14,468 matches
-
alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar prin dicționare. Dacă între cele două războaie mondiale firmele comerciale aveau denumiri pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
nume ce cântă!” (Ernest Bernea, Poiana Mărului,1952) Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică, limba și literatura franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de poezie mistică: Insula Albă, Osana Luminii și Poemele Iubirii, poeta consacrată a intrat în monahism la Mănăstirea Vladimirești, Comuna Tudor Vladimirescu-Tecuci, sub numele de Teodosia, în 1948. După
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
dezlănțuită! Dâmbovițeană! Lipsește protogonista serii! A părăsit demult incinta prin tunelurile Casei „Poporului” după lansarea semnalului țigănesco-interlopo-masonic convenit. Către generalul fără egal în spațiul mioritic! Unii dau alt destinatar. Ce mai contează! Televiziunile iau foc. Bibliotecile sunt asaltate în cautarea dicționarului de semnale. Mafiote. Noroc cu online-ul! Sursele dau imagini elocvente ale interlopilor colegi ai blondei. Se confirmă utilizarea comunicării la distanță prin semne și semnale. Un fost spy, acum onorabil parlamentar(!), dezleagă misterul. Sunt mult mai liniștit! Temporar! Facebook-ul
TABLETA DE WEEKEND (100+2): BILUŢELE SUS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1423906230.html [Corola-blog/BlogPost/341644_a_342973]
-
Știați că ... întregul nume al Los Angeles este: El Pueblo de Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Porciuncula ? 100. Știați că ... inima unei balene albastre bate doar de nouă ori pe minut ? 101. Știați că ... cel mai vechi dicționar cunoscut datează din anul 600 i.Ch. ? El a fost găsit în Mesopotamia si este scris în limba akadiana, limba folosită de babilonieni. 102. Știați că ... s-au înregistrat păsări de pradă care zboară la altitudini mai mari decât Everestul
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_prezinta_stiati_ca_sergiu_gabureac_1354922730.html [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
Bibliotecilor Italiene de la Roma (mai 1999) Virginia Vini POPESCU: Vă felicit! Domnule Stănescu! Când a fost debutul și care a fost prima carte pe care ați publicat-o? Ion Al. STĂNESCU: În 1993 am publicat prima carte, care este un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman”. După el am publicat în 1997 o antologie cu „Scriitori teleormăneni în viață”. Virginia Vini POPESCU: Ce v-a determinat să începeți cu un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
prima carte, care este un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman”. După el am publicat în 1997 o antologie cu „Scriitori teleormăneni în viață”. Virginia Vini POPESCU: Ce v-a determinat să începeți cu un „Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știintă” și cu antologia „Scriitori teleormăneni în viață”? Ion Al. STĂNESCU: M-a îndemnat gândul că Teleormanul a avut și are foarte mulți oameni de cultură, care fac cinste județului și țării și că
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
M-a îndemnat gândul că Teleormanul a avut și are foarte mulți oameni de cultură, care fac cinste județului și țării și că la vremea respectivă nu exista o carte în care să-i găsești pe toți. Virginia Vini POPESCU: Dicționarul cuprinde 198 de personalități, antologia are 40... Cum ați reusit să strângeți materialele? Ion Al. STĂNESCU: Nu a fost ușoară nici adunarea materialelor, nici prelucrarea lor. Sursele au fost multiple, de la arhive și carți până la scrisorile tradiționale trimise celor în
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
fără sfârșit»” Dumnezeu să-i odihnească! Ion Al. STĂNESCU: Dumnezeu să-i odihnească! Virginia Vini POPESCU: Am găsit scrise părerile multor oameni de cultură, în legatură cu cărțile dumneavoastră. Aș dori să vă reamintesc câteva. De exemplu, la data apriției dicționarului dumneavoastră, prof. dr. Iordan Datcu a scris: „O cultură se legitimează prin instrumentele sale de lucru (între altele, dicționarele, enciclopediile, edițiile critice, corpusurile de documente, bibliografiile, biobibliografiile). Nu trebuie să facem mari investigații pentru ca să dovedim că acest domeniu este în
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
părerile multor oameni de cultură, în legatură cu cărțile dumneavoastră. Aș dori să vă reamintesc câteva. De exemplu, la data apriției dicționarului dumneavoastră, prof. dr. Iordan Datcu a scris: „O cultură se legitimează prin instrumentele sale de lucru (între altele, dicționarele, enciclopediile, edițiile critice, corpusurile de documente, bibliografiile, biobibliografiile). Nu trebuie să facem mari investigații pentru ca să dovedim că acest domeniu este în cultura românească de astăzi îngrijorător de deficitar. ...Meritul lucrării sale este de a prezenta Teleormanul prin oamenii săi de
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
