115 matches
-
Londra, 1967, p. 100). În opinia lui Jacques Goimard, de exemplu, cinematograful, ca și spectacolul cu caracter melodramatic, ar urmări să trezească în spectatori "le désir d'éprouver le grand frison". Criticul francez sancționează teoria genurilor și propune în locul delimitărilor didacticiste o perspectivă unificatoare asupra literaturii, valorizată exclusiv ca experiență a imaginației în acțiune (vezi Jacques Goimard, Critiques des genres, préface de Jean-Yves Tadié, Éd. Pocket, 2004). De la melodramă la romanul foileton și apoi la literatura science fiction și de aventuri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
juxtapunerii de diluează, dacă nu se pierde iremediabil. Reducerea dimensiunilor clipei (În care palpită eternitatea) la instantaneu este asemănătoare cu aceea a statuării celor trei Întrebări la care ar trebui să răspundă orice haiku: ce, unde, cînd. Este o regulă didacticistă care Încearcă infructuos să ne dăscălească asupra revelației concretului. Asta mi-aduce aminte de mărturisirea pe care o făcea Simone de Beauvoir despre felul suficient și satisfăcut de argumentare al profesorului ei de filosofie din școală. Acesta rostea propoziția “ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
neutre" strict supravegheate de aparatul de "metodiști desexuați" (fetele nu aveau voie să poarte pantaloni, cercei, inele, brățări, parfum, fard), acapararea divertismentului școlar pentru a reduce timpul liber și a impune corvoada suplimentară (participarea la coruri omagiale, la activități umoristice didacticiste, la activități sportive care culminau cu Daciada, la festivaluri așa-zis artistice precum Cântarea României, ori la diverse defilări și vizite) și, în fine, transformarea elevilor în "capacități de producție", dovedită principala direcție, care presupunea practica în îndeplinirea unor planuri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
formator. Acesta din urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disonanța cognitivă și a-i ajuta pe cursanți să-și reconsidere punctele de vedere. În educația adulților se recomandă folosirea cu preponderență a ultimelor două abordări, în special a celei facilitatoare, fără a se exclude însă cu desăvârșire și momente didacticiste, oportune, în anumite condiții. Relația dintre predare, învățare și evaluare este una complexă, focalizată peactivitatea de învățare, implicând, de fapt, toți participanții și fiind compusă din următorii factori pe care-i vom detalia în continuare: conținutul, mediul, profesorul, organizația, grupul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
element care oferă informații utile profesorului. Insatisfacția nu doar interferează cu procesul de învățare, ci poate determina renunțarea studentului în ce privește participarea la concursuri (Seaman și Fellenz, 1989). 2. Evaluarea profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formator. Acesta din urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, și anume: abordarea didacticistă, abordarea socratică/euristică și abordarea facilitatoare. Aceste abordări derivă din percepția profesorului privind rolul său de instructor, din presupozițiile legate de motivația adulților de a învăța, respectiv din concepția sa privind situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disonanța cognitivă și a-i ajuta pe cursanți să-și reconsidere punctele de vedere. În educația adulților se recomandă folosirea cu preponderență a ultimelor două abordări, în special a celei facilitatoare, fără a se exclude însă cu desăvârșire și momente didacticiste, oportune, în anumite condiții. Relația dintre predare, învățare și evaluare este una complexă, focalizată peactivitatea de învățare, implicând, de fapt, toți participanții și fiind compusă din următorii factori pe care-i vom detalia în continuare: conținutul, mediul, profesorul, organizația, grupul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
element care oferă informații utile profesorului. Insatisfacția nu doar interferează cu procesul de învățare, ci poate determina renunțarea studentului în ce privește participarea la concursuri (Seaman și Fellenz, 1989). 2. Evaluarea profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
primul rând educație pentru viață, prin toate mijloacele posibile (prin intermediul conținuturilor, prin relația cu elevii, prin modelul pe care îl oferă, prin limbajul adoptat, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare desfășurate cu elevii). Departe de a fi doar un simplu demers didacticist, educația moral-religioasă ar trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Religia propune elevului noțiuni care trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de retorism. Cu un lirism în deficit, prea cerebrală, poezia este a unui eminescianizant priceput în dramatizarea sentimentelor, bun psiholog, dar cu o irepresibilă pornire didacticistă, cu resorturi etice. Între proza și publicistica lui V. există un flux continuu de teme și atitudini. Scriitorul nu e, în fond, un imaginativ, uneori nu are altă sursă decât aceea a observației directe. La fel ca jurnalistul, consemnează datele
