665 matches
-
Săracu?) Marele lingvist și filolog care a fost Ovid Densusianu, cu studii înalte în Franța, atunci cînd, împreună cu I.A. Candrea și Th. Speranția au alcătuit antologia de vorbire populară Graiul nostru, constata, în 1905-1906, pe cînd își desfășura ancheta dialectală, că „țăranii nu au spirit patriotic“. Pentru că cei interogați despre „răzbelul“ de independență din 1877 nu aveau deloc amintirea eroicelor bătălii victorioase de la Plevna și Grivița, ci răspunsul era: „mi-a murit fratele în răzbel“ - și alt răspuns: „ce bine
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Rodica Zafiu In ultimii ani, televiziunea oferă multe ocazii de a studia pe viu limbajul non-standard: sînt numeroase rostirile dialectale, în reportaje (uneori însoțite de subtitrare, implicită recunoaștere a dificultății de înțelegere), dar mai ales mostrele de oralitate familiară suburbană, în diverse reality-show-uri mai mult sau mai puțin regizate. Sînt interesante mai ales cazurile în care vorbitori fără prea multă
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
pomenită, cu moș și varză (deh, cultură patriarhală, ținută la dietă lacto-vegetariană), în listele de care n-a scăpat nimeni, subiect de caterincă postmodernă, e iute din fire. Întîi, migrează la vecini, devenind slavul bryndza. De aici, în germană, în dialectalele Brinse și Brimsenkäse. Mai pe urmă, se găsește scris Brinzenkäse, cuvînt în care Graur identifică "o tautologie de tipul celei care în toponimie este numită linguaglosa" (adică alăturarea, în numele unui loc, a două cuvinte care înseamnă același lucru, în limbi
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
de la stînga la dreapta", chelfăni (pe care-l știm azi mai mult din chelfăneală) vine din arabă, din kaffa, însemnînd platou de balanță, și-apoi podul palmei (și, firește, corecția care se-aplică folosind podul palmei). Dolarul e o formă dialectală de la taler care, la rîndu-i, vine de la un oarecare Joachimstal, valea lui Joachim. Farfuria vine din chineză, însemnînd întîi fiul cerului, apoi porțelanul dedicat împăratului. Fusta a apărut lîngă Cairo, într-o periferie cu croitorii, trecînd, pe urmă, în neogreacă
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
Pagină realizată de DUȘAN bAISKI Literatura dialectală bănățeană - fenomen insolit, fără echivalent La givan cu prov. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, zis și uica Niță, zis și Colă lu' Tutubă, unul dintre cei mai cunoscuți autori în grai Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
a fi originali. Tocmai de aceea sunt necesari scriitori și cercetătorii în grai bănățean, singurii în stare să salveze ceea ce se mai poate salva sub asediul mijloacelor de comunicare în masă. Cu cine altcineva să stai de vorbă despre literatura dialectală bănățeană dacă nu cu un scriitor în grai? Și nu cu unul oarecare, ci cu un specialist în domeniu. Este vorba despre Colă lu’ Tutubă, cel pe care-l știe lumea de la Radio Timișoara, de la cenaclul radiofonic „Gura satului“, sau
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
așa de frumos despre oameni și întâmplări de la sat, nu în limba literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să se prăbușească în vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
adevărat românească, plină de miez, care mai ales pe cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Maiorescu spune că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși și cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să fie infirmată după Revoluția din decembrie 1989. Cel care a inițiat un
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să fie infirmată după Revoluția din decembrie 1989. Cel care a inițiat un proiect privind relansarea literaturii dialectale bănățene este criticul literar timișorean Cornel Ungureanu. Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Ungureanu. Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric propus de critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă în diversitatea culturii provinciilor românești (prin imperativul unității limbii și culturii românești
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
al căror nou și unic centru îl reprezintă Bucureștiul)“. Această „breșă“ explică de ce, deși în perioada 1920-1990, s-a scris destul de multă gazetărie rurală, „poezie“ și „umor“ în grai, „valorile proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea legătura cu Victor Vlad Delamarina, cu Gheorghe Gârda, „autori care transfigurează un
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea legătura cu Victor Vlad Delamarina, cu Gheorghe Gârda, „autori care transfigurează un limbaj și dau sens unui idiom“. Într-un studiu publicat în revista „Datini“ (1996), Aorel Vorbundeli remarcă trei etape ale fenomenului despre
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea legătura cu Victor Vlad Delamarina, cu Gheorghe Gârda, „autori care transfigurează un limbaj și dau sens unui idiom“. Într-un studiu publicat în revista „Datini“ (1996), Aorel Vorbundeli remarcă trei etape ale fenomenului despre care vorbim. Primele două s-
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Viorel Boldureanu, Ion Olariu, Virgil Șchiopescu și Ștefan Pătruț. Între 1993 și 1996, Editura „Mirton“ din Timișoara a publicat trei volume intitulate „Gura satului la Radio Timișoara“. Cât despre „prozelitism“, Ioan Viorel Boldureanu avea să remarce în studiul său „Literatura dialectală bănățeană“ următoarele: „Prestigiul, simpatia și aderența unui public larg și divers - din orașele bănățene, dar mai ales din lumea satelor - sunt atât de mari și de accentuate, încât în ultimul deceniu, de pildă cântăreții de «muzică populară» din Banat (de la
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
se debuta pe vremea aceea. Valeriu Ureche i-a dedicat lui Ioan Viorel Boldureanu un capitol în cartea sa „Oameni în vâltoarea timpului“ (vol. II), apărută la Editura „Augusta“. Acesta va scrie: „Urmându-și chemarea, dar și la apelul poetului dialectal Marius Munteanu, Ioan Viorel Boldureanu avea să devină unul dintre cei mai activi membri ai Cenaclului radiofonic «Gura satului» la Radio Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
chip de addenda există, la finalul acestei cărți, un interviu luat de Ion Mureșan unui autor de „verșuri” (adică de poezioare funerare în care cel dispărut „are cuvântul” pentru ultima oară). Este acolo, în filigran, o întreagă „sociologie” literară surprinsă dialectal: de la tabieturile acestui „scriitor” al comunității (care compune în toiul nopții, ca romanticii) până la „bursa” rurală a producțiilor sale (aceasta rămânând constantă decenii de-a rândul, indiferentă la inflație). Încheierea e una en fanfare. Chiar dacă scrie rar și publică și
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]