3,603 matches
-
Strada Mare: „Călător fără bilet” Povestea grupului gălățean a început în 2007 prin debutul la Club M. Formația a devenit repede cunoscută datorită numeroaselor concerte susținute ”acasă”, dar și la festivaluri de folk precum cele de la Baia Mare și Reghin. Melodia „Diligența CFR” devine șlagăr folk și a avut ca urmare fireasca apariția acestui CD. Din componență fac parte doi ”veterani” ai stilului - Mihai Ochiu și Bogdan Stancov (voci și chitare, ei fiind și autorii muzicii și textelor) alături de Velu Talpeș (voce
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
un pariu. O altă reacție a poeticii lui Aurel Rău față de fondul d-sale originar se produce cînd d-sa relativizează satul mioritic în calitatea sa de "centru al lumii", de izvor al "veșniciei". Absolutismului rustic blagian i se opun diligențele cosmopolite ale autorului, călător asiduu pe alte meridiane și traducător al unor importanți poeți precum Saint-John Perse, Machado, Seferis, Kavafis ș.a., închinînd numeroase poezii locurilor vizitate cu care își arondează existențialul. E o melancolică risipire în orizonturi îndepărtate ca un
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
an ajunge cancelar al Angliei, asumîndu-și rolul ingrat de împăciuitor al celor două curți aflate pe picior de război. Cu acest prilej vizitează Parisul, descoperind paradisul bibliotecilor de pe malul Senei, amintirea lor inspirîndu-l mai tîrziu în scrierea lui Philobiblon. Cum diligențele diplomatice se dovedesc zadarnice, Războiul de o Sută de Ani izbucnește în 1338, iar cancelarul, convins de neputința căreia îi cad victimă fețele bisericești care cochetează cu ambiții politice, se retrage în Mînăstirea Auckland, unde își va întocmi în latină
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
delegație de cinci ziariști în „schimb de experiență” cu ziarele și agențiile din Dresda. Se purtau pe atunci aceste „schimburi de experiență”, formale și lipsite de orice rezultat practic. Cum eram de puțină vreme căsătoriți, soțul meu a făcut toate diligențele și a folosit tot felul de pile ca să mă ia și pe mine în călătorie. După multe intervenții a reușit, urmând, firește ca eu să-mi plătesc toate cheltuielile. Era o situație puțin stranie pentru mine - singura femeie între cinci
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
cel care a propus transformarea completă a sistemului poștal și înlocuirea taxelor excesiv de ridicate și variate, printr-o taxă unică pentru toate scrisorile preschimbate în interiorul regatului, până la o greutate de 15 grame. Tot în 1852, se înființează un serviciu de diligențe, la început numai pe distanțele: Iași - Galați și Iași - Mihăileni, dar ulterior s-a extins și pe alte drumuri principale, oferind călătorilor un oarecare confort. Concomitent s-au diversificat și trimiterile poștale, putându-se expedia prin poștă: scrisori recomandate cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin poștă: scrisori recomandate cu confirmare de primire, gazete, calendare, cărți, tipărituri, gropuri cu bani în aur și argint, pachete și probe de mărfuri. Mult mai târziu, prin 1874, în județul Suceava, Pașcanii a fost legat printr-o cursă cu diligența de Piatra prin Târgu Neamț, iar începând cu 1878 s-a înființat o cursă poștală cu diligența pe distanța Fălticeni - Dolhasca, care circula cu regularitate în fiecare zi. Diligența Roman-Fălticeni-Suceava, înființată mai înainte, fusese suprimată după darea în comunicație a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și argint, pachete și probe de mărfuri. Mult mai târziu, prin 1874, în județul Suceava, Pașcanii a fost legat printr-o cursă cu diligența de Piatra prin Târgu Neamț, iar începând cu 1878 s-a înființat o cursă poștală cu diligența pe distanța Fălticeni - Dolhasca, care circula cu regularitate în fiecare zi. Diligența Roman-Fălticeni-Suceava, înființată mai înainte, fusese suprimată după darea în comunicație a liniei ferate Ițcani-Roman. Progresele mari făcute în organizarea serviciului poștal au fost întrerupte odată cu izbucnirea războiului Crimeii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în județul Suceava, Pașcanii a fost legat printr-o cursă cu diligența de Piatra prin Târgu Neamț, iar începând cu 1878 s-a înființat o cursă poștală cu diligența pe distanța Fălticeni - Dolhasca, care circula cu regularitate în fiecare zi. Diligența Roman-Fălticeni-Suceava, înființată mai înainte, fusese suprimată după darea în comunicație a liniei ferate Ițcani-Roman. Progresele mari făcute în organizarea serviciului poștal au fost întrerupte odată cu izbucnirea războiului Crimeii(1853-1856) dintre Rusia pe de o parte și Turcia, Anglia, Franța și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
introducerii mărcii poștale. Marca nu putea fi utilizată decât într-un regim poștal îndeplinit direct de organele statului. Prima emisiune de mărci poștale românești, a fost pusă în circulație la 1 iulie 1858, printr-o decizie a Direcției Poștelor și Diligențelor din Moldova, care prevedea "Reguli stabilite pentru scrisori". Scrisorile puteau fi expediate atât porto cât și franco. Scrisorile porto se prezentau la birourile poștale ori se depuneau în cutiile de scrisori. La data respectivă în Fălticeni nu existau cutii poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și un curier, deși ca importanță urma după birourile poștale din Iași, Galați și Focșani. Pentru transportul corespondenței și al valorilor plecau, de trei ori pe săptămână, curse cu cariola de la Roman la Fălticeni. Aceasta făcea legătura cu cursele de diligențe care veneau din Iași, treceau prin Roman, Bacău până la Focșani. Întrucât în mai 1861, expirau contractele poștei, s-a aprobat prelungirea lor cu încă un an, urmând a se stabili pentru viitor noi