173 matches
-
Marfă ruptă gata pe un sfanț bucata”. Curând îi vine ideea să tipărească niște cărticele cu anecdote, pe care le dicta direct zețarilor, împărțindu-le, odată cu marfa, la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862), Practica
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
M. a murit sărac, nu pregeta să îi ajute pe cei mai nevoiași, atât evrei cât și români, pentru că „cine deosebește om de om nu e om”. Aceasta este însăși esența operei sale, circulând ca o adevărată literatură populară. SCRIERI: Diata lui Cilibi Moise vestitul, București, 1858; Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5, București, 1859; Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise, București, 1861; Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
pregătească să dea ochi cu chipul Său strălucitor. Ție, Hassan, nepotul meu, fiul meu, mă adresez, ție căruia nu-i las moștenire nici numele meu, nici modestul meu avut, ci doar grijile, greșelile și vanele mele ambiții. Întâia recomandare din diata sa a fost pentru caravană. Resursele îi sunt pe sfârșite, drumul ei este încă lung, căpetenia ei e pe ducă, așa că spre tine se vor întoarce oamenii, și de la tine vor aștepta ei în fiece clipă porunca cea mai dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atrag mustrări și sarcasme, am făcut să circule zvonul că rămăsese însărcinată cu mine, lucru despre care nu știam mai nimic; am fost însă nevoit să-i vând calul, podoabă inutilă și împovărătoare la traversarea deșertului. A doua recomandare a diatei, unchiul mi-o înfățișa prin mijlocirea unei parabole din timpurile vechi. O beduină e întrebată într-o bună zi pe care dintre copiii ei îl iubește cel mai mult. Ea răspunde: pe cel bolnav până se tămăduiește; pe cel mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a purta straie noi și bijuterii, până ce se căsătorise. Următoarea îi luase atunci locul în camera cea mare, acaparând astfel toate onorurile; veniseră apoi la rând și celelalte, în afară de Fatima, prea tânără încă și sortită mie. A treia dispoziție a diatei mele ți se cuvine de drept, deoarece este vorba de mama ta, care trăiește sub acoperișul meu de zece ani deja și care refuză, ca și mine, să se recăsătorească. Nu mai e tânără acum, iar singura ei fericire ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în vecinătatea Chervăsăriei (Vama domnească n.n), sigur vom întâlni și oameni ce lucrează acolo. --Adevăr grăit-ai, dragule, fiindcă la 10 septembrie 1754 (7263) “Mărina fata lui Lupan, femeia lui Ion cantaragiul ot (de la n.n) Vamă” face o diată în care spune: “făcut-am această... diiată... la neputința bolii mele... la mâna dumisale Stratului pârcălabu și a soțului dumisale Marie,... să se știe că murindu soțul meu, Ion cantaragiul, și rămânându eu săracă și neavându noi copii... și rudele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de seamă, de vorbești așa în parabole. Numai dacă sfinția ta are o țâră de răbdare să deschid Diata mitropolitului Gheorghie al Moldovei, întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-o... cânți. Așa că dă-i drumul! Să vezi numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-o... cânți. Așa că dă-i drumul! Să vezi numai ce frumos începe mitropolitul diata: „Smeritul Gheorghie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop și mitropolit Moldovii. Căutând și socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dă-i drumul! Să vezi numai ce frumos începe mitropolitul diata: „Smeritul Gheorghie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop și mitropolit Moldovii. Căutând și socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar bucura să nu fie în samă această diată a noastră... și ar strica-o, pre acela să-l strice Dumnezău, cum s-ar îndura, și să nu-l erte Dumnezău”. Frumoase cu adevărat, fiule! Dar eu aș mai spune că sfinția sa este un mielușel pe lângă alți mitropoliți, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prin această danie. Este ceva agoniseală acolo, dragule. Dar de ce este numită mănăstirea Golia Vatoped? Este lesne de înțeles că era închinată la mănăstirea grecească Vatoped. Nu am de ce te contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au dat danie la mănăstire Golâie viile lui de la Șorogari,... unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Și mai departe, dintr-o copie de pe un uric dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă tem că această danie s-a prefăcut în blestem, sfințite. Nu mă îndoiesc, dar asta-i altă poveste. Mai află tu că la 19 noiembrie 1725 (7234) vătavul Ștefan lasă mănăstirii Dancul - prin diată - două moșii: „Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în ținutul Iașilor, și cu vad de moară în jijie”. El pune o condiție însă: atât timp cât va trăi soția lui, Safta „Să aibă ea a se hrăni din venitul acestor moșii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
