648 matches
-
cântat uvertura operei Norma de Bellini, Montanina, o fantezie pentru vioară și orchestră, solist d-l. Cavaler Nicosia, valsul Manuela de Waldteufel. "Concertul a reușit în totul încât putem zice că succesul comcertiștilor între care numărăm cea mai mare parte diletanți în frumoasa artă a musicei, a întrecut aștempările publicului inteligent care ș’a manifestat prin numeroase aplauze o desăvârșită satisfacțiune. Saloanele erau spendid iluminate și decorate iar o esemplară ordine domnea în toate.. Aceste toate denotă o deosebită solicitudine demnă
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
de un principe. Sunt descrise cu lux de amănunte granițele, iar principele țării, Într-un dialog cu Împăratul, Își afirma suveranitatea; Plăcuțele de plumb de la Sinaia, subiect aproape tabu, căci dacă cineva Îndrăznește să le aducă În discuție este considerat diletant, tracist, dacist, incult, ocult și cine mai știe cum; Lucrarea „Cosmographie”, scrisă În limba română cu alfabet propriu, de inspirație geto-dacă, de către Aeticus Istrius (Dunăreanu), ilustru cărturar și explorator român din sec. al IV-lea (ibid.); Arhivele mănăstirilor din Europa
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas la stadiul de diletant și ca un mijloc de a câștiga suplimentar mici sume de bani. Tatăl lui Nicolae a fost după unii biografi notar în sat și mai apoi îngrijitor al conacului boieresc a lui Filip Lenș și după alții "un fel" de
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
intelectuali. Urmează cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova, unde în orele de desen primește primele îndrumări de la profesorul său Eugen Ciolac, de la care a aflat o parte din tainele picturii. Prima expoziție la care a fost remarcată prezența "pictorului diletant Ion Țuculescu" - alături de a fratelui său Șerban - este cea organizată în 1925, în sala de recepții a Palatului Administrativ al județului Dolj. Deși apreciat pentru talentul său artistic, Țuculescu nu se va îndrepta către o școală superioară cu profil artistic
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
buget „onest și adevărat” arată Petre Carp: "[Take Ionescu] a venit cu un budget de 245 de milioane, cu un excedent de 7 milioane, și cu afirmațiunea că acei care se îndoiesc de bunătatea acelui budget nu sunt decât niște diletanți care nu merită a fi luați în seamă. Rezultatul l-ați văzut. Excedentul de 7 milioane s-a transformat într-un deficit de aproape 30 de milioane." În acest context, măsurile prevăzute nu au mai fost suficiente pentru echilibrarea situației
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
Proust). În ciuda sănătății sale precare, Proust a servit un an (1889-1890) drept soldat în armată franceză, si a staționat la cazarma Coligny din Orléans, timp care i-a oferit o altă locație pentru românul sau. Tânărul Proust a fost un diletant și un monden cu trecere în saloanele aristocratice ale vremii, pe masura ce renumele sau de scriitor s-a consolidat. Reputația să de snob și de estet l-a împiedicat să găsească un editor pentru primul român al ciclului " În partea dinspre
Marcel Proust () [Corola-website/Science/299128_a_300457]
-
piesă într-o regie excepțională. După război, teatrul din Cluj a devenit un tipic teatru burghez. Avea o trupă numeroasă și foarte variată. Avea trei departamente: operă, operetă și proză. Erau amestecați aici cei mai talentați actori ai vremii cu diletanții. Kőmives Nagy Lajos a regizat spectacole ample, era omul marilor intenții. Poate că era un teatru mai pompos, cu mult patos și multă pasiune, dar a reușit să facă primii pași spre eliminarea teatralității, cu alte cuvinte a lansat lupta
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas la stadiul de diletant și ca un mijloc de a câștiga suplimentar mici sume de bani. Tatăl lui Nicolae a fost după unii biografi notar în sat și mai apoi îngrijitor al conacului boieresc a lui Filip Lenș și după alții "un fel" de
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas la stadiul de diletant și ca un mijloc de a câștiga suplimentar mici sume de bani. El și-a schimbat slujbele precum cămășile, trecând de la tribunal la regie și mai apoi în serviciul vămilor și s-a plictisit oriunde se angaja la Iași, la
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
în regimul Cuza va reuși, dar nu fără prealabile scepticisme: "- Nu poți pune la îndoială bunele lui intenții. - O, dacă de bune intenții e vorba! Ghica își toarnă în pahar: - Situația este catastrofală când politica încape pe mâna amatorilor, a diletanților. Dar și Negri stă pe pozițiile lui. Neclintit. - Îi reproșezi lui Cuza stilul său personal, faptul că nu vorbește ca un conducător, nu se poartă ca un conducător, nu se îmbracă - nici măcar atât - ca un conducător? - Știi de fapt ce
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
pe receptorii contemporani ai operelor de artă. Reacțiile publicului sunt foarte violente, iar critica îi stigmatizează lucrările și-l acuză de "masacrarea mascată a picturii". Artistului i se reproșează faptul că știe numai să schițeze. Se spune că este un diletant. De la început încă, Delacroix i se opune lui Ingres. Stilurile lor sunt complet diferite : pentru Ingres cel mai important este desenul, în timp ce autorul lui "Dante și Vergiliu în Infern" acordă atenție în special culorii și tensiunii pe care opera ar
Eugène Delacroix () [Corola-website/Science/298171_a_299500]
-
avea o obârșie grecească, iar unul dintre prietenii săi din roman era macedoneanul Ion Șafarica. La romane trebuie să adăugăm numeroasele articole din presă, ceea ce configurează o operă cu dimensiuni reprezentative. Inginer silvic, Al.Ștefanopol nu era cu certitudine un diletant în ale scrisului. S-a inspirat uneori din propria sa viață în alegerea unor nume de personaje sau împrejurări. Astfel, presupun, cu mare probabilitate, că numele lui Burduja-Vodă provine în proza sa, de la cel al localității Burdujeni, de lângă Suceava, unde
