254 matches
-
smerenia e participare, și în afara participării creștinismul e neant. De aceea începe el cu o nuntă. Că râsul trebuie să fie cumpătat, e altceva. Toate au a fi cumpătate (cuminți) și nu numai în creștinism, fie măcar și în forma dialogală a cumpătării. De altfel, există și „glume sfinte” (spiritualiter salsa). Trimit, pentru completări, la E.R. Curtius, Literatura Europeană și Evul Mediu Latin, Ed. Univers, București, 1970, pp. 483-496, intervalul care tratează despre „Glumă și gravitate în Literatura Medievală”. Apoi vreau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
distincte. O abordare eminamente descriptivă, unde etnograful prezintă pe larg contextul și elementele de bază În care se derulează acțiunea 1, analiza de discurs urmărește prezentarea dinamicilor discursive care dau semnificație grupurilor umane. Un alt nivel este acela al prezentării dialogale axat pe interacțiunea dintre personaje sau caracterizări ale personajelor cu care interpretul sau actanții intră În interacțiune. Notele, la rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Încât ea nici nu mai este percepută ca alteritate. Există o Întrebare acolo, În capitol: unde sunt adevăratele Întâlniri, În consonanță sau În divergență? Nicolae Turcan: Acea alteritate nonlingvistică poate deveni limbaj, dar acesta poate să nu fie un limbaj dialogal. Când iau act de o anumită persoană cu care n-am schimbat nicicând un cuvânt, sau de o Întreagă generație, ca Generația PRO, de exemplu, cu care n-am intrat În dialog, eu le gândesc pe ambele În termenii unui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme et la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sociale. 2. Dezvoltarea simțului critic și a spiritului civic privind conduita proprie și a semenilor. 5. Cultivarea spiritului de dreptate. 7. Formarea în sensul unei etici profesionale corespunzătoare magistrului sau altui apărător al legii. Strategii de instruire Metoda predominantă: Prelegerea dialogală Alte metode și procedee: - explicația; - demonstrația; - studiul de caz; - problematizarea. Alte mijloace utilizate: Conținut: 5.4.1.2. Seminarultc "5.4.1.2. Seminarul" Seminarul este o formă de organizare specifică a activităților didactico-științifice din învățământul superior, desfășurată sub coordonarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Uniunea Europeană. 6. Să analizeze și să compare cadrul instituțional al prevenirii și combaterii actelor de terorism din România cu cel din alte țări din Uniunea Europeană. - afective: 1. să manifeste interes pentru studierea problematicii terorismului. Strategii didactice Metode de predare - expunerea dialogală - explicația - conversația euristică - comparația Mijloace didactice: tablă, marker, laptop, videoproiector cu ecran pentru prezentare de slide-uri; Codul Penal al României; acte normative din legislația internă și internațională referitoare la prevenirea și combaterea actelor de terorism; suport de curs. Bibliografie: Codul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul, contestarea. Are mai multe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a face cu notele unei ediții științifice cu care ne-au obișnuit cercetătorii de specialitate occidentali. Este vorba mai degrabă de scolii teologice, menite nu numai să limpezească textul patristic, dar și să-i insufle o nouă viață. Această metodă „dialogală”, deopotrivă cuviincioasă și fără complexe, este proprie lui Dumitru Stăniloae În modul de abordare a scrierilor patristice. Maxim Mărturisitorul nu este pentru el un autor oarecare, ci un „maestru al adevărului”, al cărui mesaj teologic și existențial nu și-a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme et la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală "gardianul" și "victima" pazei lui labirintizând dialogal pe tema sinuciderii ca libertate sau ca temniță, ca anulare sau realizare prin eșec a călătoriei revelatoare în moarte. Transfer de personalitate și destin, prizonierul petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului, două chipuri, două jumătăți ce compun (conform etimologiei verbului sym-balein) rotundul uman înghițit de cunoașterea supremă prin moarte. Dacă în Comisionarul se excelează în