716 matches
-
Forței de Muncă Arad pentru informarea locuitorilor din mediul rural în legătură cu serviciile pe care le oferă se va încheia în 19 septembrie, după ce inspectorii instituției vor fi poposit în Seleuș, Șicula, Hășmaș, Archiș, Cărand, Ignești, Dezna, Moneasa, Chisindia, Almaș, Cil, Dieci, Bonțești, Gurahonț, Brazi, Avram Iancu și Vârfurile. Până la sfârșitul săptămânii trecute, A.J.O.F.M. Arad reușise să înregistreze 18 persoane din mediul rural în baza sa de date. În unele localități (Apateu, Cintei, Galșa, Horia, Mâsca, Olari, Pilu, Sintea
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
Mucenic Ciprian; Sf. Muceniță Justina; 4 octombrie - Sf. Sfințit Mc. Ierotei, ep. Atenei; Sf. Mc. Domnina, Audact și Calistena; 6 octombrie - Sf. Apostol Toma; Sf. Mucenița Erotiida; 7 octombrie - Sf. Mari Mc. Serghie și Vah; Sf. Mc. Iulian presb. Chesarie diac. și Polihronie. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 2 octombrie - Duminica a 15-a după Rusalii. Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont; 3 octombrie - Sf. mare Mc. Ievstatie; 6 octombrie - Zămislirea Sf. Proor. Ioan Botezătorul; 7 octombrie - Sf. Mc. Tecla; Cuv. Simon, Vladislav
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
Ioan Leonardi. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 9 octombrie - Duminica 20 d. Rusalii, 3 d. În. Sf. Cruci (Învierea tânărului din Nain). Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu (sec. I). Cuv. Andronic și soția sa Atanasia (sec. V); 11 octombrie - Sf. Ap. și Diac. Filip; Cuv. Teofan Mărturisitorul († 845); 13 octombrie - Sf. Mc. Carp, Papil și Agatonica (sec. III); 14 octombrie - Sf. Cuv. Paraschiva; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Celsie (sec. I). Cuv. Cosma al Maiumei, imnograful († 760); BISERICA EVANGHELICĂ 9 octombrie - Duminica
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
Hordou, nu departe de Năsăud, unde primește primele noțiuni despre învățătură, în acel „mic orizont al lumii satului”, în tovărășia basmelor povestite de mama sa, și de la țăranul Ioan Guriță, dintr-un sat vecin, precum și de la cântărețul de biserică, „bătrânul diac” Tănăsucă Mocodean, copilul George învățând să citească „încă de la vârsta de cinci ani”. Școala o începe, în 1871, la Hordou, însă, „din motive de sănătate o întrerupe după clasa întâi”. În 1873 George Coșbuc urmează cursurile școlii din Salva, unde
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ticsite de funcționari somnoroși - aprozi în genere - ducându-se la muncă, de meșteșugari aurari, fierari tăcuți întorcându-se de la schimbul trei, de țărănci din împrejurimi încărcate cu coșuri de legume, fructe, de dădace cu bonetă mergând să facă piața, de dieci grăbindu-se spre slujbă și de cel mult trei-patru curtezane obosite venind din schimbul de noapte. Să se înceteze o dată cu ideea falsă că Veneția ar fi fost un oraș al distracțiilor și al huzurului, în care era destul să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt al III-lea „pentru multe treburi ce i-au făcut la domnie” (funcționau și atunci pilele și traficul de influență!) partea sa de moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22 septembrie 1661. Un diac local, Vârlan, scrie în Filipeni, la 9 iunie 1665 „ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului crează confuzie) trebuie să fi fost robi pe moșia Filipeni a Rosetteștilor sau în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
di urică și cumpărătură, cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nou înființatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. A publicat articole cu caracter teologic, predici, note și comentarii în revistele centrale bisericești, „Glasul Bisericii”, „Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul „Credința"din Detroit, „Renașterea"de la Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). S-a afirmat de tânăr în literatură (debutul în ,,Vremea”, 1936 și „Dacia Rediviva”, al cărei redactor principal a fost) și colaborator al revistelor: „Gazeta Literară", „Luceafărul", „Magazin Istoric", „Ateneu” etc. Unele din piesele sale au fost jucate pe scenele
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
