197 matches
-
metodologice: „o știință n-ar putea progresa fără să încerce mereu ipoteze nouă”. Cercetările sale sunt susținute de savante demonstrații etimologice. Faptele de cultură sunt analizate dintr-o perspectivă incipientă la noi, a antropologiei culturale. În conformitate cu orientări europene, în cursul Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură (1929-1930), autorul evidențiază rolul psihologiei în studiul limbii. Spirit deschis progresului în cercetarea umanistă, C. oferă lucrări care rămân modele de metodologie și rigoare științifică. SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența țiganilor asupra literaturii poporane române, București, 1893; Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice, București, 1913; Iarba fiarelor. Studii de folclor, București, 1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură, București, 1929-1930; Lumea basmelor, București, 1932; Folclorul român în legătură cu al altor popoare, București, 1933-1934; Privire generală asupra folclorului român în legătură cu al altor popoare, I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
un răzvrătit, un extremist.Da,a renunțat la familie, la vocație, la patrie, părăsind totul. Părăsind totul, până la urmă. Poate, chiar și pe sine... — Și acum? — Retras. Foarte retras. A devenit un fel de „specialist“. Probleme de limbaj, filozofia limbajului. Dialectologie, defectologie, nu mai știu exact. — Și nu se repatriază? Grecia e o țară liberă, azi. Se trăiește bine, acolo. Mulți s-au întors, în ultimii ani. N-are de ce. S-a înstrăinat, a trecut prin multe. Nu conectează la noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Redau pe scurt și discuția avută cu el. Nu mai știu de la cine am aflat că tu, Derdena, Înainte de arestare, erai student atât de bine apreciat de Matilda Caragiu, Încât ea te-ar fi oprit, după absolvire, la catedra de dialectologie. Asta Înseamnă că ai putea pune la ea o vorbă bună pentru mine ca, În toamnă, să promovez restanța la dialectologie, fără emoții, fără teamă. Întâi, e bine să știi că examinatorul meu, la dialectologie, a fost Boris Cazacu. Apoi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
student atât de bine apreciat de Matilda Caragiu, Încât ea te-ar fi oprit, după absolvire, la catedra de dialectologie. Asta Înseamnă că ai putea pune la ea o vorbă bună pentru mine ca, În toamnă, să promovez restanța la dialectologie, fără emoții, fără teamă. Întâi, e bine să știi că examinatorul meu, la dialectologie, a fost Boris Cazacu. Apoi, trebuie să ai În vedere că eu nu agreez și, implicit, nu practic obiceiul de a face asemenea intervenții. Află că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
după absolvire, la catedra de dialectologie. Asta Înseamnă că ai putea pune la ea o vorbă bună pentru mine ca, În toamnă, să promovez restanța la dialectologie, fără emoții, fără teamă. Întâi, e bine să știi că examinatorul meu, la dialectologie, a fost Boris Cazacu. Apoi, trebuie să ai În vedere că eu nu agreez și, implicit, nu practic obiceiul de a face asemenea intervenții. Află că, deunăzi, Ivasiuc se oferi să mă ajute vorbind cu examinatorii Matei Călinescu și Sorin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie 1909, ca al doilea copil din cei șase ai lui Gheorghe N. Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială și spirituală
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
județul nostru, despre Moldova și chiar despre țara noastră. Un asemenea neobosit căutător, cercetător se numește Buraga Costache. S-a născut pe 2 martie 1909 în com.Dănești. A fost numit autodidact, pasionat cecetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator. A fost învățător apoi profesor de limba rusă, dar în afara învățământului s-a ocupat cu apicultura, avicultura, sericicultura iar în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte de inovații și invenții. La școală a predat limba
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tradiții orale, reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți, cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de-o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii, etc., soții Buraga au dat o carte document, expresie sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de neîntrerupt efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din Dăneștii - Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în care și-au transformat casa. Ceea ce fertilizează întreaga meditație a autorilor și determină crearea unor pagini de autentică
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în 2004, cuprinde 184 de unități școlare, din care 14 licee și colegii și 163 de școli generale (datele provin din aceeași lucrare a lui Corneliu Stoica). Se adaugă biserici, mănăstiri și monumente istorice. În ceea ce privește structura populației, cu implicații în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de aceea în acest capitol ne vom opri doar la diferite momente ale istoriei lingvisticii care ni s-au părut mai importante, spre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de aceea în acest capitol ne vom opri doar la diferite momente ale istoriei lingvisticii care ni s-au părut mai importante, spre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