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
post-avangardei cum o denumesc unii), ce posedă un caracter prioritar echivoc, neconvențional. El excede modalitățile de exprimare tradiționale și își propune să dinamiteze orice cutumă, orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire. Apologeții acestei direcții sunt preponderent diletanți, oameni fără vreun contact real cu fenomenul acustic contemporan, fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per ansamblu, ce nutresc impresia că a scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
a celei cu sistem, cu ordine, logică și dimensiune demonstrativă. Undeva, Paler se recuză a fi devenit profesor, avocat sau filosof. Scrie: “Filosofia cere capacitate de a gândi sistematic. Or, eu sunt un dezordonat din naștere, destinat să rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută ca un război devastator; cu
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
acest drum.<footnote Tomescu, Vasile, Paul Constantinescu, Editura Muzicală UC din RSR, București, 1967, p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pian, îi lipsește elementul principal al jazzului, și anume improvizația, în schimb este puternic ritmată. Acest tip de muzică era foarte iubit de muncitorii constructori ai căilor ferate și era executată în ""saloons"" la piane hodorogite de muzicanți profesioniști sau diletanți. A căpătat un impuls din partea unor compozitori și pianiști talentați, cum a fost Scott Joplin. Elemente din "ragtime", în special ritmul, au fost preluate mai târziu de reprezentanți ai jazzului Orașul New Orleans, situat în delta fluviului Mississippi, era la
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
avut succes și în afara Germaniei și, până în 1919, a fost tradusă în mai multe limbi. Cartea a fost intens discutată în public și în mediul academic. Thomas Mann îl compara pe Spengler cu Schopenhauer, Max Weber îl caracteriza drept “un diletant foarte ingenios și foarte școlit”. Spengler a respins explicațiile cauzale ale dezvoltării istoriei, a considerat că la baza evoluției istoriei se află un model ciclic. Astfel, a înlocuit paradigma liniară de reprezentare a istoriei universale cu cea ciclică și a
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
pregătire teoretică adecvată. Se regăsesc în cronicile de artă semnăturile lui Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Léo Bachelin, Virgil Cioflec, Alexandru Bogdan-Pitești, Theodor Cornel, Nicolae Petrașcu și mulți alții. Pe de altă parte, cel mai adesea, cronicile plastice erau scrise de diletanți în materie și în cele mai fericite cazuri ele erau semnate de gazetari cultivați și talentați. De cele mai multe ori, comentariile critice nu erau bazate pe niște criterii ferme și ele erau produsul unor aranjamente care aveau ca scop reclama prin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Cicero este Sfântul Hieronim. Analiza lucrările scoate în evidență și diferențe majore. Asftel, “De Inventione” este opera unui tânăr. pe când “Rhetorica” este cea a unui om matur. Pe de altă parte, autorul Rhetoricii recunoaște în lucrare că nu este un diletant care a scris volumul doar pentru a face plăcere unui prieten. Orientările politice și literare ale Rhetoricii nu sunt aceleași cu cele ale lui Cicero. Autorul Rhetoricii este un aprig susțnător al partidului lui Marius, pe când Cicero nu a dovedit
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
discutabil. Cauza și, fiind vorba de decizii, vina este în cu totul altă parte. Băsescu spunea că școala produce "tâmpiți". Rectorul UBB a identificat patru surse ale situației actuale din învățământ, prima fiind că președintele Traian Băsescu "a numit miniștri diletanți, unii plagiatori sau persoane cu probleme psihice, care au introdus măsuri necugetate în sistem, ce-și vădesc acum efectele". "Elevii care au susținut examenul de bacalaureat în 2011 au petrecut șase ani în învățământul regimului Băsescu; acesta a numit miniștri
Andrei Marga: O sursă a situaţiei din învăţământ este Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25905_a_27230]
-
unii plagiatori sau persoane cu probleme psihice, care au introdus măsuri necugetate în sistem, ce-și vădesc acum efectele". "Elevii care au susținut examenul de bacalaureat în 2011 au petrecut șase ani în învățământul regimului Băsescu; acesta a numit miniștri diletanți, unii plagiatori sau persoane cu probleme psihice, care au introdus măsuri necugetate în sistem, ce-și vădesc acum efectele. Băsescu a aplicat profesorimii lovituri grele - desființări de școli, concedieri, tăieri de salarii, reduceri bugetare, evaluări prostești - care au demotivat cadrele
Andrei Marga: O sursă a situaţiei din învăţământ este Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25905_a_27230]
-
întîlnit la nimeni, ca la Van Gogh, plăcerea de a descrie ce a pictat, ce pictează, ce va picta. Rămîi consternat de obstinația meticuloasă cu care își detaliază tablourile, de fantazarea subiectului pictat, de literarizarea lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
picta. Rămîi consternat de obstinația meticuloasă cu care își detaliază tablourile, de fantazarea subiectului pictat, de literarizarea lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
de obstinația meticuloasă cu care își detaliază tablourile, de fantazarea subiectului pictat, de literarizarea lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
zugrăvit cu culori vii în cunoscuta scriere volantă a lui Schleiden. Scrierea botanistului creștin mi se arată de cătră amicii d-lui Graetz ca un luminos prototip. Din nefericire d. Schleiden n-a scăpat de soarta comună. a tuturor naturaliștilor, diletanți în istorie: arată o respectabilă sârguință de compilator, dar o deplină lipsă de simț istoric. Cine cunoaște chiar numai elementele științei noastre cată numaidecât să vadă că nici se poate imagina ca-ntr-o luptă de două mii de ani să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]