monologul dialogal al spațiului închis ("piesă de cameră" cu irizații romantice), Arhivarul este o desfoliere aproape vetero-maniacală, am zice, de închipuiri nu o dată cu fibră kafkiană, dar și mateină. Cufărul cu molii spațiu infinit al reveriei plăsmuitoare de fantasme cu amintiri trăite/visate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală "gardianul" și "victima" pazei lui labirintizând dialogal pe tema sinuciderii ca libertate sau ca temniță, ca anulare sau realizare prin eșec a călătoriei revelatoare în moarte. Transfer de personalitate și destin, prizonierul petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului, două chipuri, două jumătăți ce compun (conform etimologiei verbului sym-balein) rotundul uman înghițit de cunoașterea supremă prin moarte. Dacă în Comisionarul se excelează în monologul dialogal al spațiului închis ("piesă de cameră" cu irizații romantice), Arhivarul este o desfoliere aproape vetero-maniacală, am zice, de închipuiri nu o dată cu fibră kafkiană, dar și mateină. Cufărul cu molii spațiu infinit al reveriei plăsmuitoare de fantasme cu amintiri trăite/visate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
caracterul ei specific. Răspunsul la a-fi-expus-la este a-se-deschide-spre. Deschiderea ia naștere din experiența expunerii iar dialogul este modalitatea interpersonală a lui a-se-deschide-spre. Dialogul se articulează pe încrederea în depășirea a ceva, în sesizarea unui sens posibil și în realizarea comunicării dialogale ca o formă maieutică de clarificare a acestei sesizări. Aceasta este rădăcina existențială a socialității, și este astfel considerând diferitele forme de agregate sociale sub profilul acestei rădăcini și evaluând problemele pe care le ridică tot din perspectiva acestui profil
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
discursului care nu se sfiește să nu rămână însă îndatorat unui mesaj semnificativ unitar, emblematic, așa cum se întâmplă în cazul unor nume consacrate, dar criticabile prin prisma manierismului înnăscut al scrierilor lor, din generația sa. Deschizându-și volumul în chip dialogal, prin invocarea absurdului tipic lui Bruno Schultz, Paul Tumanian, în postura de reinventator al faimoaselor Manechine, ne introduce în și ne oferă cheile de înțelegere ale unei lumi cvasi-închise, în orice caz condamnate la semiobscuritate, dar o semiobscuritate a memoriei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
distingă între ceea ce vrea și ceea ce nu vrea Dumnezeu, între ceea ce este bine și ce este rău. El poate percepe spovada ca un moment de întâlnire și de dialog cu Dumnezeu, o formă inedită de rugăciune sinceră, realizată în manieră dialogală, care are drept consecință împăcarea omului cu Dumnezeu, iertarea păcatelor și începerea unei vieți noi, îmbogățită de harul sacramental primit. Este necesar, în acest caz, să se țină cont de un principiu al gradualității, după care are loc și formarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
scriitorime, corpul profesoral și mass-media, incomunicare din pricina căreia predomină disjuncția și se amână indefinit și ucigător conjuncția, voi fi taxat iute de pedanterie oțioasă. Și totuși, cum s-o spun? E limpede că dinspre lumea literară trebuie să vină disponibilitatea dialogală, dinspre școală trebuie să vină invitația și nesațiul cunoașterii, iar mediul ziaristic trebuie să asigure plasa de siguranță pentru „funambulismul“ celor înscriși în manejul interactiv. Alt minteri vom rămâne ca n snoava cu cei trei surzi. Scriitorii se vor considera
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
câți morcovi îmi înfig ăștia toată ziua, te cred și io că sunt energizat“, a exclamat primăria sa. Replica lui Adriean Videanu a picat la fix: „Nu morcovii contează, cât aranjamentul frunzulițelor“ - râsete intense -, eu fiind, în acel moment, lipit dialogal de Toader Paleologu, potențial candidat la Primăria Bucurescilor. Nu vă imaginați ce l-am tuflit pe minunatul Marin Moraru evocându-i delicioasa scenă din Operațiunea Monstrul cu adormirea bossului jupiterian pe fundalul hipnotizat auditiv de povestea „bicicletei galbene a doamnei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
