1,132 matches
-
de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
conflictelor, ci subliniază și importanța mai mare a nutriției față de ideologie, a regimului față de dogmă. În cele din urmă, a „umple stomacul” se referă și la regimurile taoiste de respirație, prin care respirația este împinsă adânc în abdomen prin intermediul presiunii diafragmatice, o tehnică ce presupune ca adepții să-și „golească mintea” pentru a se putea concentra asupra „umplerii stomacului” cu respirație. Tao teh ching abundă în astfel de înțelesuri multiple și aspecte lingvistice multilaterale. Unul dintre comentariile politice cele mai incisive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
El a combinat-o cu exercițiile chineze indigene dao-yin elaborate din mișcările animalelor și amestecul rezultat a devenit o practică fundamentală și un numitor comun pentru artele meditative, medicinale și marțiale chineze. Noua metodă sublinia regularitatea respirației, sincronizarea ritmică, respirația diafragmatică profundă, ținerea moderată a respirației și circularea internă conștientă a energiei vitale extrase din aer. Aceste metode de respirație formează în continuare elementele tehnice centrale ale meditației budiste și taoiste, ca și ale artelor marțiale chineze, și vor fi discutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o membrană musculară rezistentă și totuși flexibilă, care separă pieptul de cavitatea abdominală. Atunci când plămânii se dilată, aceștia împing diafragma în jos, iar când se contractă, o trag în sus, în cavitatea toracică (figura 3.3) Figura 3.3 Respirația diafragmatică: (stânga) inspirație/dilatare, (dreapta) expirație/contractare Deși majoritatea medicilor occidentali consideră în continuare că diafragma e un mușchi relativ lipsit de importanță care este implicat în respirație doar în mod pasiv, e suficient să aruncăm o privire în natură pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a plămânilor, care are, de departe, ce mai mare suprafață. În consecință, avem nevoie cam de trei ori mai multe respirații toracice pentru a introduce în plămâni aceeași cantitate de aer pe care ne-ar oferi-o o singură respirație diafragmatică. Dr. A. Salmanoff descrie funcțiile respiratorii ale diafragmei după cum urmează: Este cel mai puternic mușchi din corpul nostru; funcționează ca o pompă de forță perfectă, presând ficatul, splina, intestinele și stimulând întreaga circulație abdominală și prin valve. Prin comprimarea vaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să-și folosească diafragma pentru a respira - de fapt, multe persoane nici măcar nu știu că au un astfel de organ. Femeile, în special, au o tendință spre respirația superficială claviculară. Această tendință este legată de sarcină, perioadă în care respirația diafragmatică devine imposibilă din cauza uterului ce se mărește. De asemenea, femeile au și tendința de a purta îmbrăcăminte strânsă pe talie, unde este suficientă și cea mai mică presiune pentru a îndrepta respirația în sus, spre cutia toracică și clavicule. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și să coborâți în mod conștient umerii și să vă întindeți gâtul. Apoi, apăsați încet „bula” de aer în piept, înspre ombilic, împingând-o spre diafragmă. Prin reducerea numărului de respirații necesare pe minut cu mai mult de jumătate, respirația diafragmatică intensifică eficiența respiratorie, scutește inima de efort și conservă energia vitală. Taoiștii măsoară durata vieții nu prin numărarea zilelor de naștere, ci prin numărarea respirațiilor și a bătăilor inimii: fiecare respirație și bătaie a inimii economisită acum vă prelungesc viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
scutește inima de efort și conservă energia vitală. Taoiștii măsoară durata vieții nu prin numărarea zilelor de naștere, ci prin numărarea respirațiilor și a bătăilor inimii: fiecare respirație și bătaie a inimii economisită acum vă prelungesc viața mai târziu. Respirația diafragmatică oferă un impuls propulsor puternic și circulației sângelui, făcându-l să curgă puternic prin sistem, fără a mai produce un efort al inimii, și mărește mult și capacitatea pulmonară. Pentru fiecare milimetru suplimentar cu care se întinde diafragma în timpul inspirației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