Înviat, și a luat asupra Lui bolile și neputințele noastre și va veni să judece viii și morții. Că prin El Ți se cuvine slava și puterea în Duhul Sfânt în toți vecii vecilor. Amin" (Canonul Ortodoxiei, vol. I, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 2008, p. 866). Așadar, putem spune în mod clar că Taina Maslului avea o structură organizată încă din timpul secolului al IV-lea, deși aceasta era una destul de scurtă. Fiecare Sfântă Taină a fost așa
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
curate, iar când se învechește (nu se strică) nu trebuie aruncată oricum, ci vărsată în locuri curate pentru a nu fi pângărită. Câteva referințe bibliografice: - Pr. Lect. Univ. Dr. Alexandru Gabriel Gherasim - http://ziarullumina.ro/invataturi-ortodoxe/agheasma-lucrare-sfintitoare-duhului-sfant - 27.05.2013 - Diac. Pavel Cernea - http://ziarullumina.ro/spiritualitate/agheasma-mare-constiinta-populara - 09.01.2015 - Pr. Răzvan George Topală - http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/sfaturi-practice-biserica-agheasma-mare-nu-inlocuieste-sfanta-impartasanie - 17.03.2010 Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Apa sfințită sau Agheasma - mare și mică - lucrare sfințitoare a Duhului Sfânt
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
cu titlul „Sfânta Euharistie - Taina nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, alcătuită de Stelian Titus Gomboș, se găsește structurată pe șase capitole, având la început cuprinsul și introducerea, iar la sfârșit anexele și bibliografia, însumând 335 de pagini. Diac. Ioniță Apostolache www.mitropoliaolteniei.ro Referință Bibliografică: Susținere de doctorat la Craiova - 15.10.2013... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1022, Anul III, 18 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
15.10.2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363202_a_364531]
-
prezenței iubitoare a lui Dumnezeu. Surse bibliografice de referință: Preot Eugen Drăgoi Înmormântarea și pomenirile pentru morți, ediția a patra, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2002... Extras din Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, Ediția a III-a, traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Deisis, Sibiu, 2008 Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Galați, 1996; vol. II, Galați, 2001. Material documentar întocmit de către Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Câteva referințe despre
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Euharistiei, care este și rămâne Taina Tainelor, Taina prin excelență în Spiritualitatea Ortodoxă. Totodată, acum în încheiere, mai reținem faptul că volumul de față se află deja la vânzare și poate fi cumpărat de la diferite magazine și librării de profil. (Diac. Dr. Ștefan Toma - Germania). * Așadar, cartea și lucrarea pe care o prezentăm și o semnalăm, intitulată „Dumnezeiasca Euharistie - Centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului”, scrisă de Domnul Stelian Gomboș, Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
care el a analizat-o în modul cel mai profund ortodox, și care trebuie adusă mereu în actualitate și în discuție, după cum urmează în cartea: „Împărtășirea continuă cu Sfintele Taine”- Dosarul unei controverse, mărturiile Tradiției. Studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2006 - lucrare care a constituit sursa bibliografică autentică și de referință, în vederea elaborării acestui material, alcătuit din treisprezece paragrafe (obiecții sau observații): Prima observație Sunt unii oameni evlavioși care, neștiind Scripturile, atunci când văd
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Aurel Jivi, Editura IBMBOR, București, 2001, p. 42. 25 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza V mistagogică, 4, în Cateheze, trad. de Pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 360. 26 Alexander Schmemann, Euharistia, p. 181. 27 Ibidem, p. 205. 28 Diac. Prof. Univ. Dr. N. Balca, Importanța catehetică a Sfintei Liturghii, în Biserica Ortodoxă Română , nr. 1-2/1958, p. 207. 29 Arhimandritul Sofronie, Despre temeiurile nevoinței ortodoxe, trad. de Ierom. Rafail, Alba Iulia, 1994, p. 28. 30 Pr. Prof. Univ. Dr.