apoi timid într-un lift silențios, către un etaj sadic răsfățat gastronomic. Acolo unde - culmea - alt Mihăilescu, adică gentila Andra, șeful departamentului Private Banking al BCR-Erste, avea să-mi domolească palpitațiile: nu se aștepta dinspre noi, culturalii, la cine știe ce performanță dialogală academo-fi nanciară, ci la un sincer dialog cu presa de specialitate, re vistele Capital și Bursa, specialiști din TVR, Money Channel și alte nișe căftănite. Lipsind Vintilă Mihăilescu, am perorat eu cât doi, însoțit meseriaș cu statistici, referințe sociopsihice, antropo
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prin acțiuni organizate și coordonate, prin experiențe de comunicare variate și repetate. 4. Structura interacțiunii verbale Comunicarea în cadrul societății poate lua una din cele două forme posibile: monologul sau dialogul. În unele situații de interacțiune, secvențele monologale alternează cu cele dialogale. Când o persoană produce un mesaj, adresându-se unui public (real sau imaginar) fără a aștepta un răspuns imediat de la acesta, comunicarea ia forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura lui internă, orice monolog are, în esență, caracter dialogic prin două trăsături definitorii: dialogism și plurivocitate. Orice activitate comunicativă este, în esența ei, dialogală, chiar dacă, la nivelul structurii de suprafață, apare ca monolog. Dialogul este o practică socială având ca suport limba: o formă de comunicare între doi sau mai mulți vorbitori (< gr. dia, „prin”, „între” + logos, „vorbire”). Pentru ca un dialog să aibă loc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
angajeze în procese cognitive care implică în special memoria de scurtă durată; d) participanții la dialog trebuie să aibă un univers comun de discurs (cunoștințe comune despre lume, cunoștințe contextuale comune, experiențe împărtășite, ca bază a schimbului informațional). Eficiența schimbului dialogal este guvernată de următoarele principii: a) participanții la dialog trebuie să adopte un comportament dialogal care să permită schimbul alternativ de replici (să fie flexibili, să-și inhibe replica proprie sau reacțiile afective atât timp cât vorbește interlocutorul, să cedeze cuvântul după
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dialog trebuie să aibă un univers comun de discurs (cunoștințe comune despre lume, cunoștințe contextuale comune, experiențe împărtășite, ca bază a schimbului informațional). Eficiența schimbului dialogal este guvernată de următoarele principii: a) participanții la dialog trebuie să adopte un comportament dialogal care să permită schimbul alternativ de replici (să fie flexibili, să-și inhibe replica proprie sau reacțiile afective atât timp cât vorbește interlocutorul, să cedeze cuvântul după o replică rezonabil de lungă în raport cu scopul curent al conversației); b) participanții la dialog trebuie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
replică rezonabil de lungă în raport cu scopul curent al conversației); b) participanții la dialog trebuie să aibă un comportament cooperant, în sensul că trebuie să aibă contribuții verbale care să satisfacă scopul curent al interacțiunii (să aibă contribuții coerente în contextul dialogal, semnalizate adecvat în planul expresiei; să manifeste preocupare pentru aceeași temă) (Vasilescu, 2005, p. 780). La dialog pot lua parte doi sau mai mulți interlocutori. Schimburile verbale cu mai mult de doi participanți sunt, prin complexitatea lor, mai mult decât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intervenții verbale/paraverbale/nonverbale minimale, cu funcție fatică, prin intermediul cărora interlocutorul îi semnalează vorbitorului că îl urmărește, că îl înțelege, că este interesat de ceea ce spune, lăsându-l în același timp să-și continue intervenția. Sunt semnale ale menținerii relației dialogale dintre interlocutori, încuviințând, în același timp, monologul vorbitorului curent. Diferențele culturale constau în: frecvența cu care interlocutorul oferă back-channel vorbitorului; structura acestor semnale (interjecții, lexeme, propoziții); locul în care sunt plasate în raport cu discursul vorbitorului. În cultura japoneză, de pildă, semnalele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]