140 matches
-
de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri, granidiorite și granițe; ravene, rupturi de pantă, abrupturi, conuri de dejecție, torente), forestier, floristic ("Anthenaria dioica" - floarea semenicului) și faunistic.
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
recolte anual, una în primăvară și alta la sfârșitul verii. Smochinii sunt de 3 feluri: smochini polenizați de viespea "Blastophaga", cei de San Pietro (prima recoltă se face fără polenizare, iar a doua necesită polenizare de către viespea Blastophaga) și smochinii dioici — smochini care fac fructe fără polenizare. Smochinii fac uneori chiar 3 recolte pe an. Pot trăi până la vârsta de 80 de ani. Fructele smochinului sunt clasificate după varietăți și anotimpuri: smochine albe, smochine regină, smochine negre și de primăvară. Smochinul
Smochin () [Corola-website/Science/309653_a_310982]
-
Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor zigomorfe), adesea apetale (fără petale). Formula florală adesea KC AG sau KCAG Florile de obicei bisexuate (hermafrodite), la unele specii unisexuate (monoice sau dioice) sau poligame și sunt dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare ("Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea frunzelor. Întâlnim, de asemenea, lumânărica ("Verbascum phlomoides") sau coada-vacii și captalanul (Petasites officinales). Colinele uscate, terenurile stâncoase și
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
devine conferențiar, respectiv profesor universitar - titular al disciplinei de Fitotehnie - Plante Tehnice la Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A condus în cadrul stațiunii SCDA LOVRIN-Timis activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român. În anul 1990 devine membru fondator "Vatra Românească" .În 1991 s-a înscris în Partidul Unității Națiunii Române (PUNR) și pentru 5 ani, în perioada 1992-1997, a
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
politică. Alte activități: Din 2008 este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR). iar în prezent vicepreședinte. - onorat cu medalia cu aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru omologarea a doua soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana.
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește și ploi din belșug umezesc pământul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vegetația ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă constant în primul rând prin tulburări grave ale osteogenezei. Plante medicinale, surse importante de β-caroten și axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei frați pătați (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc. Vitaminele E Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenței a trei atomi de carbon asimetric; α-tocoferolul în soluție alcoolică se orientează spre dreapta (dextrogir
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
flori uscate de coada șoricelului (Achillea millefolium) din care se beau zilnic câte 500 ml ceai, fracționat În 4-5 reprize, Înainte de mese, având efecte antibiotice, analgezice, antispastice și dezinfectante În dischinezia hipertonă. -Infuzie din vârfuri Înflorite de talpa mâței (Antennaria dioica) din care se bea câte o cană pe zi. -Infuzie din frunze și ramuri tinere de lemnul Domnului (Artemisia abrotanum) din care se beau câte 1-2 căni pe zi. -Infuzie din frunze sau decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool 700); se macerează timp de 14 zile și se iau câte 15-20 picături, de -3 ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Atât În hematemeză, melene cât și În sângerările nazale sunt recomandate infuzii, decocturi și tincturi cu plante medicinale care conțin cantități ridicate de taninuri și vitamina K, cu acțiuni astringente, hemostatice și cicatrizante. -Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) din care se beau 2-3 căni pe zi, cu efecte imediate de oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură cu ceaiuri de urzică, completate cu supe din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Petroselinum crispus) sau din rădăcini de bujor (Paeonia officinalis) (2 lingurițe fierte timp de 10 minute În 500 ml vin roșu) care se Îndulcește cu miere și se consumă În cursul zilei cu efecte cicatrizante. *Sirop de urzică vie (Urtica dioica) preparat din 250 g frunze uscate care se macerează timp de 12 ore Într-un sirop fierbinte; se beau câte 50-100 ml de 3 ori pe zi. Sunt recomandate și câteva rețete complexe cu amestecuri de plante. *Infuzie din ceaiuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu o alimentație de cruțare, folosind sucuri diluate de legume și fructe. În perioada cu scaune diareice și sângerânde, regimul va fi mai strict până la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
infuzare 10 minute); se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având proprietăți antihemoroidale. În caz de constipație cronică se adaugă scoarța de crușin (1 linguriță) și fructe de fenicul (1/2 linguriță). Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) (1 lingură la 200 ml apă clocotită cu infuzare 5 minute); se beau 2-3 căni pe zi, având efecte În oprirea hemoragiilor hemoroidale datorită prezenței vitaminei K. *Infuzie din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) (1 lingură la 250 ml apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte antihemoragice, analgezice, antiinflamatoare și protectoare a mucoasei anorectale. Rețeta autorilor pentru hemoroizi interni *Achillea millefolium + Matricaria chamomilla + Urtica dioica + Quercus robur + Rhamnus frangula + Artemisia absinthium + Symphytum officinale + Juniperus communis. Tratamente externe a. Băi de șezut, comprese și cataplasme Băile de șezut se fac după o igienă locală, folosind un lighean cu 2,5-5 litri lichid, În așa fel ca să
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
linguriță de 4 ori pe zi și se ține sub limbă timp de 5 minute, după care se Înghite cu puțină apă, având efecte imunostimulatoare. Rețeta autorilor Lycopodium clavatum, Chelidonium majus, Symphytum officinale, Acorus calamus, Buxus sempervirens, Trifolium pratense, Urtica dioica, Viscus album. În uz extern se pot folosi: *Comprese cu decoct din rădăcini rase de tătăneasă, aplicate pe zona ficatului, timp de 2 ore seara, la culcare. *Comprese cu Bitter suedez sau cu decoct de coada calului, aplicate dimineața și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]