788 matches
-
Rumänisch, în vol. Gerhard Ernst/ Martin Dietrich Glessgen/ Christian Schmitt/ Wolfgang Schweickard (eds.), Romanische Sprachgeschichte/ Histoire des langues romanes, 2. Teilband, Walter de Gruyter, Berlin/ New York , 2006, p. 2103 2112. ISBN 98-3-11-017150-1. 12. Stilul politic și juridic administrativ românesc. Prezentare diacronica, în “Balkan Archiv”, Bând 25 (2004), p. 25 70. 13. Pour une typologie des transfers lexico sémantique dans leș traductions bibliques. Le cas du vieux roumain, în vol. Montserrat López Díaz/ María Montes López (eds.), Perspectives fonctionelles: Emprunts, économie et
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Teologie, Iași, 15 17 octombrie 1992. 22. Teme actuale în semiotica lui Toma de Aquino, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția I, Suceava, 16 18 octombrie 1992. 23. Urmașii gr. provnoia în limba română. Privire diacronica, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția a ÎI a, Suceava, 15 17 octombrie, 1993. 24. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată la Conferința Națională de Filologie “Limba română — azi”, ediția a III
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
lect. dr. "Ioan Milică" - al "Conferinței Naționale "Text și discurs religios"", (Ediția I-a în 2008), editor - împreună cu aceiași - al "revistei Conferinței", și membru fondator al "Asociației Culturale "Text și discurs religios"". Fondator și editor-șef al revistei de lingvistică diacronică "Diacronia". Este preocupat de cercetarea științifică în domeniul lingvisticii diacronice (fonetică și fonologie istorică, etimologie, formarea limbii literare, dinamica limbii), domeniu în care a elaborat peste 30 de studii și recenzii, fiind autor al mai multor volume: În scrierile sale
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
religios"", (Ediția I-a în 2008), editor - împreună cu aceiași - al "revistei Conferinței", și membru fondator al "Asociației Culturale "Text și discurs religios"". Fondator și editor-șef al revistei de lingvistică diacronică "Diacronia". Este preocupat de cercetarea științifică în domeniul lingvisticii diacronice (fonetică și fonologie istorică, etimologie, formarea limbii literare, dinamica limbii), domeniu în care a elaborat peste 30 de studii și recenzii, fiind autor al mai multor volume: În scrierile sale, cercetarea limbii, sub aspect istoric, este completată prin considerații consistente
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
de normare a fost lexicul dialectelor. Din 1838 datează și primul dicționar dialectal maghiar ("Magyar Tájszótár"), editat prin grija Academiei Maghiare de Științe. Prima lucrare științifică de anvergură despre dialectele maghiare, care ia în seamă în mod amănunțit și aspectele diacronice (de istorie a limbii), este cea a lui Antal Horger, "A magyar nyelvjárások" (Dialectele maghiare), Budapesta, Kókay, 1934. Lucrarea de referință a dialectologiei maghiare a fost realizată prin integrarea în studiu a principiilor geografiei lingvistice, sub forma atlasului dialectelor maghiare
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
seria veche au văzut lumina tiparului două numere în anii '70). Direcțiile tematice abordate în numerele de până acum ale revistei sunt: Orientul, discursuri despre dragoste în Orient, lingvistica arabă, traducerea din și în limba arabă și orientalismul din perspectivă diacronică și sincronică. În perioada 2001-2008, revista Romano-Arabica a fost editată de către Nadia Anghelescu (editor) și George Grigore (editor adjunct), iar începând cu anul 2008, este editată de George Grigore și Laura Sitaru.