române, Editura Magister, Brașov, 1997; • Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. IV., Evoluția „prozei literare”, Editura Ancora, S.Benvenisti& Co., București, 1928, pp.362-368, în Liviu Rebreanu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; • Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, N-Z, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2007;. • Rebreanu, Liviu, Mărturisiri, 1932; reluate în Liviu Rebreanu, Amalgam, Editura Scocec& Co., S.A.R, București, 1943, în Liviu Rebreanu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
am încercat să reclădesc adevăruri ale vieții din petice de culori și forme diferite. Mai concret, este vorba de comentarii de critică literară, câteva emisiuni la radio și televiziune, texte publicate în mai multe reviste răspândite prin lume, apariții în dicționare ale scriitorilor și în diverse antologii, mai multe premii și diplome, dintre care amintesc două, primite în țara de adopție și semnate de Prim-ministrul Canadei, Stephen Harper și Prim-ministrul provinciei Ontario, Dalton McGuinty. Ce mi-aș putea dori
2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_in_prag_de_anul_nou_2_elena_buica_1356810052.html [Corola-blog/BlogPost/341509_a_342838]
-
într-o atractivă carte cu implicații psihologice, cu inserții în actualitate. Simbolistic vorbind, umbra este, pe de o parte “ceea ce se opune luminii”, iar pe de altă parte, “însăși imaginea lucrurilor trecătoare, ireale și schimbătoare.” (cf. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant - Dicționar de simbolisme, vol. 3, ed. Artemis, București, 1995) Helene Pflitsch optează pentru o umbră “dintr-o noapte fără lună și stele”, - enunțul devenind lait motivul cărții, - care apare și dispare, mai mult sau mai puțin întâmplător, tocmai în momentele de
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1464710326.html [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
nu te naști femeie, ci devii...”. Devii ce? Cred că în primul rând, modelul este mama, apoi sunt prietenele și personajele media. Idealul depinde, clar, de mediul în care te naști, te dezvolți și evoluezi. Nu există un model în dicționar, dar cred că am putea etala câteva idei bine definite. Ce înseamnă FEMINITATE? Cu siguranță persoana trebuie să aibă o atudine feminină, începând cu îmbrăcămintea și terminând cu cele mai mici detalii (bijuteriile, parfumul etc.). Trebuie să existe un echilibru
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1416752504.html [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
timocean și Floare de latinitate (Serbia), Timpul (Bulgaria), Clio, Heliopolis, Orizont, Agora, Lumina Divină, Columna 2000, Coloana Infinitului, Renașterea bănățeană, Mitropolia Banatului, Altarul Banatului, Timișoara mon amour, Anotimpuri literare (Timișoara), Ateneu (Bacău), Karpaten Rundschau (Brașov) ș.a. Autorul este cuprins în dicționarul lui Constantin Toni Dârțu în Personalități române și faptele lor, vol. V, Iași, 2003. O foarte frumoasă caracterizare i-o face colaboratorul și prietenul său Radu Păiușan, considerând că «lucrările istoricului Ionel Cionchin învederează atributele unei indiscutabile reușite datorită subiectelor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Eseuri > DESPRE EMPATIE Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului „Sper să las copiilor mei un simț al empatiei și al milei și dorința de a îndrepta relele sociale.” - Anita Roddick Conform dicționarului, Empatia este „forma de intuire a realității prin identificare afectivă; tendință a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică (care provoacă stări, mișcări sufletești tainice) viața eroilor din opere literare, filme etc.” Empatia mai este definită drept capacitatea cuiva
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1487280388.html [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
Aceasta e a orelor aroma). Adrian Munteanu, prin sonetele sale, experimentează simbolistică literelor alfabetului:”Abrupt atac, aripa amuțita,/Amorfe-accente aspru amputate,/Au asfințit abulic amânate/ Având alături armă ațintita “.(Abrupt atac, aripa amuțita, experiment litera a ), sau “Dispunere domoală-n dicționar,/ Dâram despotic, decadent durată/ Destinului decapitat. Dispar.“( Depun dantelă datinei decise. Experiment litera d ).Stranietatea versurilor, idealismul profund umanist, demnitatea tonului, severitatea și stăpânirea timbrului, iată câteva elemente ce caracterizează sonetele poetului. Poetul brașovean, cu o miscare admirabila, s-a
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
inteligenți! Televiziunile profitară din plin de momentul istoric al ridicării lui Lingurel din fața platului său, de către mascați, cu cătușe la mâini, înlăcrimat și condus la dubă de corul unor doamne care-și smulgeau părul din cap, blestemau de se cutremurau dicționarele limbii dar își mai ridicau și poalele robelor înflorate pentru a arăta lumii cât suferă ele din cauza acestor nedreptăți puse la cale de dușmanii invidioși. Lingurel, cu capul băgat sub o geacă din fâș mergea smerit spre dubă unde fu
