169 matches
-
din viața lui Hristos. Lângă ușa de nord este zugrăvit chipul „Sf.Iosif Monah” într-o parte, iar în cealaltă „Sofronie”, „Andrei”, și „Teofan”. Pe ușă apare figura foarte bine realizată a „Sf.Nicolae”. „Sf.mucenic Ștefan” apare pe ușa diaconească de sud. Stâlpii dintre ușile diaconești și cele împărătești sunt acoperiți cu vrejuri de flori. Reprezentările „Patimile lui Iisus pe pământ”(printre care: „Cina cea de taina”, „Când l-au legat pe Iisus la stâlp”, ” Când și-au spălat Pilat
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
de nord este zugrăvit chipul „Sf.Iosif Monah” într-o parte, iar în cealaltă „Sofronie”, „Andrei”, și „Teofan”. Pe ușă apare figura foarte bine realizată a „Sf.Nicolae”. „Sf.mucenic Ștefan” apare pe ușa diaconească de sud. Stâlpii dintre ușile diaconești și cele împărătești sunt acoperiți cu vrejuri de flori. Reprezentările „Patimile lui Iisus pe pământ”(printre care: „Cina cea de taina”, „Când l-au legat pe Iisus la stâlp”, ” Când și-au spălat Pilat mâinile și au dat pe Iisus
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
Io Ștefan Voievod pentru sufletul său și al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și cel de la Putna, un stihar diaconesc din atlas roșu și un tetraevanghel slavon cu următoarea însemnare: ""Această sfântă evanghelie este a mănăstirii Solca să (se) știe. Varlam, egumen Solca"". La Mănăstirea Dragomirna au fost aduse multe cărți de la Mănăstirea Solca, precum și o dveră cu icoana Adormirii
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
volute. Accesul spre podul bisericii se face cu ajutorul scării de lemn de după ușa de la intrare. Datorită lipsei de spațiu, peste jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Trecerea spre absida altarului se face prin spațiile consacrate: cele două uși diaconești pe laterale și prin intermediul ușilor împărătești din centru. Spațiul absidei este acoperit de o boltă mai înjustă și mai joasă terminată cu un timpan decorat cu pictură.
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția "„IIS-HS, 1790”", iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul "„1791”". Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care au contribuit la procurarea lor. Devenită neîncăpătoare, biserica a fost extinsă prin adăugarea
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
moșia Tătărăști, Nicolae Butculescu pentru moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști, primarul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului pictate pe pânză, au fost realizate de David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu". La ușa „proscomidiei”, inscripția reamintește numele talentatului pictor de biserici: „să se știe că acsete dveri amu zugrăvitu eu David zugravu ...” Precizările anului și numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
Agăș (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Agăș (reședința), Beleghet, Coșnea, Cotumba, Diaconești, Goioasa, Preluci și Sulța. Comuna are o suprafață totală de 210,3955 km², din care: Ea se află la extremitatea de vest a județului, în zona montană de la limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea. Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea 745 m. Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole. Munții Ciucului
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
XVIII-lea; Intrarea în Ierusalim și o icoană pe sticlă, reprezentând-o pe Maica Domnului. Biserica este sfințită de arhiereu, nu se cunoaște precis nici data, nici numele arhiereului. Se presupune pe baza unei inscripții ce se află deasupra ușii diaconești dinspre miazănoapte că slujba târnosirii a fost săvârșită la 6 decembrie 1874 de către Ioan Popasu al Caransebeșului (1865-1889), ales mitropolit al Ardealului, dar nerecunoscut de autoritățile austriece. În 1937 se mai păstra un vechi Antimis, dăruit în 1762 bisericii din
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Vâlcea. Are ca vecini comunele: Roșiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest și Sinești la nord. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Comuna Grădiștea este formată din 9 sate, după cum urmează: Grădiștea, Valea Grădiștei, Diaconești, Linia, Obislavul, Țuțurul, Străchinești, Turburea și Dobricea. (Ibidem ). Prin Grădiștea trece drumul național Drăgășani - Tg. Jiu, comuna fiind situată la 60 km de Drăgășani și la 70 km de Tg. Jiu. De Rm. Vâlcea, comuna este legată prin drumul județean