Arabist () [Corola-website/Science/327993_a_329322]
-
ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind „nașterea“ sau „facerea“ poeziei, ori, în general, tehnica literaturii - cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc.» . Prima Poetică a fost semnată de Aristotel, în orizontul anului 330 î. H., axându-se pe conceptul de "mimesis" («arta - imitare a naturii»). Alte celebre arte poetice - pentru literaturile antice - au
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
între polul plus („plus-infinit“), al realului / istoriei, al cosmosului nostru, sugerat de calma creastă, zenitul, și polul minus („minus-infinit“), simetric, constituit de adâncul..., «nadirul latent», sau „creasta inversă“, „ca o piramidă cu vârful în jos“. Este infinitul cunoașterii în plan diacronic, istoria "ens"-ului uman, devenirea Ființei, însemnând evoluție între două „repere“ de care suntem conștienți ca grupuri ale apei (se știa și în perioada interbelică faptul că, la moarte, un corp uman de o sută de kilograme, prin incinerare, se
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
și guvern, folosind necorespunzător legile confidențialității, corupând independența Administrației publice și folosind în scopuri prejudiciatoare puterea, în special în guvernul local și agențiile executive. În acest capitol vom avea în vedere natura corupției politice în Regatul Unit, atât în perspectivă diacronică, cât și în politica contemporană. Vom evita în general discuțiile despre scandalurile de dragul scandalului. Încercări periodice ale unor membri ai grupurilor conducătoare de a manipula oportunitățile politice și sexuale, de a-și extinde ilegitim puterea și de a-i exploata
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
rând, în Novice, Discipol și Hyperion), inițiator prohibitiv (numit Călăuză, Mag și Bătrân), feminitate ambivalentă (constituită din Ondina și Marta, Sofia și Poesis, Cătălina și Tomiris), precum și dintr-un spațiu adecvat (numit Sara pe deal, Locus amoenus și Sfera). Perspectiva diacronică, dedusă din investigarea antumelor și a postumelor, urmărește să acrediteze ideea că Eminescu s-a desprins de experiența conjuncturală și s-a adâncit în cunoașterea ființei proprii, realizată printr-o recuzare totală a cotidianului. Preluând unele elemente din eminescologia anterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
În interiorul speciilor, variația este atât de mare Încât, cu excepția gemenilor identici și a indivizilor clonați, fiecare ființă vie pluricelulară este cu adevărat unică, pentru că este rezultatul interacțiunilor dintre gene și dintre acestea și mediu, combinațiile posibile fiind extrem de numeroase. Corolarul diacronic al diversificării (sau speciației) este extincția. Nu știm aproape nimic despre motivele care au dus la dispariția anumitor specii. Extincția speciilor este un fenomen care trebuie Încă studiat. Diversitatea florei și a faunei unui loc depinde de echilibrul dintre fenomenele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fraților mai mici, crește și se afirmă de timpuriu (Hames & Draper 2003; Kelly 1992: 59). Fascinați de eficiența și exoticitatea mecanismelor egalitare, antropologii au pierdut din vedere câteva aspecte legate de integrarea socială a vânătorilor-culegătorilor, de maximă relevanță pentru analiza diacronică a tradițiilor culturale paleolitice. Gradul de integrare constituie, în fapt, o variabilă a complexității și stratificării acestor comunități: minim, în cazul vânătorilor culegătorilor „simpli”, „generaliști” („foragers”, sensu Binford 1980), mai ridicat în societățile complexe, para-sedentare, care practică o exploatare logistică
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a societăților paleolitice unui singur model demografic și socio-economic atrage după sine ideea unor ponderi și statute permanente ale diverselor grupuri de sex și vârstă. Din perspectiva obiectivelor alese de noi, cea mai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Călinescu. Între Apollo și Dionysos (1979) ș.a. Cumva în continuarea demersului din Început de secol se află „Gândirea” și gândirismul (1975), studiu care impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin acuratețea cercetării. E o minuțioasă prezentare a ideologiei gândiriste, urmărită diacronic, pe etape, plasată în contextul epocii, confruntată cu reacțiile pe care le-a determinat, dar este totodată o laborioasă inventariere comentată a literaturii apărute în „Gândirea”, organizată pe genuri literare, iar în cadrul genurilor, pe autori. Un capitol final situează „Gândirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic. GPrep având drept centru una dintre prepozițiile menționate are statut de complement, atunci când este un constituent cerut de un termen indefinit sau de o marcă de gradare, ca în exemplele: fiecare din noi (A. Pleșu, Despre îngeri) unul dintre acele
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