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului „Multe sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos, dar nimănui nu i se potrivește așa de mult ca judecata conștiinței sale”. - Sfântul Marcu Ascetul Termenul „conștiință”, derivat din termenul latin „conscientia”, înseamnă „cunoaștere”. Conform dicționarului „este sentimentul înțelegerii personale și a integrării în univers; este forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale”. Poate
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
sociale.” Nu m-ar fi trecut fiori reci prin șira spinării, dacă nu ar fi început explicația cuvântului Partid cu: „Grupare de oameni ... ” Doamne! și apoi textul continuă: „ ... uniți prin comunitatea concepțiilor politice”. Îmi face impresia că Vasile Breban - autorul Dicționarului atât de generos în explicații, nu a ținut cont de semnificația istorică a cuvântului „uniți”, față de recunoscuta și bine trăita și gustata amărăciune a expresiei „partea cea mai activă și cea mai organizată”. Istoria în cursul ei firesc ne spune
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
noastre au un tradism, au o melodie în acord minor, multe care te îndeamnă spre meditație. Au o frumusețe aparte. Cuvântul care este păstrat, creat acolo de țăranul român, care are frumusețea farmecului, de multe ori trebuie să cauți în dicționar ca să înțelegi ce vrea să spună versul pentru că se pierde sensul, sunt folosite foarte multe regionalisme. Cele din Ardeal sau din Bihor au unele cuvinte, cele de Maramureș au alte cuvinte și toate contribuie să creeze acest frumos și inedit
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare în mine Povestire onirică de Al.Florin ȚENE De la o vreme Sinele s-a îndrăgostit de Eu. De atunci bate vântul gândurilor deșarte prin amurgul zilelor mele. Am încercat vindecarea, chemândul din Dicționarul Mitologic pe Zeul Paean, dar acesta plecase până la vecinul Dumnezeu , lăsând această sarcina zeului Apollo. Înotănd prin nori de zăpadă, era ianuarie, trăgând sania uitată de Moș Crăciun la poarta visului nepoatei mele Catinca, am plecat pe drum de noapte
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_in_mine_povestire_onirica_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
Herman Sidakov’sSchool of Drama Moscova, care vor prezenta în premieră la Sibiu spectacolul „Love in a glass of water”. De la ora 20:00, în OldiesPub, Dan Byron alături de Marius Cordoș și George Constantinescu ne fac o scurtă incursiune în „Dicționarul explicativ al iubirii române”, iar Lipicioșii închid festivalul, de la ora 22:00, cu un concert LIVE, care va avea loc în aceeași locație.
„Doar sunt” – workshop de teatru comunitar, cu și pentru persoane cu dizabilități by http://www.zilesinopti.ro/articole/12191/doar-sunt-workshop-de-teatru-comunitar-cu-si-pentru-persoane-cu-dizabilitati [Corola-blog/BlogPost/100235_a_101527]
-
mă știuse, în scurta lui viata. Asta e sigur! Poate pe Bogdan...? Ticălosul! Și eu îl consideram cel mai bun prieten al meu! Blestemat să fie cel care a inventat cuvântul “prieten”! Și toți neghiobii care l-au scris prin dicționare și ni l-au băgat adânc în suflet și-n gânduri! Mihai proiectează, pe peretele dormitorului meu, unde tronează Maica Domnului cu cele șapte săgeți, imaginile arhivate. Icoana aceasta este una din puținele în care Fecioara Maria apare singură. Inima
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
asemenea, am făcut parte din colectivul de redacție al mai multor publicații ce au constituit produse finale ale proiectelor ce se desfășoară în școala noastră : broșura ”Stories”, în cadrul proiectului Comenius 1, broșura - „Step into...The Roman Empire”, revista „Steluțele Europei”, „Dicționar multilingv ilustrat”, „Discover European Food” - carte de bucate, „Teatru Forum Gest Stop!”-ghid pentru cadre didactice. - În perioada 2006-2008 ai fost colaborator la Proiectul de granturi “Teatru-forum Gest Stop”. Care este legătura dintre publicațiile anterior menționate și acest proiect? În
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
să primească informații despre modul lor de viață, obiceiuri, sărbători, sistemul școlar, modul în care își petrec timpul liber, pasiuni, dorințe, aspirații. Fiecare proiect cuprinde o secțiune de realizare de produse finale legate de tema proiectului respectiv: broșuri, ghiduri turistice, dicționare, reviste școlare, jocuri, prezentări Power Point. Toate aceste produse sunt realizate de elevi sub îndrumarea cadrelor didactice. Informațiile circulă pe Internet, sunt adunate și constituie baza de date pentru produsele finale. - Cum ai descrie proiectele Brâncuși și Grigorescu-Vuia? Cum au
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]