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. - Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” - posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și Turburea ajung sub administrația comunei Tina; Autoritățile nu au ținut cont de avizul negativ dat de Consiliile Comunale ale comunelor Băești, Grădiștea și Obislavul față de această lege. ( Ibidem ). 1892. Comuna Băești compusă din satele Băești
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Grădiștea compusă din satele Grădiștea și Valea-Grădiștei, 715 locuitori Plasa Oltețul de Sus ; Comuna Obislavul compusă din satul Obislavul, 781 locuitori, Plasa Oltețul de Sus; ( Ibidem ). 1893. Satul Dobricea, arondat la comuna Tereuja, Plasa Oltețul de sus. ( Ibidem ). 1899. Satul Diaconești, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus, 75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194) 1912. Satul Diaconești, com. Grădiștea, plasa Oltețul, 251 de locuitori din care 69 răzeși. Satul Dobricea, comuna Băești - 674 locuitori din care 160 răzeși. Satul Grădiștea, plasa Oltețul - 425 locuitori din care 89 răzeși. Satul Linia, comuna Grădiștea, plasa Oltețul, avea 242 locuitori
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și se compune din comunele: Băești, Grădiștea, Obislavul, Pârâieni, Pleșoiu, Romanești, Roșiile, Pertești, Tereuja, Veaca, Zgubea; ( Ibidem) 1 Aprilie 1944. Plasa Grădiștea ( Băești, cu satele Băești, Dobricea, Turburea și Străchinești, a fost înglobată în com. Grădiștea; 2. Obislavul, cu satele Diaconești, Linia, Obislavul și Țuțuru, înglobată la com. Grădiștea; ( Ibidem) 1948. Plasa Grădiștea, Raionul Lădești. Comuna Grădiștea era compusă din satele Dobricea, Grădiștea, Părăușani, Pleșoiu, Tina, Turburea, Valea Grădiștei și Veaca. Satele Obislavul, Diaconești, Linia, Țuțuru, Străchinești țineau de comuna Sinești
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
în com. Grădiștea; 2. Obislavul, cu satele Diaconești, Linia, Obislavul și Țuțuru, înglobată la com. Grădiștea; ( Ibidem) 1948. Plasa Grădiștea, Raionul Lădești. Comuna Grădiștea era compusă din satele Dobricea, Grădiștea, Părăușani, Pleșoiu, Tina, Turburea, Valea Grădiștei și Veaca. Satele Obislavul, Diaconești, Linia, Țuțuru, Străchinești țineau de comuna Sinești. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Anul 1938 1948 1963 1971 1983 1989 2000 2002 2011 Locuitori 3302 4958 3938 3623 3256 3208 3222 3107 2516 ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Grădiștea are 6 monumente istorice clasate. Acestea sunt: Cetatea dacică - identificată de către învățătorul Cumpănașu Dumitru ca fiind Phrateria - ( sit arheologic, așezare Hallstatt ), Biserica Străchinești ( ctitorită între anii 1737-1748 ), Biserica de lemn din satul Diaconești ( construită în anul 1763, la Scoruș și mutată în 1911 pe locul actual), Biserica din satul Valea Grădiștei ( ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița ( acest monument este într-o avansată stare
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fost renovată în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfântul Nicolae - monument istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem). Biserica din Dobricea, biserică cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Sud. X. TURISMUL În comuna Grădiștea, se găsesc 6 monumente istorice clasate ce ar fii putut sau ar putea genera turism. Acestea sunt: Cetatea dacică ( sit arheologic, așezare Hallstatt ), Biserica Străchinești ( ctitorită între anii 1737-1748 ), Biserica de lemn din satul Diaconești ( construită în anul 1763), Biserica din satul Valea Grădiștei ( ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița. Dar lipsa unor spații de cazare, a disponibilității în promovare face ca și în viitorul apropiat
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
prin stâlpi verticali prinși între două grinzi transversale, una dedesubt și una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uși ce permit circulația între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare și este prevăzut cu uși împărătești la mijloc și uși diaconești în laturi. Pereții interiori sunt în întregime acoperiți de picturi murale databile la sfârșitul secolului 19, bine conservate. Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică. Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleași incinte. În
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]