unei reflexivități pe cât de critice, pe atât de constructive. Continuitatea și discontinuitatea îi sunt coextensive, evoluția sau progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția reflexivă este opțiunea fundamentală. Perioadele modernității, astfel identificate, pot fi prinse în jocuri analitice diacronice sau sincronice, în selectări de arii spațiale, de timpuri istorice sau de manifestări și atribute ce relevă fie coexistențe ce nu țin cont de bariere geografice sau temporale, fie succesiuni care iau forma unor universalii sociale. Să luăm ca referință
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dreptate, sigur, să proclame valoarea poeziei din Negru pe negru, dar se încurcă atunci când o confundă, flagrant, cu capitalul istoric. De altfel, în întreaga tornadă verbală a criticului târg-mureșean nu e de găsit nici un argument, necesar zic eu, de natură diacronica. (De fapt, e unul, atunci când se schițează o analogie cu alienarea lui Bacovia, dar așa de rudimentar lombrozian, încât mi se pare mai înțelept să-l trecem sub tăcere.) Pentru o eventuală istorie, ieșită din mâna lui Cistelecan sau a
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
pripite, ca și de pedanterie, acordînd constant propozițiilor o notă de bun-simț: Precaritatea ( sau chiar inconsitența postmodernismului e ( ...) cu atît mai mare cu cît, situîndu-ne în interiorul fenomenului ba chiar, spun unii, în faza copilăriei sale ( Ihab Hassan n.n.) , reducem perspectiva diacronică la una sincronică și imaginea bine articulată la opiniile contradictorii, care adesea aproximează". Să reluăm două din aceste "opinii contradictorii". Potrivit uneia din ele, în loc de-a reprezenta urmarea unui gen de literatură, corpul de texte teoretizante ar anticipa creația
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
este apropiat de André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii despre Tudor Arghezi, Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Dialectica stilului (C.R., 1984) se intitulează cartea lui Theodor Codreanu care se ocupă de ceea ce Tudor Vianu numea "armonia" eminesciană. Autorul declară a nu fi urmat pe Gilbert Durand cu structurile antropologice ale imaginarului, nu a dat atenție specială perspectivei diacronice a stilurilor colective, întrucât creația nu-i nici o întoarcere, nici o repetiție a unui model primordial, ea depinde de conformația fiecărui individ, de capacitatea lui de a percepe și asimila, de a cunoaște realul. Cunoașterea are loc, după Kant, în niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al teoriilor din această zona hermeneutică este ideea decadenței; pe de altă parte, idealizarea, entuziasmul naiv, pe linia prejudecății descendenței simboliste. Titlurile din Complexul bacovian sunt în sine elocvente și fiecare capitol poate fi considerat o carte: structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate, dezvoltare concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deja clasicizat și al prejudecăților că tot ce nu-i la modă nu prezintă valoare dar și despre o anumită precipitare, determinate de informala campanie dezlănțuită, la Chișinău, împotriva intelectualilor de frunte ai procesului de renaștere națională. Theodor Codreanu procedează diacronic în urmărirea consacrării și devenirii personalității vierene mai întâi în republicile din fosta URSS, deci nu atât acasă. Autenticitatea, "nivelul înalt al deschiderii spre lume", caracterul profund național și sacru al mesajului, primordialitatea, organicitatea, concentrarea în esențialitatea tematică și narativă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intentio lectoris câștigul e sporit, întrucât ultima poate lumina zonele de penumbră din universul interior al creatorului. Privite în ansamblu, în ciuda fragmentarismului anunțat, seria Numerelor în labirint oferă piste de călătorie inițiatică distincte și diversifică pe neașteptate perspectiva. În plan diacronic, există un fir al Ariadnei numărul, din care se ramifică, pe orizontală, câte o "nacelă" în care pot fi aglutinate "variațiuni" problematice: impresii, comentarii, frânturi biografice, aforisme, reflecții, analize, paradoxuri, interpretări, cugetări, poeme într-un vers etc. "Numărul devine un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
MANIFESTĂRI ȘI TENDINȚE Leonidas Rados Prezența activă a elementului grec în spațiul balcanic în general și în cel românesc în special, în ciuda fluctuațiilor politico-economice, constituie un fenomen ce poate fi înscris în „durata lungă“, cerând a fi analizat sintetic și diacronic. Contrar opiniei încetățenite în vulgata istoriografică română, numeric, elementul grec nu s-a redus drastic după 1821, dar rolul i s-a diminuat treptat, prin efectele evoluției culturale, economice și politice a românilor. Ca urmare a desființării raialelor de pe Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Howard, Leszek Kolakowski și alții). • Jacques Ellul, op. cit., p. 115. Vezi asupra propagandei moderne și Propaganda, Robert Jackall (ed.), Macmillan, Press Ltd., 1995, passim. • Jacques Ellul, op. cit., p. 115-117. rolul lui la 7 noiembrie a fost relativ șters - o privire diacronică asupra cercetărilor privind Revoluția din octombrie confirmă multiplu această afirmație -, el a știut să pună partidul pe linia cuceririi puterii; să-l transforme într-un instrument docil, în ciuda tuturor opozițiilor. A dovedit un talent remarcabil ca strateg revoluționar bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]