704 matches
-
nimic îi închise perspectiva, lăsând locul vizibil la numai 5-10 m în față. Pe drum, nici țipenie de om. În ciuda vântoasei, ieși din mașină, pentru a pipăi cu talpa drumul pe care urma să-l facă mai apoi „motorizat”. Măcar să dibuiască direcția! Dar întunericul nefiresc îl cuprinse din toate părțile. O amețeală îi luă în stăpânire mintea. Ca-ntr-un coșmar, frânturi de scene începură să i se perinde cu repeziciune prin fața ochilor. Erau total necunoscute, parcă din viața altcuiva... O
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
bat nucul ăsta! Trist zâmbește și-și ascunde trăirea. Un fior îi crestează durerea pe față. Și-aruncă pe dată-nlăcrimatul azur al privirii deoparte. Îi mângâi cu ochii părul și cimpii albi și pufoși din barbă, luxuriantă invazie de colilie... Dibuiesc prăjina printre ierburi arse de toamnă și, neostoit, dau în crengi. Nucile cad speriate de băț sau de gândurile mele?! -Cum e cu școala? mă văd iscodit, prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi medic
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Ison le ține chiar Zeus cu fulgeru-n mână! O creastă de val aduce țărmului ofrandă un trup într-o plasă de alge. Puținii pe-aici devin mulțime de oameni, chemați de-ntâmplare... Ce nebun să facă surfing pe-așa timp? Dibuiți un salvamar! Chemați 112! Oare trăiește? De unde să fie?! N-avem nici un doctor?! Aflat de mult lângă trupul zvârlit de furia mării, mă ridic. Ca la școală îmi salt brațul rostind abulic Prezent! Ființa întreagă îmi urlă! Un răget de
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
și ieși fulger pe ușă. 3. Deja ora era târzie, pentru că de altfel, târzie fusese vremea când revenise acasă după împărțirea cărților. De fapt, acum era cam cu o oră și jumătate înainte de revărsatul zorilor. Prin ogrăzi se auzeau cocoșii dibuind cu glasurile lor năstrușnice, ultimele zvâcniri, în agonie, ale nopții. În centrul orașului, muzica parcă încetase sau i se părea lui că încetase. Era firesc să fie așa. Îi fulgeră prin țeastă că ar fi fost mai bine ca prima
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Nicolae_Suciu.html [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ADRIAN BOTEZ - OLIMPIADE FURATE (POEME) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului OLIMPIADE FURATE purtând pe frunte nimburi stinse ieri machiaveliți - diavolii-au dibuit sindromul: din evanghelii de bandiți citesc stingheri - ei își dau seama: premiant e omul! de-atâta crimă - farsă - prăbușire n-ar fi în stare dracii-n veșnicie...: nu mai sunt vrednici nici în schilodire de Adevăr - Sfințenii și Mândrie! ...o
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea-și tăiase limba. Călare pe cumpăna zilei-surcea, dracii, schimbaseră zăbala timpului cu căpestre de frânghie, să-mi încerce băierile durerii, ceda-voi, ori ba? Mă dibuiseră mulți, dar nu-mi știa durerea niciunul. Plângeau pereții de mila-mi, strângându-mă la piept, cu surde-gemete-mi mângâiau în alint fruntea. Eu, însă, fulg de pământ, mă topeam. Rănile-mi plângeau astă-noapte-n palma ta... în focul acesta lumesc topindu
BĂIERILE DURERII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424173126.html [Corola-blog/BlogPost/382389_a_383718]
-
ne va scoate din impas! replică Miramoț, preocupată să-și găsească bastonul, aflat în apropiere de ea, scotocind în același timp în rucsacul ei de piele. -As-tu besoin de mon aide? se oferi Solitarul să o ajute. -Mulțumesc, m-a dibuit el pe mine! zâmbi Miramoț, punând mâna pe baston. -Mergem în aceeași formație ca la urcuș, da?! tatonă Diplomatul grijuliu. -Evident, lăsați-mi plăcerea să mă mai cert puțin cu Papa, rânji Babacul. -Americanule, vezi să nu rămâi în urmă
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439100419.html [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
domnea la orice pas. Am mers mai bine de o sută de metri până mi-am dat seama că nu vedeam niciun vehicul, de aceea ființele acelea circulau brambura peste tot, șoselele fiind la fel de aglomerate ca și trotuarele. Abia acum dibuiam că toate clădirile pe lângă care treceam semănau foarte bine cu niște prăvălii, încât am început să le privesc cu mai multă atenție, cercetându-le. Toate aveau vitrine, însă unele erau întunecate și rar zăream într-altele flăcări care pluteau aidoma
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
la auzul cuvintelor teamă și pericol. Pentru câteva momente s-a așternut tăcerea, eu rămânând țeapăna cu picioarele ușor depărtate și încordate, ca de oțel. Inconștient, am întins mâinile, cu degetele răsfirate, mișcându-le aleatoriu, nutrind speranța de a-l dibui pe cel căruia îi adresasem întrebarea. Însă planul meu a fost sortit eșecului, nimic material nestingherindu-mă să-mi plimb mâinile după cum pofteam. - Nu ți-ar folosi la nimic explicația aceasta, venim din lumi diferite a răspuns fără șovăire, convorbitorul
