513 matches
-
de revoltă; vom cânta mareele multicolore și polifonice ale revoluțiilor în capitalele moderne; vom cânta vibranta fervoare nocturnă a arsenalelor și șantierelor incendiate de violente luni electrice; gările lacome, devoratoare de șerpi ce fumegă"... O nouă sensibilitate, tutelată de vitalismul dionisiac al lui Nietzsche transferat în mediu urban odată cu îndoielile în fața adevărurilor cu majusculă și definitive ale rațiunii și "înțelepciunii" pozitiviste, era proclamată cu voce tare. "Beția", "nebunia" simțurilor elementare se voiau substituite cugetării reci și abstracte, calmul contemplativ se dorea
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
același oratoriu / Al corpului, și viziunile un caier / De dorințe divinatorii / De la pămînt la macrocosm, fac din el și din aer" (Iată mă sting, sunt iubit...). Un astfel de elan vital de factură edenică dobîndește însă pulsații extrem de puternice, convulsii dionisiace, încît figura oraculară a lui Hölderlin, se întîlnește cu cea năvalnic instinctuală a lui Nietzsche: " Pe chipul metopei / Se așază viziune a ghimpilor ce mă înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea să rîd de mine și de
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
extremă. În acest loc trebuie amintit și Ion Vinea, al cărui elev, Tristan Tzara este creatorul român al dadaismului Și, la sfârșit, Ion Barbu, un talent unic, geometric, în același timp; el este cel care întruchipează pe de-a-ntregul dimensiunea dionisiacă. Dintre cei mulți care crează actualmente am enumerat doar pe cei mai importanți În acest cor de talente deja se aud glasurile tot mai evidente și mai puternice ale viitorului. LUCIAN BLAGA Trebuie spus că însemnările de mai sus: succinte
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
cînd pare onirică, de "dincolo", această lume e, în fapt, zona circumscrisă de fictivizarea realului. Realitatea ficțiunii și/sau ficțiunea realității constituie spațiul de identificare al unei mitologii personale, cu puține legături în geografie, regăsindu-se, mai ales, în alaiul dionisiac al unui real (pre)văzut ca scenă a unui spectacol care, orice s-ar întîmpla, trebuie să continue. Aparent, locul unde prozatorul întîlnește pictorul e portretul: nu cel clasic (clasicizat), însă, ci ideea fixată la Val Gheorghiu, mai ales, în
Viețile după Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6692_a_8017]
-
păstrînd "patina locului", a unui romantism "cumva desuet și vag alienat" - aerul inimitabil "al orașului dintre coline" -, cum mărturisește într-un scurt cuvînt introductiv la ultima carte, Omul din gard. Personajele lui Val Gheorghiu și naratorul, printre ele, în alaiul dionisiac, sînt oameni istratieni prin trăirile lor pătimașe, mateini prin rafinamentul căutat al existenței.
Viețile după Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6692_a_8017]
-
păpușarul care mânuiește sforile." Singurul bărbat consultat, profesorul Martin J. a rămas cu o impresie similară despre lipsa de spontaneitate a lui J.M.C, care își mima, de fapt, trăirile: „Aprecia, în principiu, dionisianismul, fără a fi el însuși un dionisiac. Nu cred că și-a dat vreodată drumul - probabil că n-ar fi știut cum s-o facă." Simularea pasiunilor, disimularea sărăciei emoționale, într-un cuvânt făcătura, îl descalifică nu numai pe bărbat, ci și - poate în primul rând - pe
Uite Coetzee, nu e Coetzee by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6505_a_7830]
-
are norocul - cel puțin aici, în prezența lui Alioșa, în cârciumă - de a-și regăsi, de a-și reinventa ființa, echilibrând-o astfel... în albia candorii. Treptele iubirii sunt nuanțate în lumina apolinicului. Până când își vădește prezența primul semn al dionisiacului obscur, crescut din drojdia subteranei, din întrebările grave, ultime, puse de către Ivan cel întunecat, cel închis, ca misterul: oare trebuie să iubești viața așa cum este ea mai mult decât sensul ei? Alioșa nu șovăie o clipă, fiindcă pentru el, nu
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
lumea („până la acru, până la livid”, vorba lui Dinu Flămând) și scrie poezie cu conștiința că întreține o teribilă criză , iar în declarația cum că „nu vorbesc în numele voluptății, dar lucrurile le ating precum coapse de femeie aș atinge”, dincolo de accentul dionisiac, citesc intenția de a edifica o etică a adeziunii amoroase față de real. Spiritul său poetic beneficiază de energii impresionante în acest sens, numai că bănuiala în ce privește intranscendenț a poeziei, căci „organele-s sfărâmate”, iar maestrul lucid până la coroziune determină o
