7,284 matches
-
Geneva de la Conferințele O.N.U. pentru dezarmare, bunica s-a dus în sat să-și cumpere o pereche de ciorapi negri, pentru prohodul tatei după șase luni. N-a mai apucat să se întoarcă, deoarece un puseu de comă diabetică, pe căldura înăbușitoare a lunii august, a apucat-o pe uliță la câțiva pași de casă, unde o așteptam cu toții. Ca și supărările, bucuriile prea mari pot fi fatale unor vârstnici tarați. Păcat că bocitoarele care au jelit-o nu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și accidentele vasculare cerebrale cu un risc mult mai mic față de aspirină. Prevenția primară utilizând statinele, probabil va fi preferată celei cu aspirină. BARI 2D Nu sunt diferențe semnificative între rezultatele procedurilor de revascularizație a miocardului și tratamentul medical la diabeticii cu boală coronariană stabilă a cuprins 2 368 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 și boală coronariană stabilă (CHD). Pacienților li s-a efectuat revascularizare miocardică sau au fost tratați medical cu insulină și sulfonil-uree sau cu metformin și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
clasică. Studiul BARI 2D a urmărit două probleme. Prima întrebare a fost că revascularizația promptă (chirurgicală sau prin cateterizare) reduce rata deceselor și a evenimentelor cardiovasculare în comparație cu tratamentul intensiv medical. A doua întrebare a fost dacă există o diferență între diabeticii tratați cu insulină și sulfonil-uree și cei tratați cu metformin și tiazolidindione cât privește rata deceselor și evenimentelor cardiovasculare. Rezultatele la 5 ani rata de supraviețuire nu a diferit semnificativ între grupul cu revascularizare și cel ce a primit tratament
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
tratamentul medical 22,4% versus 30,5% P=0,01. Evenimentele adverse sunt întâlnite în măsură egală în ambele grupuri. Faptul că 58% din pacienții cu tratament medical nu necesită tratament de revascularizare monitorizați fiind ~ 5 ani, sugerează că mulți diabetici pot fi tratați în siguranță medical. Remodelarea miocardică (REN) este un proces nefavorabil care succede oricărei insulte asupra miocardului cu factori sau situații care îi compromit integritatea. Exemplul cel mai la îndemână este infarctul miocardic. La pacienții post infarct miocardic
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92040_a_92535]
-
date clinice, biologice, electrocardiografice și ecocardiografice în ce privește evenimentul inițial. Unii pacienți au avut reevaluări la o lună, 6 luni și 12 luni. S-a realizat și o evaluare prin interviu telefonic la majoritatea pacienților înrolați la finalul perioadei de urmărire. Diabeticii au avut mai frecvent (p < 0,0001) asociere de mai mulți factori de risc (3 factori de risc în 52,9% din cazuri vs. 28,3%; 4 factori de risc: 14,3% vs. 3,2%). În întreg lotul de pacienți
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
instabilă (68,1%; 146 pacienți), urmată de STEMI (26,8%, 57 pacienți) și NSTEMI (5,2%, 11 pacienți). Singurul factor de risc care s-a corelat semnificativ cu tipul SCA a fost fumatul (p = 0,002). Comparând toate SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
26,8%, 57 pacienți) și NSTEMI (5,2%, 11 pacienți). Singurul factor de risc care s-a corelat semnificativ cu tipul SCA a fost fumatul (p = 0,002). Comparând toate SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la diabetici; pacienții cu diabet fac mai frecvent infarct miocardic
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la diabetici; pacienții cu diabet fac mai frecvent infarct miocardic și insuficiență cardiacă și au risc crescut pentru mortalitate printr-un eveniment cardiac acut. Aceste diferențe sunt datorate severității și extensiei bolii coronariene, frecvenței crescute a remodelării ventriculului stâng și prezenței aritmiilor
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
