până când mi-am pus Întrebarea dacă se putea ca Dachau să fie și mai rea. În Columbia erau aproximativ o mie de deținuți. Pentru unii, cum eram și eu, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și o nominalizare la Golden Globe pentru rolul din New York, New York (având-o parteneră pe Liza Minelli). O nominalizare Oscar primește și pentru rolul din The Deer Hunter, regizat de astă dată de Michael Cimino, un film ce arată aspecte dezumanizante ale războiului care tocmai se încheiase pentru americani în Vietnam, într-un mod ce a produs iritare de ambele părți ale Cortinei de fier. În 1980, De Niro apucă taurul de coarne și țintește mai sus: primește un nou Oscar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dar nici ceilalți nu scapă de microbul ticăloșiei și lăcomiei, punând la cale tot felul de lucruri stupide, încercând să îi păcălească pe clienți, pârându-se unii pe alții, doar-doar vor fi ei câștigătorii, desfășurarea competiției părând să demaște dimensiunea dezumanizantă a competiției în capitalism. MANIFEST DESTINY Sintagma a fost inventată în secolul al XIX-lea pentru a descrie un capitol al metanarațiunii excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM), în special misiunea civilizatoare, și expansiunea în teritorii din vest, sud și sud-vest
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o activitate uman] imperativ], reflectând cele mai intime aspecte ale personalit]ții umane, și ipoteza c] sexul f]r] dragoste înjosește și, într-un final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de Andreas Gryphius, Pimen Constantinescu o fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
intervin salvator - dimpotrivă, mușamalizează totul. E posibil, e reprezentativ, e realist așa ceva în societatea noastră socialistă, tovarăși ? Da, răspunde sec și zgrunțuros filmul lui Iosif Demian și Petre Sălcudeanu. Ca și Reconsti‑ tuirea, O lacrimă de fată vorbește despre efectele dezumanizante pe care minciuna ideologică comunistă le poate avea la nivelul masei. Încă un film care merita interzis, mult mai mult decât fumistericul Glissando, de pildă. Concurs (1982) sau Băgarea în simboală Reluând structura scenaristică a Croazierei lui Daneliuc - un grup
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu onoarea „reperată“. Vom înfrunta, extatic, neantul liberei cugetări. Moarte și demnitate În ultimii ani, tot mai multe organizații civice militează pentru dreptul fiecăruia de a și alege momen tul morții, atunci când o maladie incurabilă sau o suferință atroce devin dezumanizante și împovărătoare pentru cei din jur. În câteva țări, „moartea asistată“ a devenit legală. Un „expert“ binevoitor te trece profesionist dincolo, sub privirile duioase ale familiei. Cei care pledează pentru acest fel de a muri folosesc frecvent sintagma „moarte demnă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
70, spunea șeful ăsta: „Dacă nu sunteți 70 nu mergeți la WC”. Și atunci ăia se rugau de noi să ne mai punem o dată În rând și să intrăm Încă o dată la WC: „Dacă nu, nu putem merge”. Deci total dezumanizant. După aceea - Încolonare pentru micul dejun. Micul dejun era... Nu era fiertură, era ceva negru, dar cald. Fără pâine. Dar pentru asta trebuia să ne Încolonăm câte 5. Să știți că Încolonarea câte 5 era la fel peste tot. Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un Învins În cadrul societății burgheze detestate, ridicându-se deasupra ei. El se desparte de Ela și de anturajul acesteia, lăsându-i „tot trecutul”. Face aceasta cu convingerea că nu poate să aparțină unei asemenea lumi. Moralmente, el a Învins sentimentul dezumanizant al geloziei, i-a nimicit dimensiunile „enorme”; a pus Întrun raport just frământările din conștiință cu cele obiective ale vieții sociale, cele din urmă cântărind mai greu În balanța conștiinței. Învingând trecutul, și-a salvat personalitatea. Ela nu Înțelege valoarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]