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
El e un Orfeu ce nu refuză bacanalele imaginarului. Asta e voluptatea și coșmarul său. Rămânând la nivelul acestor referințe mitologice, consubstanțiale lui Ion Mureșan, aș spune că fiecare act imaginativ al său poate reprezenta un fragment al unui ritual dionisiac. Toposul cărții sale și al mitologiei ei e cârciuma - imaginea izomorfă îndepărtată a popasurilor satyrilor și bacantelor. Spațiu de petreceri infernale, regăsit la toate răscrucile, pe traseul ce pornește din Hades, trece prin halta Rimbaud, cotește prin saloanele suprarealiste, ilustrând
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
Horațiu definea menirea artei: să instruiască și să emoționeze. Într-un interviu din „Le Point” din 11 iulie, autorul spune: „Neurobiologia confirmă intuiția lui Horațiu. Arta mobilizează două părți diferite ale creierului. Cea mai veche, pe care aș numi-o dionisiacă, este sediul dorinței și ea ne împinge să ne amuzăm, să mâncăm, să ne reproducem: fără ea n-am putea trăi. Cealaltă, legată de Apollo, comandă facultatea rațiunii, sensul proporțiilor, al măsurii... În fața operei de artă, creierul dionisiac spune îmi
Docere et delectare Creierul și arta () [Corola-journal/Journalistic/3430_a_4755]
-
numi-o dionisiacă, este sediul dorinței și ea ne împinge să ne amuzăm, să mâncăm, să ne reproducem: fără ea n-am putea trăi. Cealaltă, legată de Apollo, comandă facultatea rațiunii, sensul proporțiilor, al măsurii... În fața operei de artă, creierul dionisiac spune îmi place sau nu-mi place. Creierul apollinic decide dacă e frumoasă sau urîtă.” O remarcă interesantă este aceea că la artistul însuși prevalează partea dionisiacă din creier. O alta este că, dacă e dificil de știut dacă frumosul
Docere et delectare Creierul și arta () [Corola-journal/Journalistic/3430_a_4755]
-
Apollo, comandă facultatea rațiunii, sensul proporțiilor, al măsurii... În fața operei de artă, creierul dionisiac spune îmi place sau nu-mi place. Creierul apollinic decide dacă e frumoasă sau urîtă.” O remarcă interesantă este aceea că la artistul însuși prevalează partea dionisiacă din creier. O alta este că, dacă e dificil de știut dacă frumosul artistic e universal, e sigur că atracția lui este comună indivizilor umani de pe toate continentele și din toate culturile vechi sau noi.
Docere et delectare Creierul și arta () [Corola-journal/Journalistic/3430_a_4755]
-
toate astea și-a pus verbul sub flamuri naziste, printr-un paradox al spiritului care socotește normalul ca fiind abnormul. Așadar, o ființă irațională, așa cum este inclusiv poetul care se hrănește intuitiv din straturile prelogice ale existenței, cele care „adăpostesc dionisiacul și prin aceasta și puterea de creație.” (Ioana Orleanu) Iubirile sale nu sunt mai puțin ardente decât opera, iar femeile au jucat un rol, pe rând, providențial și dramatic - „atâtea minciuni ai iubit,/ atâtea buze-ai căutat.” Pe una dintre
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
sunt mascat". Ei, într-un anumit fel, și eu port o mască, care mi-a atras multe glorii și multe ponoase. Nu știu dacă sunt chiar așa de apolinic precum sunt văzut. În orice caz, eu mi-am surprins momente dionisiace pe care, poate dintr-o anumită pudoare, nu le-am exteriorizat, deși n-aș putea să spun că n-am făcut-o niciodată. M.I.: Domnule Doinaș, în perioada în care erați unul dintre membrii Cercului literar de la Sibiu, cum vedeați
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
o parabolă grațioasă și bine condusă care explică ajungerea unui trib din India de sud a veacului al XVI-lea, în Transilvania, un secol mai tîrziu, transhumanții devenind păstori și păstrînd rămășițe ale unui vechi cult, de natură mai mult dionisiacă. Peste această poveste, coerentă și bine scrisă - surprinzător de bine scrisă aș îndrăzni să zic - care conține elemente de poveste fantastică, de mit fondator și chiar de legendă etiologică (pentru că descendenții lui Bihar vor ajunge în Biharia), schițînd un fel
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