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
a adus la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică și profesia (misiunea) de educator, de profesor. Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici dintre care un însemnat număr în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de profesor. Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici dintre care un însemnat număr în mediul rural). Analiza documentelor din secolul al XVII-lea ne arată că în această perioadă învățătura de carte s-a răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
-se câ suedezul vorbește pe înțelesul lor. Dintre scriitorii de documente rucărene din secolul al XVII-lea din acest sat menționăm, pe următorii (trecându-le și anul când s-au îndeletnicit cu scrierea): popa Mihai (1602); popa Vlad (1644); Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
și Iagnatie Monahul, Op. cit., p. 8 [35] Daniel Rops, La vie quotidienne en Palestine au temps de jesus, Paris, Hachette, 1961, p. 100; appud Ignatie Monahul, Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului, p. 8 [36] Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan și Diac. Prof. Dr. Emilian Cornițescu, Arheologie biblică, manual pentru facultățile de Teologie, E.I.B.M.B.O.R., București, 1994, p. 88 - 90; Pr. Prof. Dr. Nicolae Neaga, Orientul antic. Localități celebre și locuri memorabile în Palestina, în revista „Mitropolia Banatului”, Timișoara, nr. 1
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
încep de Miculaș. Segment dintr-un anotimp sacru, Boboteaza este un Prag de purificare cu apă sfințită stropită cu busuioc când până și animalele vorbesc iar vestea sosirii cu Iodanul se răspândește prin țângălău. Din străbuni copiii măcenilor îmbrăcați în dieci vesteau Boboteaza prin jocul Ciuralexa-n urma Popii trosnind din troască luată de la gâtul vitelor.Obiceiul era unul nu numai distractiv ci și îmbietor deoarece după ce trecea Popa copiii trosneau troasca să alunge poțocii-șobolanii și sporeau farmecul celor doritori de bine
CIURALEXA-N URMA POPII de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368768_a_370097]
-
Pe Ucenici și Ermolae, cu multe funii i-au legat Și după chinuri dureroase, capetele le-au tăiat... Sub sabie, Pantelimon, a auzit un Glas de Sus, Ce întărea că al său nume, Vindecă boli, doar prin IISUS ! ........................................... Sf.Ap.și Diac.Prohor, Nicanor, Timon și Parmena (din cei 70 de Ap.). Noi știm din Scriptura Sfântă : Apostolii au rânduit Să fie ajutați de Diaconi, pe care i-au Hirotonit ! Primii 7, știm c-au fost :Ștefan, Filip și Prohor Apoi Timon
SF.M.MC.PANTELIMON, TĂMĂDUITORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350374_a_351703]
-
Teona Scopo - Iași / România Precob Ema Iuliana - Dorohoi / România MENȚIUNI SPECIALE POEZIE Liviu Popescu Suceava / România Luca Cipolla - Milano / Italia George Stroia - Adjud / România Corina Ofelia Corpodean - Sebeș, Albă / România Ion Bogdan Martin - București / România Claudia Voiculescu - Târgoviște / România Iosif Diac - Bacău / România Dumitru Băluța - Chișinău / Rep. Moldova Dumitru Popițan - Bistrița Năsăud / România Ion Perciun -or. Rezina /Rep. Moldova Angelina Nădejde - iași / România Oana Mihaela Pop - Cluj - Napoca / România Valentina Bișog - (Valentina Becart-pseudonim literar)- Pașcani / România Iulian Patca - Cluj Napoca / România Chirtoacă
PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ STARPRESS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349130_a_350459]
-
a lor suflete smerite, / Și pe-un bob de fericire dau amarul vieții lor, / Din pruncia chinuită până-n ceasul care mor. // Meritați să fiți lumină la-nălțatele altare / Și-nsfințiți s-aveți un nume de duminici, fiecare, / Slavă-n cânt vă dea diecii, Domnul aibă-vă în pază, / Când cădelnița uitării peste lume tămâiază”. Nu este uitat nici ținutul geamăn, Basarabia, căruia poetul îi închină versuri înmuiate-n roua lacrimei: „Soră dragă - Barasabă”; „Două trupuri”; „Suntem una”. Versurile acestui poet au o rezonanță
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în idolatrie. În acest caz legea prevedea, ca pedeapsă, dărâmarea acesteia, până în temelii și uciderea a tot ce era suflare de viață, de la om până la dobitoc, în această cetate” (cf. Deut. 13, 13 ș.u.). vezi: Pr.Prof. D.Abrudan și Diac. Prof. Dr. E.Cornițescu, Arheologie Biblică ..., p. 174-175. [89]H.Cazelles, Le Deuteronome, ..., p. 49. [90]Claude Tresmontant, Essai sur la Pensee hebraique, Les Editions du Cerf, Paris,1956, p. 77. [91] Pr.Conf.Dr. P.Semen, op. cit., p. 137. [92] Claude
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]