344 matches
-
nunta sa cu prințul Rainier al III-lea de Monaco. De asemenea, buchetul de lacrămioare purtat de Catherine la ceremonie, a fost introdus în ținuta mireselor de rang înalt de către Regina Victoria. Mireasa a purtat cercei cu diamante și o diademă primită în dar de la Regina Elisabeta. Tiara purtată astăzi de Catherine este o bijuterie cu o încărcătură simbolică deosebită, deoarece a fost cadoul primit de regină pe vremea când era prințesă, la împlinirea vârsta de 18 ani. Presa britanică scrie
NUNTĂ DE BASM LA LONDRA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Nunta_de_basm_la_londra.html [Corola-blog/BlogPost/361192_a_362521]
-
Acasa > Literatura > Copii > CRIZANTEMA Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe S-o culegem cu blândețe. Toate sunt înmiresmate
CRIZANTEMA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1475913378.html [Corola-blog/BlogPost/366432_a_367761]
-
undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei. Între timp doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale pentru a întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată în strai regal, iar pe frunte avea diademă cu Luceafărul nostru drag, în timp ce privirile-i seducătoare ne aduceau din celelalte lumi un mesaj al adorației divine. Strigăte de durere, venite din negura anilor, iau parte la simfonia durerii tumultoase, din care răzbat glasuri de chemare, de ajutor pentru
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
să fie anulate! Ce spui la acestea magistre? -Poate că aveți dreptate magnifice! Fără îndoială cultul măritului Phoebus Apollon trebuie intensificat. Dar acum trebuie să ne gîndim și la așezarea planetelor în cosmos. De ce și-ar lua strălucitorul Apollon această diademă de aștri în timpul întunecării sale? Ce vor ceilalți zei? Tiberius îl privi pe Thrassylus oftând. Magistrul avea dreptate. -Ce ar putea să ne spună acest lucru? întrebă împăratul. -Încă nu știm magnifice, dar vom căuta din nou răspunsuri printre înțelepții
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
Neamț, pe drumul național ce duce spre Girov, Piatra-Neamț, Roman, la 2,5 km de comuna Țibucani, din mila și din darul lui Dumnezeu, într-o minunată poiană înconjurată de păduri, se păstrează o nestemată monahală încrustată pentru veșnicie în diadema vestitelor focare de credință și spiritualitate românească ale județului Neamț - Schitul „Sfânta Maria Magdalena” Țibucani, pendinte de Mănăstirea Secu. Sihaștri vor fi viețuit aici, încă din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, când din rânduiala lui Dumnezeu, un
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
de după gât, strălucind peste pielea ei roză, pe mâini îi puneam brățări șI inele de aur și de argint, în piept i-am prins un colan mare de aur, i-am atârnat în urechi cercei de safire și topaze, o diademă i-o prinsesem pe cap, peste părul ei auriu. Apoi am privit la ea, o gătisem ca pe-o regină, cea mai bogată regină din lume! Se sculă și se privi și ea în oglinda apei, veni la mine bucuroasă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
păr cununi de soare, De pe cerul plin cu stele să-ți culeg mărgăritare. Plutind pe-n covor de astre, mîndru, diafan. Să-mi zîmbești cu a ta gură cu dinți mici de porțelan. Peste purpura încinsă, tu să pari o diadema Iar în păr de aur moale, să porți a iubirii stema Vei fi splendida comoara, vei fi falnic giuvaier Tu, stăpîna mea și-a morții, si a stelelor din cer ... Adrian Grigoraș 1987 Referință Bibliografica: Crăiasa De Cristal / Adrian Grigoraș
CRAIASA DE CRISTAL de ADRIAN GRIGORAŞ în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Craiasa_de_cristal_adrian_grigoras_1347903609.html [Corola-blog/BlogPost/343537_a_344866]
-
în stânga sita fermecată prin care sufla ninsori cu fulgi mari și grei. Era îmbrăcată în frumoasa rochie albă țesută din fir de argint și briliante, din care se vedea doar vârful cizmelor de argint. Pe frumoasele-i plete vineții purta diadema de briliante și ametiste scânteietoare, iar pletele-i erau pudrate cu brumă. Pe umeri i-atârna, fluturând, o mantie violetă strânsă pe talie cu o cingătoare din bucăți de gheață sclipitoare, ferecate în montură de argint. Când o văzură, luptătorii