amplitudinea extensiei diafragmei în medie cu patru milimetri după doar 6-12 luni de practică, ceea ce înseamnă că în mai puțin de un an își măresc capacitatea pulmonară cu 1 000-1 200 de mililitri. Înainte de a începe analiza detaliată a respirației diafragmatice în patru etape, să trecem în revistă cele patru posturi fundamentale folosite în realizarea exercițiilor de respirație: în picioare, șezând, întins și din mers. Înțelepții antici sugerau: „Înălțați-vă ca un pin, ședeți ca un clopot, stați întins ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
reprezintă o a patra barieră împotriva pierderii presiunii abdominale și a qi-ului în timpul reținerii respirației. Controlarea peretelui abdominal este cea pe care majoritatea începătorilor în domeniul tehnicilor orientale de respirație nu reușesc să o efectueze corect. Pentru a înlesni respirația diafragmatică, începătorii au tendința de a-și menține peretele abdominal complet relaxat în timpul tuturor celor patru etape de respirație controlată. Într-adevăr, așa este mai ușor să vă împingeți diafragma în jos, dar această practică produce și o inflamare anormală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
menține creierul irigat prin intermediul acestei rețele de circulație extinse, sarcină îngreunată și mai mult de gravitație. Pentru persoanele sedentare, care fac puține exerciții fizice, sarcina circulației este și mai mare pentru inimă, mai ales atunci când munca depusă e cerebrală. Respirația diafragmatică profundă reduce din efortul pe care trebuie să-l depună inima și îl transferă diafragmei, care realizează această sarcină mult mai eficient și, practic, fără efort, prin manevrarea diferențelor de presiune dintre abdomen și piept. Nu confundați controlul abdominal cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
întotdeauna făcute lent, lin și conștient, nu brusc, abrupt și necontrolat. Durata propriu-zisă a fiecărei etape nu este la fel de importantă ca durata relativă și tranziția lină. La început, plămânii dumneavoastră, diafragma, abdomenul și sistemul circulator se vor împotrivi rigorilor respirației diafragmatice profunde din cauză că au fost neglijate mult, dar, cu răbdare și exersând zilnic, se vor adapta în curând și se vor bucura de aceasta. La început, cel mai important este să vă concentrați asupra regularității ritmice a tuturor celor patru etape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
vedere fizic, tulburat la nivel mental sau emoțional. Veți fi umit de cât de repede vă veți recăpăta echilibrul și vi se va mări nivelul de energie. Respirația de comprimare a qi-ului Acesta este un exercițiu fundamental de respirație profundă diafragmatică, pentru asimilarea și deplasarea energiei vitale din aer și introducerea ei la nivelul organelor, al glandelor și mușchilor prin comprimare internă. Mintea trebuie să se concentreze în mod exclusiv asupra fluxurilor de aer care intră și ies din organism și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pământ, la o distanță unul de altul egală cu lățimea umerilor. Tehnică: „Calul”: poziția inițială este postura Calului, cu genunchii îndoiți și cu brațele atârnând lejer de o parte și de alta a corpului. Realizați între șase și zece respirații diafragmatice profunde în această postură; „Îmbrățișarea Urciorului”: după ultima expirație în postura Calului, ridicați încet ambele brațe în față, cu palmele în jos, pe măsură ce începeți următoarea inspirație. Opriți-vă când ajungeți la nivelul gâtului, întoarceți mâinile spre interior, astfel încât palmele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și împingeți palmele cât mai tare spre exterior, fără a tensiona umerii și brațele. Mențineți partea interioară a coatelor în sus. Inspirați, aplicați cele Trei Blocări și țineți-vă puțin respirația, apoi expirați încet, efectuând între șase și zece respirații diafragmatice. Concentrați-vă atenția asupra canalelor energetice care pleacă de la umeri și se întind de-a lungul brațelor și până la degetele mare și arătător; „Smulgerea stelelor”: acesta este cel mai dificil pas al acestui exercițiu, dar și cel mai benefic pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Împingerea palmelor spre Pământ; (e) Revenirea palmelor spre Cer; (f) Predarea armelor împăratului; (g) Smulgerea stelelor, cu partea stângă în sus; (h) Revenirea la predarea armelor împăratului; (k) Revenirea la postura Calului. Când ați terminat, efectuați trei sau patru respirații diafragmatice cu brațele întinse în postura „Predarea armelor împăratului”, apoi coborâți din nou brațele în postura Calului în timpul expirației finale. Indicații: realizați între șase și zece respirații în posturile în care stați drept, dar numai trei sau patru respirații scurte atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
