276 matches
-
să mă descurc singură. Comportament - Nu vorbește nimănui despre schimbările din viața sa de familie. - Se comportă, la serviciu, ca și cum totul merge bine. Cogniții - Ea va refuza să mă ajute? - Voi părea incapabilă să-mi rezolv problemele personale. Tabel 2. Diacronia Christinei Date structurale posibile - Genetice: tatăl puțin expresiv dar coleric, muncitor, adesea absent; mama timidă și rezervată. Factori istorici de menținere posibilă - Sora mai mare are un retard mental moderat și a acaparat-o întotdeauna pe mama sa, care se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt inutilă nu valorez nimic”. Anturaj Cogniții Părinți - surori: „Dacă ea ar muri, nu-i acordă încredere, aș fi liniștită” au tendința să o discrediteze, „Am să mă cert cu ea” caută să-i protejeze copiii. Imagerie Nici una Tabel 1. Diacronia Soniei Elemente structurale posibile - Genetice: alcoolo-dependență a bunicilor. - Personale: nici una. Factori istorici de menținere posibilă - Relații cu familia sa apropiată: părinți și soră care au considerat-o întotdeauna ca fiind o persoană cu un caracter slab. - Decesul fratelui prin asasinare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exprimate pe chipuri, să aibă un contact vizual suficient de mult timp, ceea ce-i împiedică să dispună de informațiile necesare pentru a permite existența unei relații sociale obiective. Sincronia Christinei se bazează pe grila Secca a lui Cottraux (Cottraux, 1995). Diacronia Christinei se bazează pe grila Secca a lui Cottraux (Cottraux, 1995). Fontaine și Ylieff, 1981, reluat în Fontaine, Cottraux și Ladouceur, 1984. Fiecare dintre aceste întrebări ne ajută să explorăm comportamentele pacientului (ceea ce face el în aceste situații), emoțiile sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manifestări și atribute ce relevă fie coexistențe ce nu țin cont de bariere geografice sau temporale, fie succesiuni care iau forma unor universalii sociale. Să luăm ca referință Europa, cu Nordul și Sudul sau Estul și Vestul său. Există o diacronie europeană uniformă a modernității, indiferent de coordonatele geografice? Există sincronii deja constituite sau intens căutate? În cultura noastră, știm prea bine, s-a privilegiat când sincronia europeană intens căutată (Eugen Lovinescu), când protocronia, ce ar fi fost atât de creativă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
intens căutate? În cultura noastră, știm prea bine, s-a privilegiat când sincronia europeană intens căutată (Eugen Lovinescu), când protocronia, ce ar fi fost atât de creativă, dar care ar fi fost, chipurile, neglijată (Edgar Papu și discipolii săi), când diacronia integratoare, ce ar fi fost uneori tulburată de accidente istorice generatoare de ușoare sau mari decalaje. Răspunsurile la întrebările puse variază într-adevăr și și-au asociat ideologii justificative adeseori contradictorii. Varietatea lor este însă puternic influențată de modul în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
sale când a scris această istorie a medicinei. 49Amintiri însângerate Din această carte, profitabilă pentru orice om care vrea să se lumineze, Gheorghiță Savel, fost salariat al Medicinei din Iași, sector economico-administrativ, mai află că evoluția evreilor a fost sinuoasă, diacronia spiralei fiind uneori stilizată, adică în zig-zag, imaginea fulgerului răzbătător în văzduh, interesant! sens coborâtor, trăsnitor, distrugător-rămâne de văzut!:” Fiind un popor mânat de neînțelese idealuri și cu un tulburător destin, mereu în căutarea securității, mereu pândit de cataclisme și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
despre care vorbește. Creșterea în umanitate a persoanei este atribuită și creșterii în conștiința istorică. Așadar, nu este vorba numai de o comunicare între oameni pe planul sincroniei, sau de o prezență simultană de momente cronologice, ci și pe planul diacroniei, adică de linie care traversează schimbările umane. Generațiile continuă să vorbească între ele prin intermediul documentelor, monumentelor, și aici, în mod deosebit, tradiția istoriografică este unul din mijloacele semnificative. În acest sens se vorbește de o conștiință istorică care se inserează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
proză, ca mitologie. Refăcând fictiv (dar utilizând și unele repere documentare provenite din literatura foarte apropiată: cenaclurile "Universitas" și "De Luni"), istoria secretă a Bucureștiului aflat sub dictatură, romancierul-poet renunță adesea la coincidențele sincroniei pentru a coborî dureros într-o diacronie psihologizantă și nu foarte flatantă pentru sentimentele național(ist)e. Lumea atemporală a românismului larvar este, cu toate acestea, seducătoare, chiar fascinantă. Perversiunea lui Daniel Bănulescu este, în fapt, și o inversiune, pentru că subtextele sale nu sânt pamflete de tip
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a se vedea lecția anterioară). Evident, această perspectivă nu este greșită, dar limitată. Dacă dorim să cunoaștem situația la un moment dat (sincronie), atunci vedem că individul se adaptează (se integrează) organizației, respectându-i normele. Dacă vrem să Înțelegem procesul (diacronie) prin care se ajunge la un anumit stadiu de coeziune, atunci viziunea menționată nu mai este lucrativă. Integrarea <footnote Termenul de integrare provine de la rădăcina latină „tag” - a atinge, a impresiona, de unde derivă „integer” - cel afectat, unit. Problematica integrării a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