condiții de arendare a poștelor cu cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se încasa la prezentare, taxa de înregistrare, taxa pe valoare, greutate și distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare, gropuri și colete înapoiate sau distribuite la domiciliu, reexpediere, pentru trimiteri mici, ștafete, pentru un loc în diligență etc. Francarea scrisorilor a devenit obligatorie la prezentare, eliminându-se modalitatea porto. Scrisorile nefrancate sau insuficient francate, găsite la cutii, se taxau la destinație cu contravaloarea transportului plus 10 parale de fiecare 15 grame sau fracțiune. Perceperea taxelor pentru transportul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a renunțat la vechiul sistem de antreprize cu relee și subvenții după numărul cailor aflați la locul de schimb și s-a admis antreprize între diferite localități, cu un număr fix de curse pe săptămână. Antreprenorii transportau expedițiile poștale cu diligența sau cariola și primeau în schimb, prețul obținut la licitație, plus taxele încasate de la călători. Din octombrie 1871, cursele poștale au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cele două state. Schimbul se efectua numai prin intermediul serviciilor poștale, pe traseele și punctele de frontieră stabilite. Poșta Română asigura printre altele, schimbul de expediții, între Fălticeni și Suceava, de trei ori pe săptămână. La data preluării serviciului poștal internațional, diligența zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
traseele și punctele de frontieră stabilite. Poșta Română asigura printre altele, schimbul de expediții, între Fălticeni și Suceava, de trei ori pe săptămână. La data preluării serviciului poștal internațional, diligența zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
printre altele, schimbul de expediții, între Fălticeni și Suceava, de trei ori pe săptămână. La data preluării serviciului poștal internațional, diligența zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870, un alt regulament privind “fixarea taxelor poștale în România”, și la 1 octombrie 1871, o altă lege telegrafo-poștală. Regulamentul viza corespondența, mesageriile și transportul călătorilor prin diligențe. Față de alte țări din Europa, taxele poștale pentru scrisorile interne erau mai mici, înlesnind populației comunicarea. Regulamentul a stabilit pentru prima dată, taxe poștale la publicațiile periodice, la căsuțe poștale și la livrete de recipise. La cerere se putea obține
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligențe”. Legea conținea prevederi referitoare la: executarea serviciului poștal și telegrafic, taxarea trimiterilor și a călătorilor, scutiri de taxe, despăgubiri, manipularea banilor, contravenții, garantarea secretului corespondenței etc. Pentru prima dată s-a admis expedierea banilor prin mandate poștale interne. Mandatele poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost construită în anii 1866-1869, pe distanța Nepolcăuți - Cernăuți - Ițcani, având legătură cu Lembergul. Căile ferate au oferit noi posibilități dezvoltării serviciului poștal. Au accelerat circulația trimiterilor, au apropiat serviciile poștale și telegrafice de populație și au creat poșta mobilă. Diligența București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești. Diligența Roman-FălticeniSuceava s-a anulat. Linia ferată BucureștiGalațiAdjud-Roman, a fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei respective s-a amânat până prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferată BucureștiGalațiAdjud-Roman, a fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei respective s-a amânat până prin septembrie, când a fost suprimată diligența București-Ploiești-Buzău-FocșaniRomanIași. Înlăturarea diligențelor a însemnat pentru Administrația Poștelor și Telegrafelor, pierderea unei importante surse de venit, ce se realiza din traficul de pasageri. Pentru compensare, societățile concesionare ale căilor ferate au fost obligate, în baza convenției din 1868, să transporte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei respective s-a amânat până prin septembrie, când a fost suprimată diligența București-Ploiești-Buzău-FocșaniRomanIași. Înlăturarea diligențelor a însemnat pentru Administrația Poștelor și Telegrafelor, pierderea unei importante surse de venit, ce se realiza din traficul de pasageri. Pentru compensare, societățile concesionare ale căilor ferate au fost obligate, în baza convenției din 1868, să transporte gratuit trimiterile și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
singură cursă. Cursele poștale transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind însoțite de conductori. Legătura poștală între Fălticeni și Dolhasca a continuat să se facă zilnic cu cariola până în anul 1878, când s-a înființat o cursă poștală cu diligența, iar pe calea ferată, numai după 10 octombrie 1887, când a fost dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pus în aplicare la 1 ianuarie 1876. S-au desființat expeditorii rurali, cu excepția celor aflați la stațiile CFR, atribuțiunile lor trecând asupra registratorilor de la subprefecturi. Între oficiu și birourile rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor și cealaltă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios, va determina Direcția Generală să propună în aprilie 1895 și județul să aprobe, înființarea unei curse cu diligența, de trei ori pe săptămână, pe ruta Fălticeni-Mălini-Broșteni-Dorna. Sumele rămase prin înlăturarea factorilor rurali, urmau a fi puse la dispoziția Direcției Generale. Cheltuielile însemnate, ce împovărau bugetul județului, a obligat Comitetul permanent să intervină, pe la începutul anului 1891, la Direcția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]