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
cele mai întunecate cotloane trăgând cu urechea și la semenii săi, dar și la complotiștii muritori. Bănuia că printre ei se află mulți trădători pe care i-ar putea ademeni de partea sa. Și iată că undeva în acest ținut dibui patru făpturi umane. Două dintre ele erau rotofeie, cu burțile cât butiile și haine alese - boieri uneltitori împotriva lui vodă -, precum și doi tineri vânjoși, căpitani orbiți de strălucirea aurului oferit de trădători. Prima reacție a vampirului fu să dea o
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1418492041.html [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe foc, si de-atunci mă privea cu suspiciune și îi spunea mamei: „Floare, banditul asta este dușmanul nostru.” Îl cita pe Schopenhauer. „Floare, savantul asta german zice că dușmanii cei mai mari ai omului sunt
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_filip_din_montreal_canada_poetul_care_prin_creatia_sa_sfideaza_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
cei mituiți îi îndreptau pe urmăritori în alte direcții. Secretul loviturilor sale acesta era. Nu stătea prea mult într-un loc și știa să cumpere demnitarii și oamenii influenți care îi puteau fi de folos. Procuratorul Ponțiu Pilat însă îl dibuise printr-o strălucită strategie. Aceea a însemnării unor monede într-un anume fel. De lucrul acesta se ocupase Naulius, secretarul personal al procuratorului. După o vreme, acesta îi aduse la cunoștință procuratorului că monedele se reîntorseseră foarte repede în vistieria
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
vroiau nici în ruptul capului să stea măcar în brațele noastre să le încălzim. Auleo! Îmi aduc aminte că atât eu cât și luptătorul ne lăsaserăm buletinele de identitate la recepție. Așa că, nu puteam să ne luam valea că ne dibuiau după acte. Ce să facem? Ce ne faaaceeem? Trebuia să fim bărbați! Ne luăm inima-n dinți, lăsăm fetele ascunse intr-un tufiș și ne întoarcem la satul de vacanță! Batem curajoși la ușa recepției! Cu ochii umflați de somn
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Unu_mai_muncitoresc_pe_litoralul_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
căpătat contururi mai clare în secolul XX și la începutul de veac XXI”. Imagine isusiacă - atât de actuală astăzi când se încearcă din nou ,,uciderea” a tot ce reprezintă el -, care ne amintește de viziunea poetică a lui Radu Gyr: ,, Dibui urma ta de blând Iisus/.../ Sfâșiat ți-e pieptul și obrazul./ Tu ești marele însângerat” (Baladă pentru Eminescu). Din nordul Bucovinei, regretatul academician, profesor universitar, poet și prozator Grigore Bostan sublinia faptul că „tradiția eminesciană în Bucovina a fost și
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
acum un rost, întemeiând o familie, cum s-ar spune. Acum în România se poartă autosiguranța decentă, nu obraznică, așa cum era la modă pe la începuturile democrației noastre pubertare. Să fim depășit oare situația umilului învățăcel, poziția copilului ignorat, până își dibuiește singur, pe pipăite, drumul? Oare am ajuns în fine la vârste mai coapte? Și dacă da, atunci oare plătim asta cu prețul renunțării la candoarea tinereții noastre naive, de popor vesel? Am fost absolviți de răspunderi serioase până acum. Ce
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413727140.html [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
de lungi. Ia paharul. L-apropie încercând o încetinit-aspirare. Efectul i se înscrie printr-un ușor spasm pe figură. Repune laleaua voluptoasă pe luciul barului, lăsându-și nările nemișcate la meritată odihnă. Ca la un pătrar de ceas reia tactica. Dibuiește cupa gingașă ce-o poartă atârnată la gât de-un lănțug. O apucă de tortiță, îmbiindu-i concavitățile cu vinul roșu. Un tremur în braț, o slăbiciune-n priviri se-nalță drept semne grăbite dinspre ceșcuța-i de-argint. Precaut
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1463292020.html [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
elementară compasiune și omenească înțelegere, sau doar un maestru sfătuitor care nu vrea să dea impresia dezagreabilă a unui atotcunoscător moralist, plicticos și pisălog, lăsându-ne pe noi singuri să descoperim adâncul adevărurilor pe care ni le spune și să dibuim, cu sacrificiul de rigoare, drumul, asumându-ne astfel și răspunderile inerente? Cutremurătoare este și povestea unei fete, Miriam, cea blestemată să fie fericită și care chiar a fost, un timp, până când un atentat a trecut-o în neființă. Iar blestemul