6). Conform opțiunii informare-sinteză, lucrarea noastră vizează integrarea într-o perspectivă sistematică a achizițiilor recente ale cercetării semiotice și focalizarea asupra semnificării/comunicării cotidiene și mediatice. Ea nu vizează o istorie a semioticii, dar poate oferi modele susceptibile să explice diacronia structurilor și a funcțiilor, izotopia generală a lucrării fiind tipologic-sistematică și nu istorică. Lectura semiotică propusă trebuie înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la nivelul back-ground-ului conceptuaI, deci al sistemului și la nivelul analizei concrete pentru care sînt trasate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relațiile sociale" (J. Piaget, 1970:124). Pornind chiar de la etimologia cuvîntului (struere = a construi), structura ne trimite la ideea de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferă după tipul de semiotică. În limbajul verbal ordinea lineară este dominantă (cu excepția caligramelor lui Apolinaire sau a experimentelor poeziei vizuale), în timp ce în limbajele vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau a experimentelor poeziei vizuale), în timp ce în limbajele vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interpretant imediat de la care, prin activitatea de lectură (interpretantul dinamic), se poate ajunge la interpretarea finală, practic nelimitată, asigurată de interpretantul final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit pe baza opozițiilor sintagmatic/paradigmatic, sincronie/diacronie, limbă/ vor-bire, Peirce introduce presiunea contextului social materializat în norme, convenții, "habit" (obicei). Simplificînd inevitabil lucrurile (dar cum a remarcat pertinent Paul Valéry simplul este fals, dar complexul este inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva sintactică pozițională
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poate sincretiza mai mulți actanți (A1, A2, A3). Eroul unui basm poate fi și destinatorul programului narativ în cazul în care își propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie amintiți Lucien Tesnière care în Elemente de sintaxă structurală (1959) recurge la noțiunea de actant subiect și actant obiect pentru a descrie structura sintactică a propoziției, Vladimir Propp cu cele șapte sfere de acțiune și Étienne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
risc social de non integrare la un anume grup socio-profesional conform raționamentului: "ce-o să spună lumea dacă nu cumpăr X?". Cercetările efectuate au stabilit că virtualii destinatari ai comunicării comerciale rețin cu precădere informațiile care consolidează atitudini, opțiuni prealabile. Analizînd diacronia publicității în funcție de mecanismele sale persuasive, Cathelat și Cadet au decelat: i) era primară a publicității corespunzînd difuzării informației prin repetiție (condiționare de tip pavlovian, "matraquage"); ii) era secundară a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
depeșe indispensabile prin gest, pantomimă, expresie corporală" (Frank Tripelt apud Roger Axtell 1993:13). Numeroase discipline au concurat la legitimarea gestualității: antropologia (de la textul fondator al lui Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate etc. DIACRONIE (corelat cu sincronie) Termen introdus de Ferdinand de Saussure prin "schimbarea de paradigmă" operată în raport cu gramatica istorică a secolului al XIX-lea. Saussure postulează că sincronia (starea actuală a sistemului limbii) este "unica realitate" pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc. DIACRONIE (corelat cu sincronie) Termen introdus de Ferdinand de Saussure prin "schimbarea de paradigmă" operată în raport cu gramatica istorică a secolului al XIX-lea. Saussure postulează că sincronia (starea actuală a sistemului limbii) este "unica realitate" pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată de evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure .......................... 59 3.2. Dihotomiile saussuriene ............................................................ 61 3.2.1. Limba ca sistem social ............................................................ 62 3.2.2. Arbitrar și motivat .................................................................. 65 3.2.3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5. Sincronie/diacronie ................................................................. 71 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev ................. 72 3.4. Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale .................. 197 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și o fac să devină un concept-cheie în judecarea estetică a postmodernismului. Din rațiuni care vor fi explicate la vremea lor, modelul de analiză care ne-a condus în cercetarea noastră este tributar poeticii genettiene, iar așezarea fenomenului literar în diacronie urmează sugestiile oferite de Margaret A. Rose. Am urmărit, de-a lungul Antichității, Renașterii și în postmodernitate, acele particularități ce țin de structura hipertextului (uneori comparându-l cu hipotextul) sau pot rezulta în funcție de atitudinea parodistului față de textul "victimă", adăugându-le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
edificatoare vine din zona celor două studii de care majoritatea teoreticienilor parodiei se folosesc în zilele noastre. Este vorba despre intervențiile lui Fred W. Householder 83, un lingvist preocupat de chestiuni de etimologie, și F.J. Lelièvre84, care prezintă fenomenul în diacronie, legând aspectul etimologic de producția ulterioară de opere literare. Ambii cercetători cad de acord în privința succesiunii și însemnătății termenilor citați mai sus: cea dintâi formă atestată este "parodos", ajungând să desemneze un rapsod care cântă/ recită un text dat, dar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]