doar preoții, oamenii cu carte, sunt pomeniți numai în chestiuni bisericești ci, mai ales ,ca martori sau că dieci sau ca martori testamentari precum și cu rol important în viața de familie, la certurile în care se caută o împăciuire, la diatele care se fac cu limba de moarte în care preotul avea nu numai funcția de duhovnic, ci și pe aceea de martor al testamentului. (H.Stahl, Satele devălmașe românești, vol 2, p.52). Primul preot la Chircești, amintit în documente
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
vom afla în această scurtă viață, aceasta (moșia) să fie în stăpnirea noastră”. ― După cum am văzut, părinte, unii făceau danii mănăstirilor din Iași știut fiind faptul că acestea erau închinate locurilor sfinte. Iaca și un oarecare “Ștefan vătavul” face o diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor, adunată la “voroavă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai spus că toate acestea au fost date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de șapte ani, făcând numai ce-mi trece prin minte, depinzând nu mai de Dumnezeu și soție, neavând șefi, subalterni, con dică de prezență, obligații de țuțăr, umilințe financiare ori dulci corvezi de bunic, și nedorind nimic din cele invi diate de mai toată noua lume bună (burse în străinătate, vilă, mașină 4x4, amant lâcuri șocante, concedii de fițe, lecții de tangou argentinian, restaurante bio ș.a.m.d.), deambulez toată ziua în diverse medii artistice, unde in ventariez nevrozele, an goasele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de moșii ce nu are copii său moștenitori are putere a face cu moșiile sale ce-i va fi voia? Poate să facă pe un străin moștenitori fără voia domnului țării? {EminescuOpIX 256} Poate fieștecare stăpân de moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată drept zestre la căsătoria numeroșilor săi urmași, printr-o diată/testament din 20 iulie 1685, din care aflăm că „toate părțile sale din Umbrărești și viile de la Umbrărești” (deci părți nealese încă, iar cuvântul toate ne indică o mărime însemnată) sunt destinate să rămână fiului cu numele de botez Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În Bozieștii de Jos, după moartea lui Grigore Miclescu, apare cu stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu moșia respectivă pe fata lor, Ruxandra, la căsătoria sa cu un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi fost 1796, an în care Gavril Conachi face un izvod scris de mâna lui, notând „țiganii ce-am dat dumnialui giniriului Toader Balș”. Va înceta din viață doar la câțiva ani după căsătorie. În august 1801 își întocmise diata, act de ultimă voință, din care se degajă o accentuată stare de decepție și nefericire și o deosebită afecțiune pentru soțul ei. În 1804 era deja trecută în lumea umbrelor, căci, într-o samă din acest an, Gavril Conachi noteză
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia împărțirii averii rămasă de la Gavril Conachi, decedat în iunie 1811
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin 1824 era încă în viață, dar tot bolnav. 2- Că Ileana ar fi fost „unica fiică” a marelui spătar Gavril Conachi este, iarăși, o afirmație neadevărată, ea având ca soră bună pe Anastasia, mai în etate decât ea. Prin diată (testament), părintele acestor copii lăsase „Umbrăreștii cu anexele sale Bozieștii și Tămășenii” în partea fiului său Costache, motivând astfel: „numai Umbrăreștii îmi sunt de pe răposata mama lor” cu Bozieștii și Tămășenii la un loc, formând o singură moșie, firesc era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o singură moșie, firesc era să rămână, deci, celui care perpetua numele de familie al mamei, „Costachi”, vădindu-se prin aceasta dorința de a se păstra memoria neamului, care a dăinuit aici timp îndelungat. Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Moldova. Este un exemplu demn de reținut de felul cu se „agoniseau” unele averi în trecut, cazul nu credem a fi singular. În urma mai multor procese pentru moștenirea averii lui Gavril Conachi, urmare și a nemulțumirii unora de conținutul diatei, Ioanichie călugăr și cumnatul aga Alecu Callimah apar ca vechili ai lui Costache Conachi de la Umbrărești, dar și ca pretendenți la moștenirea tuturor bunurilor rămase. Se ajunge, în cele din urmă, la împărțirea prin bună înțelegere, consemnată într-o Scrisoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]