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_reali_mihai_batog_bujenita_1360837715.html [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
scrise, iar lui îi dădeau doar mămăligă cu lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul simbriaș începu să-i pizmuiască, căutând prilej de răzbunare. Găsi unul chiar în ajunul unei mari sărbători: intră pe furiș în casă, dibui unde ținea moșneagul pușca și-i umplu țeava cu bucățele de cărămidă măcinată mărunt. Când veni sărbătoarea și moșul a vrut să se grozăvească în fața vecinilor, ieșind în cerdac să tragă un foc, ... buuuf!!! Moșul căzu pe spate de reculul
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LIBERTATE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi trec mâna ușor prin păr și dibui aripile păsării speriate, fragilă și obosită de zbor, între două lumi prinsă de picior cu o frânghie de vise, să nu scape. Și iată! Doar visul e liber, pasăre risipită între lumi înaintând. (pictură: Elena Oleniuc - Copil și pasăre) Referință
LIBERTATE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455812833.html [Corola-blog/BlogPost/380275_a_381604]
-
obișnuit deja cu năvala schimbărilor. Învăță odihna stând în picioare sub lumina tot mai palidă a senzorului. La câteva palme de el, oglinda, fosta ușă a băii, părea să-l ademenească tremurând un contur străin. Ar fi încercat să-și dibuiască propriul chip, de-ar mai fi avut vreun dram de curiozitate. Dar, nu! N-avea cum... Împuținat, lipsit de reacții... Avea ochii slăbiți și aproape imobili părând să se fi uscat odată cu aerul. Abia de-l mai slujeau. Nici veștile
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1476602181.html [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
-n pântece. Cu slabe puteri încercă o apărare. Și-acoperi instinctiv capul cu brațele, își îndoi trunchiul, sperând că-și poate păzi plexul și ficatul. Nevrednicii atacatori diminuaseră furia, obosiți. Încredințat că efectul izbiturilor era cel scontat, unul dintre vagabonzi, dibuindu-i rucsacul căzut, se și retrăsese căutând cu înverșunare în el. Celălalt însă, mecanism stricat, continua să-l mențină la pământ articulându-i din când în când câte un picior, cu fața întoarsă spre lucrul avid al primului, fără să
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1479017940.html [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
fruntea înaltă și brăzdată se plimbă nervos, își adună gândurile risipite, le ordonează și - fulgerător - le transcrie. Este mereu într-o febră a creației care nu cunoaște răgaz, este mereu într-o afirmare a fecundității care nu cunoaște odihnă”, îl dibuie din aduceri aminte Radu Beligan în Contemporanul din 25 martie 1966. „Mă pricepeam oarecum și în pictură. Chiar nu știu cum de n-am ajuns pictor. Călătoream și eu cu șevaletul prin insule, țări și orașe. Dar afurisitul de teatru m-a
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1465420968.html [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
dar și de măiestria meșterului gitan. Și cum fascinația câștigului aduna pe toți românii gură-cască, de ce n-aș fi aruncat și eu plasa norocului !? Că, până la urmă, toată chestia era pusă în mișcare de nițică șmecherie...Și părea c-am dibuit-o ; așa că, hai să-mi drămăluiesc norocul, oleacă măcar ! - Hai, domnu`, te bagi ? Și : m-am băgat... Și-am rămas lefter popescu ! - Vă rog, dați-mi-napoi, măcar banii de mașină ! - Nu poci, DOMNU`! Nu poci să bag mâna în
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1400352857.html [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
de veșnică dilemă ” eu ce mai gătesc pentru mâine?!”.” valentina nașu: “Cel mai grozav moment al zilei de azi (și de fiecare zi) este atunci când se face zi! Să vă explic-sunt mioapa forțe, așa că, în fiecare dimineață, cu ochii închiși, dibuiesc ochelarii și abia apoi deschid ochii, după ce-i așez ,,călare”! Ce a fost special astăzi? azi am reusit sa dibuiesc ochelarii LUI!!! Așa că, am constatat resemnata că am... dezlipire de rețină! Mi-am scos ochelarii (eram oricum pe întuneric ), gândind
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
de fiecare zi) este atunci când se face zi! Să vă explic-sunt mioapa forțe, așa că, în fiecare dimineață, cu ochii închiși, dibuiesc ochelarii și abia apoi deschid ochii, după ce-i așez ,,călare”! Ce a fost special astăzi? azi am reusit sa dibuiesc ochelarii LUI!!! Așa că, am constatat resemnata că am... dezlipire de rețină! Mi-am scos ochelarii (eram oricum pe întuneric ), gândind să merg la operație. Ce credeti, fără ochelari se luminase un pic... am răsuflat ușurată, felicitându-mă pentru gafă!! Și
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]