context, studiul de față și-a propus: 1. să analizeze profilul demografic, factorii de risc și antecedentele personale relevante ale pacienților cu SCA cu sau fără diabet; 2. să analizeze particularitățile clinice, electrocardiografice, ecografice și coronarografice ale loturilor de pacienți diabetici și non-diabetici; 3. să stabilească particularitățile de evoluție pe termen scurt, cu urmărirea tipului și frecvenței complicațiilor apărute pe perioada spitalizării inițiale. Pe durata spitalizării celor 224 pacienți au fost colectate date despre ischemia recurentă, prezența aritmiilor ventriculare sau supraventriculare
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
fenomenelor de insuficiență cardiacă, date despre prezența incidentelor hemoragice și decesul de orice cauză. Populația finală de studiu a fost alcătuită din 214 pacienți, din care 104 femei (48,6%) și 110 bărbați (51,4%). 87 de pacienți au fost diabetici (40,6% - am inclus aici și pacienții cu prediabet cunoscut, precum și pe cei diagnosticați cu diabet zaharat cu ocazia evenimentului coronarian inițial). 127 de pacienți au fost nediabetici. Vârsta medie a fost de 69,2 ani (DS = 11,24 ani
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
cazuri (176 de pacienți), dislipidemia la 64% din bolnavi (137 pacienți), obezitatea la 36,5% din bolnavi (77 pacienți), iar fumători au fost 64 de pacienți (30,3%). Diferențe semnificative în ceea ce privește asocierea acestor factori de risc s-au obținut la diabetici față de non diabetici legat de prevalența hipertensiunii (p < 0,0001; 94,3% vs. 74%) și a obezității (p < 0,0001; 51,7% vs. 25,8%). Fumatul și dislipidemia s-au asociat în proporții similare în cele două loturi. Un singur
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
pacienți), dislipidemia la 64% din bolnavi (137 pacienți), obezitatea la 36,5% din bolnavi (77 pacienți), iar fumători au fost 64 de pacienți (30,3%). Diferențe semnificative în ceea ce privește asocierea acestor factori de risc s-au obținut la diabetici față de non diabetici legat de prevalența hipertensiunii (p < 0,0001; 94,3% vs. 74%) și a obezității (p < 0,0001; 51,7% vs. 25,8%). Fumatul și dislipidemia s-au asociat în proporții similare în cele două loturi. Un singur pacient nu a
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
0,0001; 94,3% vs. 74%) și a obezității (p < 0,0001; 51,7% vs. 25,8%). Fumatul și dislipidemia s-au asociat în proporții similare în cele două loturi. Un singur pacient nu a avut niciun factor de risc. Diabeticii au avut frecvent (p < 0,0001) asociere de mai mulți factori de risc (3 factori de risc în 52,9% din cazuri vs. 28,3%; 4 factori de risc: 14,3% vs.3,2%). Tipul de sindrom coronarian acut În
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
pacienți a dominat prezentarea ca angină instabilă (68,1%; 146 pacienți), urmată de STEMI (26,8%, 57 pacienți) și NSTEMI (5,2%, 11 pacienți). Nu au existat diferențe semnificative statistic în ceea ce privește tipul de SCA între cele 2 loturi (p.n.), dar diabeticii au avut o proporție ușor crescută de NSTEMI (28,7% vs. 25,4%). Singurul factor de risc care s-a corelat semnificativ cu tipul SCA a fost fumatul (p = 0,002), în sensul că s-a obținut că fumătorii fac
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
supradenivelare de segment ST. HTA, obezitatea și dislipidemia nu au influențat semnificativ tipul de SCA. Caracteristici clinice, biologice, electrocardiografice și ecocardiografice Analiza diferențelor între manifestările clinice, constantele biologice, aspectul ECG și măsurătorile ecografice în privința tuturor tipurilor de SCA la pacienții diabetici vs. non-diabetici a arătat variații semnificative pentru: glicemie la internare, glicemie à jeun, valoarea colesterolului total și ale TA sistolice, toate mai mari în lotul pacienților diabetici; de asemenea, cu valoare statistică înaltă (p < 0,05) la diabetici s-au
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
