639 matches
-
stadioanele la un meci de fotbal țin morțiș să se exprime în engleză („frate, ce caft a fost aseară pe National Arena!”). Formula parțial românizată Național Arena (în care confuzia între română și engleză pare produsă de scrierea frecventă fără diacritice) ridică două probleme: opțiunea pentru termenul arenă și structura sintactică nefirească. Prima e mai puțin gravă: substantivul arenă se referă la spațiul de întrecere și spectacol al unui amfiteatru antic (termenul latinesc arena „nisip” a dat în română și regionalismul
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
florin, Florin Pupăza Prescurtări, fraze scurte și dinamice, unele diacritice lipsa și mici greșeli de ortografie strecurate. Așa a scris Stelian Tănase ultimul articol de pe Redam o parte din articolul publicat de Stelian Tănase astăzi despre directorul FMI: „în vizită Christine Lagarde, director FMI. Stă pînă mîine, două zile pentru
Stelian Tănase scrie pe blog cu greșeli, ca pe Facebook by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63810_a_65135]
-
Alex Goldiș Al. Cistelecan, Magna cum laude (Diacritice II), București, Editura Tracus Arte, 204 p. Dacă Al. Cistelecan a trecut, în ultimele trei decenii, drept unul dintre cei mai fini cititori de poezie de la noi, el a demonstrat deunăzi - mai exact în 2007, odată cu apariția Diacriticelor - că nici
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
cum laude (Diacritice II), București, Editura Tracus Arte, 204 p. Dacă Al. Cistelecan a trecut, în ultimele trei decenii, drept unul dintre cei mai fini cititori de poezie de la noi, el a demonstrat deunăzi - mai exact în 2007, odată cu apariția Diacriticelor - că nici lectura criticii nu-l lasă rece. Ba, din multe puncte de vedere, ea e și mai incandescentă, întrucât îi pune în mișcare spiritul de competiție. Când vine vorba de critică, cronicarul „Vetrei” nu tratează, propriu-zis, volume, ci se
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
de critică, cronicarul „Vetrei” nu tratează, propriu-zis, volume, ci se ia la întrecere cu comentatorii vizați. Și, nu de puține ori, din dialogul cu critici de calibru precum Adrian Marino, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu sau Ion Pop (protagoniștii Diacriticelor), Cistelecan ieșea învingător măcar în ce privește sagacitatea. Cu poeții deveniți critici, verva polemică a lui Al. Cistelecan e și mai accentuată. Cel mai recent volum, Magna cum laude (Diacritice II) pleacă de la premisa, mai mult sau mai puțin serioasă, că „Niciodată
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
Adrian Marino, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu sau Ion Pop (protagoniștii Diacriticelor), Cistelecan ieșea învingător măcar în ce privește sagacitatea. Cu poeții deveniți critici, verva polemică a lui Al. Cistelecan e și mai accentuată. Cel mai recent volum, Magna cum laude (Diacritice II) pleacă de la premisa, mai mult sau mai puțin serioasă, că „Niciodată România n-a avut atâția poeți doctori ș...ț Absorbiți de universități, poeții (și prozatorii, firește) n-au avut încotro și, după 90, au trebuit să-și ia
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
a.m.d. Nu-i rost de întins vorba. Cartea îl consacră pe Al. Cistelecan drept cel mai mare căutător de noduri în papură al literaturii române contemporane. Din păcate, însă, așa cum remarcam și în cronica de acum câțiva ani la Diacritice, permanenta luare peste picior a autorilor recenzați, indiferent de greutatea demersului și de natura obiectului, subminează capacitatea de ierarhizare corectă și creează impresia de frivolitate. Chiar observațiile cele mai fine - prezente pe fiecare pagină a volumului - sunt subminate de această
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
de clujeni-neclujeni” (p. 42). Nu e singurul loc în care Zaciu se abate de la tonul călduț al patriotismului local. De la ironii inofensive până la paragrafe aproape pamfletare, modulațiile atitudinii lui acoperă întregul spectru al nemulțumirii fățișe. Până și epistolele dactilografiate fără diacritice îi stârnesc reflecții legate de apucăturile latiniste de care, vrândnevrând, s-a molipsit (p. 53). Își sfătuiește apoi, în repetate rânduri, discipolul preferat să nu urmeze, la întoarcerea de la Roma, o carieră transilvană: București aut nihil. Merge cu această deviză
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
când nu avea drept de semnătură, când deci șoma, când nu i se cereau colaborări, a avut timp să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius, modul cum acesta, în volumul M. Eminescu, Poezii postume (1953), a folosit semnele diacritice. A rezultat o cercetare de benedictin, pentru care modul cum erau folosite, de către editor, trema, accentul grav, apostroful, căciula pe i sau u (scurt) nu era o chestiune minoră. S-a înțeles, din cele menționate până acum, că Cioculescu n-
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
tuturor. Unele sînt citate din poezii, traduceri și adaptări din alte limbi. Ce poate fi mai reconfortant (în ciuda scepticismului profesorilor de limbă și literatura română) decît să descoperi că poeții Văcărești sînt inca citabili, într-un context nou și fără diacritice: ?Love SMS: În rai fără ține e moarte e gheață, Și în iad lîngă tine e bine e viața!?. Și alte epoci trecute își trimit ecourile în texte, de la declarațiile lui Rîca Venturiano pînă la șansonetele interbelice ? ? Mi te-ai
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
ochi să vedem, 2 urechi să auzim, dar de ce ne-a dat o sg inima? Pt că pe cealaltă i-a dat-o altcuiva că tu să o găsești?; Te iubesc pt k exiști? ? , cu transcrierea substitutivă a literelor cu diacritice ? ?itzi voi fură un minut shi te voi iubi o viatza? ? și chiar cu destule erori de ortografie ? ?din ochii lacrimi i-ti vor curge?. În cele ce urmează, mă voi referi în primul rînd la mesajele de sărbători și
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