duc la deficiențe de oxigen și de energie în timpul somnului. Persoanele care practică respirația profundă se bucură de un somn neîntrerupt noaptea, se trezesc pline de energie și au nevoie de mai puțin somn. Douăzeci de minute de respirație profundă diafragmatică înainte de culcare reduc timpul necesar unei odihne complete cu aproximativ o oră. Ședințele de respirație trebuie să dureze cel puțin 15-30 de minute. Durează cel puțin cinci minute să se stabilească ritmul și să se sincronizeze corpul cu respirația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sistem endocrin, prin excitarea nervului pneumogastric și prin realizarea unei masări directe a glandelor din abdomen și din zona sacrală, echilibrând, astfel, toate funcțiile vitale, inclusiv potența sexuală și fertilitatea; Excitarea nervului pneumogastric îmbunătățește readical digestia, metabolismul și excreția. Masajul diafragmatic realizat asupra stomacului și al ficatului intensifică digestia și stimulează mișcarea peristaltică; Respirația profundă asigură un somn profund, neîntrerupt și reduce timpul necesar pentru odihna completă; Conștiința, gândirea, memoria și alte facultăți mentale sunt intensificate puternic de respirația profundă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
emoțional, restabilesc rapid echilibrul; Respirația profundă întărește, întinde și tonifică diafragma, care, la rândul său, îmbunătățește controlul asupra respirației și adâncește masajul abdominal. Studii recente efectuate în China demonstrează că flexiunea maximă a diafragmei la persoanele care nu practică respirația diafragmatică este de doar trei centimetri. După doar două luni de practică zilnică, flexiunea diafragmatică crește cu între șase-nouă centimetri; Respirația profundă vă ajută, practic, să respirați mai puțin, încetinind și adâncind modelele respiratorii. Acest efect durează timp de câteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
său, îmbunătățește controlul asupra respirației și adâncește masajul abdominal. Studii recente efectuate în China demonstrează că flexiunea maximă a diafragmei la persoanele care nu practică respirația diafragmatică este de doar trei centimetri. După doar două luni de practică zilnică, flexiunea diafragmatică crește cu între șase-nouă centimetri; Respirația profundă vă ajută, practic, să respirați mai puțin, încetinind și adâncind modelele respiratorii. Acest efect durează timp de câteva ore după încheierea exercițiilor. Într-un studiu efectuat în India, volumul mediu de aer implicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nervii, calmează inima, intensifică circulația și mărește rezervele de energie, asigurând o evoluție optimă în condiții de stres. Ateleții est-germani și cei japonezi folosesc această metodă de zeci de ani. Cântăreții și actorii de teatru știu cum să aplice respirația diafragmatică profundă în timpul spectacolelor, dar mulți nu știu că 10-15 minute de repirație profundă în cabină înainte de a urca pe scenă îi vor pregăti pentru o evoluție și mai bună. Pictorii și caligrafii din China practicau în mod regulat qi gong
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
2 Întinderea pieptului: observați că palmele sunt îndreptate în jos când mâinile sunt încrucișate (A) și în sus atunci când brațele sunt deschise (B) Beneficii: acest exercițiu pregătește partea superioară a pieptului pentru respirația profundă și facilitează tranziția ușoară de la faza diafragmatică intercostală a respirației profunde. Întinde mușchii puternici ai pieptului, prevenind tensionarea acestora în timpul exercițiilor de respirație. De asemenea, ajută la destinderea articulațiilor umerilor. Aplecarea în față Tehnică: stați în picioare în postura Calului și încrucișați-vă brațele ușor deasupra pieptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
preventivă excelentă, cât și un paliativ eficient pentru durerea cronică de șale, pentru sciatică sau disconfort la nivelul rinichilor. Asemenea Plugului, întinde nervii, mușchii și tendoanele de la călcâie până la cap și masează stomacul. Respirația în această postură oferă un masaj diafragmatic direct asupra rinichilor și a glandelor suprarenale vitale din punct de vedere sexual. Aplecarea în față pe un singur picior Tehnică: stați în picioare în fața unei mese, a unui perete, a unui șemineu sau a unui suport solid similar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]