biologice, aspectul ECG și măsurătorile ecografice în privința tuturor tipurilor de SCA la pacienții diabetici vs. non-diabetici a arătat variații semnificative pentru: glicemie la internare, glicemie à jeun, valoarea colesterolului total și ale TA sistolice, toate mai mari în lotul pacienților diabetici; de asemenea, cu valoare statistică înaltă (p < 0,05) la diabetici s-au asociat aritmiile ventriculare și proteinuria. Nu s-au obținut diferențe semnificative pentru valorile: HDL, LDL, ale creatininei și troponinei, pentru fracția de ejecție, diametrul telediastolic al ventriculului
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
la pacienții diabetici vs. non-diabetici a arătat variații semnificative pentru: glicemie la internare, glicemie à jeun, valoarea colesterolului total și ale TA sistolice, toate mai mari în lotul pacienților diabetici; de asemenea, cu valoare statistică înaltă (p < 0,05) la diabetici s-au asociat aritmiile ventriculare și proteinuria. Nu s-au obținut diferențe semnificative pentru valorile: HDL, LDL, ale creatininei și troponinei, pentru fracția de ejecție, diametrul telediastolic al ventriculului stâng (VSTD), gradul hipertrofiei ventriculare (HVS), prezența disfuncției diastolice și severitatea
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
au fost similare în cele două loturi. Nu au existat diferențe în ceea ce privește localizarea modificărilor ECG și nici pentru clasa Killip. S-a considerat utilă comparația între cele două tipuri de SCA fără supradenivelare de ST, separat în fiecare lot. La diabetici, pacienții cu NSTEMI au avut mai frecvent aritmii ventriculare (42,9% vs. 3,6% în angina instabilă AI; p = 0,001), IMi severă (42,9% vs. 2,1%), afectare renală (creatinina a fost mai mare în NSTEMI, cu o valoare
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
pe când în AI 41,7% au avut cinetică corectă). Colesterolul total, HDL, proteinuria și fracția de ejecție (FE) la internare nu au diferit semnificativ între cele două tipuri de SCA. S-au comparat SCA fără supradenivelare de ST-T la diabetici vs. non-diabetici. S-au obținut valori similare ale troponinei, colesterolului total, HDL-ului, creatininei și FE la internare, prevalențe asemănătoare pentru IMi severă, pentru tulburări de conducere și tulburări de cinetică; localizarea modificărilor electrocardiografice a fost aceeași în cele două
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
prevalențe asemănătoare pentru IMi severă, pentru tulburări de conducere și tulburări de cinetică; localizarea modificărilor electrocardiografice a fost aceeași în cele două loturi. Diferență semnificativă s-a obținut pentru incidența aritmiilor ventriculare (p = 0,026) și a proteinuriei (34% la diabetici, vs. 17,1%; p = 0,023). Evoluția în timpul spitalizării pentru evenimentul inițial Comparând toate SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
fost aceeași în cele două loturi. Diferență semnificativă s-a obținut pentru incidența aritmiilor ventriculare (p = 0,026) și a proteinuriei (34% la diabetici, vs. 17,1%; p = 0,023). Evoluția în timpul spitalizării pentru evenimentul inițial Comparând toate SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
s-a obținut pentru incidența aritmiilor ventriculare (p = 0,026) și a proteinuriei (34% la diabetici, vs. 17,1%; p = 0,023). Evoluția în timpul spitalizării pentru evenimentul inițial Comparând toate SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76] p.n.). Comparând subloturile de pacienți cu infarct (diabetici și non-diabetici) s-a constatat că STEMI au avut
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76] p.n.). Comparând subloturile de pacienți cu infarct (diabetici și non-diabetici) s-a constatat că STEMI au avut o rată crescută a complicațiilor, fără semnificație statistică, însă. Pacienții cu STEMI au avut risc crescut de 1,6 ori de deces intraspital (OR 95% = 1,63 [0,18- 14,54
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]