te voi iubi o viatza? ? și chiar cu destule erori de ortografie ? ?din ochii lacrimi i-ti vor curge?. În cele ce urmează, mă voi referi în primul rînd la mesajele de sărbători și voi reconstitui, pentru ușurință lecturii, semnele diacritice absențe. Pentru Paști, formula preferată, elaborată, solemnă, pare a fi ?Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului să reverse asupra voastră sănătate, belșug și bucurii, iar Lumină din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale și să vă călăuzească
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
Horia Gârbea Limba folosită în comunicarea prin computer este una alterată de condițiile specifice. În primul rînd este un limbaj destinat citirii și nu auzirii. De aceea șirurile de consoane fără vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca ,dragă domnule X", ,Cu stimă deosebită" etc., deși nu exclude absența diacriticelor și majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sînt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
și redactate cu aproximație, adesea copiate și recopiate de pe o pagină pe altele. În pregătirea sărbătorilor, voi formula cîteva observații asupra reprezentării urărilor românești în asemenea liste și pagini virtuale (am transcris citatele refăcînd în genere ortografia românească și introducînd diacriticele specifice, care sînt doar rareori respectate în listele plurilingve). Listele sînt de dimensiuni diferite, adesea restrînse la 20, 30, 50 de limbi; alteori lărgite la sute de limbi și dialecte. Constatăm de la început că unii autori grupează urările după limbi
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
de frecvente în România. De altfel, listele reproduse pe unele forumuri trezesc reacții și provoacă unele corecții din partea cititorilor: cîte un românofon precizează că n-a auzit niciodată de urarea "Sărbători vesele". Sînt și liste "profesioniste", care folosesc riguros semnele diacritice și oferă chiar posibilitatea de a asculta textul urării românești rostit corect, de un vorbitor nativ (de exemplu, Crăciun fericit și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna, cu glotonimul tradus corect (aromanian, aromunian) sau fantezist (aromanche). Urarea aromânească cel mai des reprodusă (în care am introdus unele diacritice, dar am conservat scrierea sh = ș, ts = ț) este Crăciunu hăriosu shi unu anu nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau hâriosu însemnînd "bucuros, vesel, fericit"); altele sunt: Cârciun hârios (Hristolu s-află! Dealihea că s-află!) shi ti multsâ-anji Anlu Năů
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
Răzvan Voncu Al. Cistelecan, Magna cum laude (Diacritice II), Editura Tracus Arte, București, 2012, 200 pag. Dacă dispariția cenzurii a avut consecințe imediate și previzibile, alte schimbări produse în literatură de prăbușirea comunismului devin vizibile de-abia acum, după două decenii de democrație. Una dintre ele privește interfațarea
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
un lung declin peste tot în lume), însă studiul literaturii s-a eliberat de dogme și prejudecăți și s-a deschis către o viziune mai proaspătă și către literatura actuală. În acest context, o carte cum este Magna cum laude (Diacritice II)*, a lui Al. Cistelecan, consacrată comentării cărților de critică, istorie și teorie literară scrise de poeți, se impunea. Și aceasta, deoarece, universitar el însuși, Al. Cistelecan este demult acreditat drept unul dintre cei mai buni critici de poezie ai
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
disciplină plictisitoare și de aceea, vezi Doamne, nu se studiază nici măcar la liceu, ar trebui să citească Gramatica este un cântec dulce, cartea scriitorului și academicianului francez Erik Orsenna. Pasionat de limbă și de ortografie, autorul s-a interesat de diacritice (mai știe cineva ce sunt aceste semne auxiliare în scrierea cuvintelor?), pe cale de dispariție în s.m.s.-uri și în e-mailuri, și le-a luat apărarea în Revolta accentelor, a deplâns apoi soarta ingrată a subjonctivului francez, și el tot
Elogiul gramaticii () [Corola-journal/Journalistic/3977_a_5302]
-
să îi pun și ceva detalii despre factura. “ Ina: “Lucrez cu publicul. Îi cer clientului numele de față al mamei, ca nah, asta îmi trebuia. Și omu’ zice: “Penish”, ca uite nu am sh-uri. Eu scriu, nici atunci nu aveam diacritice... Așa că scriu mare pe contract “Penis”... și brusc explodez, rădeam isteric, roșie toată la fața, îmi curgeau lacrimile pe obraji, nu puteam să mă opresc, mă înecam, clientul era împietrit, îmi cer scuze printre hohote și mă închid vreo 5
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
da’ tu - domn deștept cum ești - o să treci cu bine și prin asta! Asta neagră ce-o mai fi, seamănă cu o gură de canal - parca-ar fi Guta, parcă n-ar fi el - de se se zgâiește dinăuntru fără diacritice. De bere belgiană să te ferești, frumosule, că arată aici durere mare de cap și arsura în capu’ pieptului! În rest, maica, vaz sănătate fără număr, viață lungă și bani să-ți ajungă de alergătura pe internet pentru două vieți
Cântarea Nedormiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19070_a_20395]
-
organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de cătreTiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufencu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi ligviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân si eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
Împreună cu Vasile Barba și cu doi ligviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân si eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
acestor materiale se face până la data de 25 noiembrie 2015. Precizez că eseul trebuie să fie de o pagină, să conțină date cronologice importante despre viața și opera acelei personalități, să fie scris în TNR 12, la un rând, cu diacritice, semnat de participant. Citește mai mult Dragi copii și tineri români cu vârste între 11 și 19 ani, aflați oriunde în lume!Dragi elevi ai Colegiului Național de Arte ,,Regina Maria’’ Constantă!Vă invit la un concurs de desene și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]