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DIDACTICISM. Termenul didacticism desemnează caracterul pe care îl pot avea unele tipuri/forme de discurs, altele decît cele destinate a instrui, a transmite cunoștințe, într-un cadru instituționalizat. Astfel, se poate vorbi despre o tentă didacticistă atunci cînd în diverse tipuri de discurs își fac loc generalizarea, modul explicativ, informațiile științifice, definițiile, exemplele etc., moduri/structuri discursive la care enunțătorul apelează cu intenția, implicită sau explicită, de a instrui, de a transmite cunoștințe prin care să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cînd modurile descriptiv și narativ glisează spre explicativ, la anumite categorii literare (literatura pentru copii), pînă la contexte cotidiene. În a n a l I z a d i s c u r s u l u i, stabilirea caracterului didacticist al unui text/discurs se realizează urmărindu-se indici de ordin situațional, funcțional și formal. V. gen de discurs, text. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. OI DIDASCALIE. Pentru antici, didascalia era alcătuită din instrucțiunile pe care le dădeau actorilor autorii dramatici, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărindu-i cu sagacitate temele, motivele, obsesiile lirice, fixațiile stilistice. Cartea pulsează puternic, este vie, propunându-ne o fascinantă dialectică a ideilor despre Eminescu. Aici nu mai există cronologie în sensul idilic tradiționalist, nu mai există ordine prestabilită în maniera didacticistă, totul se împletește, totul se corelează oricât de paradoxale pot părea unele asocieri. Conexiunile se fac pe toată axa timpului de la antic la modern și contemporan. Platon stă lângă Edgar Papu, Călinescu lângă Einstein. Cartea este un discurs continuu neezitant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arie largă de documentare, autorul lămurește, în acest istoric al exegezei barbiene, o serie de concepte-cheie absolut necesare pentru înțelegerea operei lui Ion Barbu (cum ar fi ermetism, canonism, textualism și lista poate continua), fără a aluneca însă pe panta didacticistă, ci cu scopul de a scoate la iveală controversele numeroase și îndelungate stârnite în jurul poetului comparat în mod eronat cu nume din poezia franceză și germană. E drept că, și pentru criticul hușean, receptarea liricii barbiene devine de neconceput în lipsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
grijă să evidențieze "pregătirile ritmice" ale studenților. O cauză ar fi neimplicarea membrilor redacțiilor în viața organizațiilor politice. Nici responsabilii UASC nu intervin în acest sens, nu publică în reviste. Unele articole sunt în sfera afirmațiilor generale, au o tentă didacticistă. Revista Dialog acordă o prea mare atenție "problemelor de formare culturală". Viața Politehnicii cuprinde prea multe aspecte, dar nu insistă asupra coordonatelor majore ale activităților organizațiilor. Ponderea textelor cadrelor didactice este prea mare. Nici organele de partid nu întreprind analize
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că, deși lucrarea în discuție este cea mai novativă pentru etapa despre care vorbim - fiind și cea mai elaborată, prin dimensiunea ei interdisciplinară - oscilațiile între vechea abordare bazată pe conținuturi (pe care noi am numit-o într-o altă lucrare didacticistă cf. Mihaela Secrieru, 2003: 32; 2004: 128), și noua abordare, pe care dorește să o impună, bazată pe obiective (pe care o considerăm curriculară - 2003: 33; 2004:129), induce prin exemplele oferite confuzii și denotă încă insuficienta maturizare științifică a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: „...investigația noastră este prima și ea trebuie să ducă, în primul rând, la cunoașterea cât de cât adecvată a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, 1938. G. Călinescu admite concesiv reticent: „Poetul a scris și eseuri, interesându-se de problema criticei, atingând felurite puncte de estetică poetică.”3 Divinul critic încheie cu sfaturi didacticiste: „În aplicări, eseistul va avea de reexaminat unele opinii prea cordiale ori prea reticente, precum va trebui să-și corecteze stilul oficios.”4 Optica rămâne neschimbată în Compendiu.5 Șerban Cioculescu a fost prietenul de o viață al lui Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să mediteze la modelul pe care îl oferă aceste predici. R.D.M.: Orice întâlnire cu Steinhardt, cu opera lui, este, cred, deschizătoare de minte și e un contact cu o sursă clară, nepervertită a unei teologii neconstrânse de limite "academice" sau didacticiste, așadar a unei teologii pentru omul concret de astăzi. E adevărat că pentru mulți teologi, cu o formație strict de specialitate, poate fi dificil să intre în universul lui Steinhardt, care cere o minimă pregătire literară, filosofică sau estetică, pentru
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
personală a educatorului pentru a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat, în funcție de condiții și cerințe specifice. Ca în toate compartimentele sistemului și procesului de învățământ, și în privința proiectării, reforma curriculară a adus schimbări esențiale. S. Cristea[10] compară modelul tradițional, didacticist al proiectării pedagogice cu modelul modern, curricular. Proiectarea globală se referă la o perioadă mai mare din timpul alocat instruirii (de la un ciclu școlar la un an de studiu) și se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
Bineînțeles, nici una dintre aceste opțiuni nu se impune neîngrădit într-una sau alta din politicile orașului studiate de autorii lucrării Faire société. Dimpotrivă, cele două politici au tins la origine să asocieze aceste două orientări. Doar din motivele unei istorii didacticiste Jacques Donzelot subliniază preponderența "locului" în Franța și a "poporului" în SUA. 547 Jacques Donzelot, Catherine Mével și Anne Wyvekens, op. cit., 2003, p. 147. 548 Ibid., p. 188. 549 Ibid., p. 331. 550 Ibid., pp. 233-234. 551 Jacques Donzelot, L
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a unei terminologii neologice, ci are în vedere și explicitarea acesteia, fapt ce imprimă articolelor o dimensiune metadiscursivă pronunțată. Conștiința necesității educării publicului cititor, în sensul receptării unui astfel de limbaj, determină recursul jurnaliștilor din această perioadă la un limbaj didacticist, în măsură să înlesnească accesul la conținuturile publicistice. În acest sens, notarea parantetică a unui echivalent mai vechi sau a unui calc, inserarea termenilor noi alături de sinonime cunoscute, prezentarea unor definiții și explicații semantice detaliate, fie în corpul articolului, fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]