inițiatorul primului congres al filologilor români care sa desfășurat între 13 15 aprilie 1925 și la care a prezentat comunicarea Vorbirea populară din puncte nouă de vedere. O cerere interesantă face Densusianu Senatului universitar: înființarea a două noi catedre: de dialectologie română și de folclor. În anii 1927 și 1928 călătorește în Franța. Ovid Densusianu se retrage tot mai mult în lumea cuvintelor pregătindu-și cu minuțiozitate cursurile pentru tinerii săi studenți. Îi apare în 1932 la Paris volumul al doilea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
său de a spune adevărurilor pe nume în societatea românească a timpului, dintre celebrități așa cum a făcut-o Densusianu. De fapt Densusianu a fost omul care ar fi trebuit neapărat să trăiască în zilele noastre. 2.6. Dialectolog La Densusianu dialectologia ca și filologia și folclorul nu rămâne izolată, ci apare într-un tot cu folclorul faptele de limbă, cu etnografia. La început el a fost adversar al geografiei lingvistice: „Când se face Geografie-lingvistică se pierde din vedere un lucru: că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
numai cu unele preocupațiuni. Să urmărim seria de cuvinte interesante, să mărim fonetismul interesant, să urmărim și regulile și grupările lingvistice adică să ne mulțumim numai cu crâmpeie de frază." Consideră că nici culegerile de folclor nu sunt suficiente pentru dialectologie. De aceea trebuie să se recurgă la vorbirea vie foarte variată de fiecare zi a oamenilor simpli. În Histoire de la langue roumaine expune teoria formării dialectelor limbii române Graiul nostru din 1908 concurează fericit Cuvintele din bătrâni de Hasdeu. În
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce va fi ocupată până 1938 de I.A.Candrea, iar din 1943 de Tache Papahagi care alătură cercetările folclorice la cele de grai. Importanța reciprocă pe care o care cercetarea împreună a folclorului și filologiei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a doua acele materiale importate asimilate și materializate. Primei grupe îi aparținea literaturii folclorico originale, iar celei de-a doua o literatură importată, de origine străină. Densusianu restrânge domeniul folclorului la producțiile, spirituale delimitându-l astfel de antropologie, etnografie și dialectologie, disciplină căreia îi fusese înserat. Când cercetarea asupra particularităților fizice ale unui popor, formează astăzi obiectul unui studiu special, al antropologiei, de ce 1-am introduce în folclor ? Tot astfel, ce rost pot avea informațiile asupra artei populare, asupra îmbrăcămintei și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și interesul pe care-l poate oferi pentru folclor”. Graiul din Tara Hațegului este prima lucrare model, prin care Ovid Densusianu a încercat să-și pună în practică metodele sale de cercetare și culegere a folclorului. Această monografie aprofundează cercetarea dialectologiei, metodologia restrângându-se în funcție de anumite concepte. Metodele sale de cercetare și culegere a materialului folcloric sunt incluse într-un proiect pe care îl prezintă în sesiunea din 1920 a Academiei. El preconizează fixarea unui anumit sistem de transcriere: „Publicarea textelor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pe care îl prezintă în sesiunea din 1920 a Academiei. El preconizează fixarea unui anumit sistem de transcriere: „Publicarea textelor populare trebuie să facă după norme științifice de transcriere așa încât materialul folcloric să fie o contribuție adevărat științifică și pentru dialectologie. Sistemul de transcriere se va fixa ulterior și el se va indica în volumul care va inaugura seria nouă de publicațiuni de folclor ale Academiei Române." în adunarea materialului să se țină seama și de folclorul tradițional dar, și de cel
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
numai folcloriștilor ci și filologilor pentru că sunt fapte lingvistice care apar în altă lumină dacă cunoaștem stratul lor folcloric.” După cum se observă,Ovid Densusianu a sesizat mai bine ca oricine legăturile strânse dintre folcloristică și etnografie, sociologie, istoria limbii și dialectologie, istoria literaturii, etc. Ovid Densusianu se interesează la un moment dat de contribuția specifică a celor două sexe în procesul creației folclorice fără să fi cunoscut afirmația lui Ioan Slavici: „Bătrânii amestecă înțelepciunea, bărbații puterea și fetele simțirile lor în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cel liric, în legătură cu baladele, el remarcă faptul că sunt puține, proza epică semănând cu cea din alte părți" În Introducere este prezentat un subcapitol ce tratează despre graiul acestor locuri, subcapitol în care Densusianu ne ține un adevărat curs de dialectologie și istorie a limbii române, subcapitol care prezintă particularitățile de fonetică, morfologie, lexic, prezentând la sfârșitul Introducerii, care se întinde pe parcursul a 55 de pagini un material consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa de a culege cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]