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
drapată în jurul minunatului său trup. Era ea, prințesa visurilor sale și părea ruptă din soare. Peste mantaua, căptușită cu blană de hermelină, având încrustate pe piept și pe marginile diamante și perle strălucitoare, fruntea de fildeș era înconjurată de o diademă de aur bătută cu diamante și mărgăritare, ce dădeau o aură supranaturală și o maiestate de zeiță stăpânei acelor ochi ca două fulgere verzi, cu părul revărsându-i-se peste umeri în cascade de aur fluid. Șuvițele de culoarea luminii
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
să se simtă, cuprinsă de un sentiment ciudat, neîncercat încă până atunci. Și-a acoperit gura minunată cu buze senzuale de culoarea rodiilor, ce lăsau să se vadă când zâmbea dinții albi, asemeni mărgăritarelor ce străluceau încrustate în prețioasa-i diademă, cu un colț al șalului verde din cașmir fin țesut cu mătase. Era o tentativă spontană, de a-și ascunde propria tulburare de acele priviri îndrăznețe. Îi răspunde cu o voce mângâioasă și cu multă dulceață în privirile-i de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
pe cealaltă față! Frumoase și irezistibile-s visurile fetelor, închipuindu-se prințese grațioase, măcar o clipă în viață. Fiecare fată are în vis copia unei prințese, fiecare fată, măcar o clipă din viață poartă pantofi de aur, salbă cu smaralde, diademă cu diamante. Visându-se prințesă, fiecare fată trăiește clipa de superbitate a închipuirii umane, dincolo de care nu mai este făptură, ci numai divinitatea. Peste o jumătate de veac, fetele românce au trăit feerii într-un paradis pierdut. S-au visat
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie ca «prototip al îngerilor din senin». Azi modele, prototipuri ale frumuseții rar mai există. S-a perimat noțiunea de pur.” Amintirea: „Eminescu s-a vrut troienit «cu drag de aduceri aminte». Azi mulți vor să
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iertare_rodica_elena_lupu_1357898551.html [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie ca «prototip al îngerilor din senin». Azi modele, prototipuri ale frumuseții rar mai există. S-a perimat noțiunea de pur.” Amintirea: „Eminescu s-a vrut troienit «cu drag de aduceriaminte». Azi mulți vor să aibă
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1465875008.html [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie ca «prototip al îngerilor din senin». Azi modele, prototipuri ale frumuseții rar mai există. S-a perimat noțiunea de pur.” Amintirea: „Eminescu s-a vrut troienit «cu drag de aduceriaminte». Azi mulți vor să aibă
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_rodica_elena_lupu_1371222554.html [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
Ionică, 75 - Perfidul: «Genu-acesta, vreau să zic, / Că rămâne-așa cum e: / Nu-i în stare de nimic, / Dar capabil de orice.»; Gheorghe Filiș, 65 - Inversarea valorilor?: «Mă frământa o dilemă: / Cum de-i Țara-ntre-ale slabe...?!? Nu-i o mândră diadema, / C-are-n frunte doar... podoabe...!»; Janet Nica, 65 - Reduceri de versuri nesimțite: Că guvernu-i gol în pungă, / Ponta face, azi, demersuri / Epigrama să ajungă / Un catren cu... două versuri»; George Zarafu, 80 - Definiție: «Frumoasă-i epigrama ! Că un nufăr ! / Când fluturi
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
să îți așez. Dar ai venit, cu pasul tău ușor, Și nu mai știu: sunt treaz sau doar visez ? FRUNZE Pelerina ta de frunze ruginii Te face, toamnă, negrăit frumoasă; Cu fir de-argint chiar luna o să-ți coasă O diademă-n nopțile târzii. Și soarele te-aduce iar acasă Să-ți pună-n păr șuvițe aurii Și stele-n ochi ți se aprind, făclii, Când seara luminoasă-ncet se lasă. Pădurea te așteaptă sub copaci, Cu crengile în brațe să
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1447698161.html [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei, iar doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale care întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată în strai regal, iar pe frunte avea diademă cu Luceafărul nostru drag, în timp ce privirile-i seducătoare ne aduceau din celelalte lumi un mesaj al adorației divine. Strigăte de durere, venite din negura anilor, iau parte la simfonia durerii tumultoase, din care răzbat glasuri de chemare, de ajutor pentru