subcontrarietate, subordonare) și se formulează cu elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde și subtilitățile imputate lui. Alomorfismul sofismului se vede în limbaj, în argumentare, în relevanță, în apel la autoritate și în atacul la persoană. Venind din perspectivă dionisiacă, sofiștii vor cuprinde în retorica greacă mai întâi asianismul și mai apoi aticismul, ei vor promova artificiul stilistic și literatura, vor conduce la sinuos și deformare și li se va atribui numele de manieriști ai antichității, iar sofistica (luminismul grec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de dezechilibru. Această oscilație s-ar putea chiar formaliza destul de didactic, după un model asemănător curbei lui Gauss: secțiunea de început se află sub semnul unei Elade profund conflictuale, centrul realizează un salt către acalmia aparentă prezentului, pentru ca aceeași Eladă, dionisiacă de astă dată, să acapareze finalul volumului. O asemenea schemă păcătuiește însă prin rigiditate. Normează ceea ce în principiu nu poate fi normat. Și ignoră frecventele modulații, de certă finețe. Chiar cele mai directe poeme ale lui Bogdan-Alexandru Stănescu (cum este
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > VISURI DIONISIACE Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu
VISURI DIONISIACE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384776_a_386105]
-
împotrivit acerb, Dar iubirii n-ai ce-i face; Dă-mi să gust din clipa ta!... Și otravă dă-mi, că-mi place! Zice-o poznă de proverb: Ori ai dragoste, ori pace! Când te văd venind, eu am Visuri dionisiace. Referință Bibliografică: VISURI DIONISIACE / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VISURI DIONISIACE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384776_a_386105]
-
n-ai ce-i face; Dă-mi să gust din clipa ta!... Și otravă dă-mi, că-mi place! Zice-o poznă de proverb: Ori ai dragoste, ori pace! Când te văd venind, eu am Visuri dionisiace. Referință Bibliografică: VISURI DIONISIACE / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VISURI DIONISIACE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384776_a_386105]
-
fug în lumea mareși să-mi ferec inima-n zăvoare;Poate asta o s-o linișteascăși-o s-o-mpiedice să te iubească...Dar la primul pas făcut pe scarăM-a izbit dorul de tine iară;Cu durerea lui sfâșietoare,... XXIII. VISURI DIONISIACE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
linișteascăși-o s-o-mpiedice să te iubească...Dar la primul pas făcut pe scarăM-a izbit dorul de tine iară;Cu durerea lui sfâșietoare,... XXIII. VISURI DIONISIACE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
ar distrge iubirea chiar înainte de a se fi întâmplat. Într-un cămin predomină climatul pe care-l aduce și-l reprezintă femeia (J.O.Y G.) Sintetic: Eros.(P.Ț.) Aceste trei suflete: apolinicul, fausticul și magicul, trebuie întregite cu dionisiacul, Însă dionisiacul este un impuls spre unitate, o trecere peste persoană, viață zilnică, societate, realitate, peste prăpastia disperării: o creștere, un salt pasional-dureros spre stări mai întunecate, mai pline, mai nehotărâte; o aprobare în extaz a întregului caracter al vieții
2.CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383988_a_385317]
-
iubirea chiar înainte de a se fi întâmplat. Într-un cămin predomină climatul pe care-l aduce și-l reprezintă femeia (J.O.Y G.) Sintetic: Eros.(P.Ț.) Aceste trei suflete: apolinicul, fausticul și magicul, trebuie întregite cu dionisiacul, Însă dionisiacul este un impuls spre unitate, o trecere peste persoană, viață zilnică, societate, realitate, peste prăpastia disperării: o creștere, un salt pasional-dureros spre stări mai întunecate, mai pline, mai nehotărâte; o aprobare în extaz a întregului caracter al vieții, deopotrivă de
2.CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383988_a_385317]
-
constituie temelia, cariatidele, arcadele, grinzile și bolta tuturor demersurilor sale de profesionist și patriot, de om în Agora unui timp istoric mereu viclean, terorizant, hulpav. 3. Kalokagathia Dacă în prima tinerețe - pe care și-o autodefinește drept fugoasă, romantică și dionisiacă -, era în stare să se ia la trântă până și cu munții, întru apărarea valorilor și veștejirea mediocrităților, veleitarilor, semidocților, ființelor patibulare, o dată cu înaintarea în vârstă și cu asumarea tot mai profundă a modelelor sale literare, care se numesc, din
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]