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Toate Argentina (b) Aratinga auricapilla Sălbatice Toate Toate (b) Aratinga erythrogenys Sălbatice Toate Peru (b) Aratinga euops Sălbatice Toate Cuba (b) Bolborhynchus ferrugineifrons Sălbatice Toate Columbia (b) Cacatua sanguinea Sălbatice Toate Indonezia (b) Charmosyna amabilis Sălbatice Toate Fiji (b) Charmosyna diadema Sălbatice Toate Toate (b) Cyanoliseus patagonus Sălbatice Toate Chile, Uruguay (b) Deroptyus accipitrinus Sălbatice Toate Peru, Suriname (b) Eclectus roratus Sălbatice Toate Indonezia (b) Forpus xanthops Sălbatice Toate Peru (b) Hapalopsittaca amazonina Sălbatice Toate Toate (b) Hapalopsittaca fuertesi Sălbatice Toate
32006R0605-ro () [Corola-website/Law/295236_a_296565]
-
-a mult Maestrul să poată demonstra Cât a iubit prin veacuri ființa mea și a ta. Cluj Napoca, 8 august 2015 Vântul Vânturi adie ușor printre stânci, Iar norul atinge vârful de munte. Iubirea te-ndeamnă răul să-nvingi Să porți diadema credinței pe frunte. Ne-nvață iar ziua prin trecerea ei, Să facem doar ce se cuvine. Să ne încredem tare în Dumnezeu. Că El a fost, El este și El vine. Cărarea-i bătută de ploi și de vânt De
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1439193545.html [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
Toate Peru (b) Aratinga euops Sălbatice Toate Cuba (b) Aratinga solstitialis Sălbatice Toate Venezuela (b) Bolborhynchus ferrugineifrons Sălbatice Toate Columbia (b) Cacatua sanguinea Sălbatice Toate Indonezia (b) Cacatua sulphurea Sălbatice Toate Indonezia (b) Charmosyna amabilis Sălbatice Toate Fiji (b) Charmosyna diadema Sălbatice Toate Toate (b) Cyanoliseus patagonus Sălbatice Toate Chile, Uruguay (b) Deroptyus accipitrinus Sălbatice Toate Peru (b) Eclectus roratus Sălbatice Toate Indonezia (b) Eunymphicus cornutus Sălbatice Toate Noua Caledonie (b) Forpus xanthops Sălbatice Toate Peru (b) Hapalopsittaca amazonina Sălbatice Toate Toate
jrc6068as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91240_a_92027]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gherăseni, județul Buzău Descrierea stemei Stema comunei Gherăseni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o diademă de aur, reprezentată sub forma unei fascii alezate, având în zona centrală o piatră rotundă roșie, iar dedesubt se află un grupaj de patru pietre triunghiulare roșii, cu vârfurile spre interior, dispuse în jurul uneia rombice roșii. Pe exterior și sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274184_a_275513]
-
montate câte 34 de pietre roșii semiprețioase granate, aflate în casete proprii. Pietrele de pe primul rând au formă dreptunghiulară, cele de pe următoarele două rânduri au formă triunghiulară, cu vârfurile orientate spre exterior, iar cele de pe ultimul rând sunt ovoidale. Marginile diademei sunt decorate cu două, respectiv trei șiruri perlate. Două porțiuni din marginile de sus și de jos din dreapta lipsesc. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un mănunchi de trei spice de grâu de aur, poziționate cel din dreapta în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274184_a_275513]
-
de grâu de aur, poziționate cel din dreapta în bandă, cel central în pal, cel din stânga în bară și ale căror extremități inferioare se intersectează. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Diadema amintește de "Diadema de la Gherăseni", care a fost descoperită în mormântul unei prințese din neamul hunilor din perioada sfârșitul secolului IV-începutul secolului V. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274184_a_275513]
-
aur, poziționate cel din dreapta în bandă, cel central în pal, cel din stânga în bară și ale căror extremități inferioare se intersectează. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Diadema amintește de "Diadema de la Gherăseni", care a fost descoperită în mormântul unei prințese din neamul hunilor din perioada sfârșitul secolului IV-începutul secolului V. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente. Coroana murală cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274184_a_275513]