5,722 matches
-
intrarea țării în primul război mondial și pe care intenționam să-l continui cu o privire cuprinzătoare asupra perioadei interbelice. încât, printre altele, am purces și la o cercetare, pe cât am putut mai amănunțită, a rapoartelor trimise superiorilor lor de către diplomații germani acreditați la București. în aceste circumstanțe, m-am pomenit pus în fața unor documente ce priveau nu numai oameni politici sau conciliabule mai mult sau mai puțin ferite de ochii marelui public, ci și intelectuali intrați în vizorul diplomației și
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
aflate în dificultate. Mă gândesc la o sumă de 5.000 de mărci pe lună; în conducerea întreprinderii editoriale să fie inclus un om de încredere care să răspundă că interesele financiare germane nu vor avea de suferit". Problema părea diplomatului extrem de presantă, încât la numai câteva zile de la amintitul raport, la 3 noiembrie 1933, într-un alt raport 3) - din care în arhive nu s-a păstrat decât un fragment, cât se poate de elocvent, von Schulenburg conchidea: "...După părerea
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Tamara Tinu Autorul eseurilor de față, Viktor Erofeev, s-a născut în anul 1947, la Moscova, într-o familie de diplomați. Și-a petrecut o parte din copilărie, cu părinții, la Paris. în 1970 a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moscova. în anul 1975, și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea Dostoievski și existențialismul francez. Este
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că tot ele i-au încurajat să-și ofere sprijnul pentru "consolidarea diplomației culturale românești." Oricum, pentru niște potențiali "diplomați culturali" mint cam mult și cam nerușinat. E dreptul lor să spună că am scris un articol "suburban în ton, marcat de o lipsă de deontologie profesională, și de numeroase erori logice și de informație" (admirați, vă rog, stilul și
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
procrea politic a lui Ion Iliescu. Folosindu-l pentru a-i ține în șah pe dulăii deveniți prea primejdioși, el n-a sesizat că dorința de afirmare a lui Geoană e mai puternică decât a oricăruia din greii partidului. Fostul diplomat a intrat de-a berbeleacul în situații în care indivizi mai experimentați decât el au refuzat s-o facă: a candida împotriva lui Băsescu ar fi însemnat, pentru oricare dintre ei, sinuciderea sigură. Ei bine, Geoană s-a scuturat de
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
totalitar, Iliescu știe că marea primejdie provine întotdeauna din interior. Geoană se află exact în situația în care se găsea, în 1965, Ceaușescu în raport cu Dej: puterea în partid se poate obține doar capitalizând pe seama erorilor predecesorului. Dacă va urma sfatul diplomatului din sine, căutând o soluție amiabilă, care să-i satisfacă pe sprijinitori, dar care să-i lase un spațiu de manevră și lui Iliescu, Geoană se poate considera pierdut. Dacă, în schimb, va declanșa și va conduce el atacurile contra
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
blondă, Carol, aliată a băiatului și prietenă plină de atenții drăgălașe. Misteriosul domn, Ted Brautigan (un Anthony Hopkins în mare formă, ca întotdeauna aș zice), devine instinctiv aliatul celor mici pe care îi secondează cu un tact demn de marii diplomați ai lumii. De altfel singurul mod decent de a ajuta. Că bărbatul are și niște puteri paranormale care îi creează grave necazuri e o chestiune secundară. La fel, secundară este și tema (literară) a ieșirii din copilărie a lui Bobby
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
ale creației. Pe palierul biografic, "libertinul" nu exclude ci, dimpotrivă, provoacă aventura, "fiindcă aventura umană a fost mereu interesantă". Născut în "condiții pline de promisiuni", Alexandru Paleologu avea șanse "foarte probabile" de-a se realiza conform gusturilor d-sale ca diplomat și scriitor. Intervine însă războiul la care nu participă direct, înbrăcănd totuși haina militară, trăind "viața ofițerească": "Era ca-n Pușkin. Mi-a plăcut. Un gen de viață mai zăpăcit, cu chefuri, cu petreceri, mergeam călare pe distanțe mari, purtam
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
Scoției). Ciocnim și bem. Simt cum mă străbate o căldură magică. Și pe fața atât de frumoasă a lui Neagoe văd cum piere negura cumplitelor așteptări. Dar hai să primim pe soții Mery del Val! (de la delegația Spaniei). Mercedes, soția diplomatului, îmi oferă un disc. E ultimul tube american. Îi dau drumul. Începe dansul. Mai sting din lumini. Din cheminée trei buturugi uriașe aruncă o dogoare roșie. Mă simt ca la o feerie haiducească, sau western american. Ho, ha, ha! fac
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
do Amorť; în chip bizar, epica povestirii o reprezintă rătăcirile a patru hidalgo în boema Lisabonei, în stranie coincidență cu ŤCraii de Curtea-Vecheť. Cei doi intră o vreme într-o strânsă relație, care înseamnă de fapt folosirea lui Mateiu de către diplomat în rezolvarea celor mai diverse probleme ale misiunii, de la paza sediului acesteia, la activități protocolare; când Brederode moștenește titlul de conte da Cunha în 1923, Mateiu îi remaniază blazonul, fapt pentru care primește promisiunea de medaliere cu ŤMarea Cruce a
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
oară când a revenit În România, la Alba Iulia, invitat la cea de-a XII-a ediție a Congresului Spiritualității Românești, cu care ocazie a primit din partea Ministerului Afacerilor Externe o Diplomă de Excelență și Premiul care poartă numele marelui diplomat și om politic Nicolae Titulescu, nimeni altul decât mentorul său, drept mulțumire pentru ceea ce a făcut pentru România și românitate. L-am cunoscut În 2005, În Capitala Luminii, grație prietenului nostru francez Jean-Yves Conrad. Atunci am obținut, cu greu, interviul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
acum, spre publicare revistei „DESTINE LITERARE”. Cu aproape trei ani În urmă, când maestrul Al. Danielopol Împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, am alcătuit un dosar, Împreună cu o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte României și contra semnat de primul ministru, lui
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
lăsăm? Asta e marea mea durere. Și marea, neagra mea supărare. Pe cine sunteți supărat? Pe politicieni, care nu s-au zbătut, care au cedat, care au ales calea lașității. Nu sunt supărat pe România, ci pe politicienii și pe diplomații ei. De România sunt legat, fiindcă este țara mea. Eu, dacă am venit aici, În Franța, am venit pentru ideea de a promova În conștiința lumii numele pionierilor români ai aviației mondiale. Altfel, nu veneam. Și am reușit să salvez
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
i-a pus pe aceștia Într-o situație dificilă. Se știe, astăzi, că, În fața acestor probe și a argumentației pro jure a lui Titulescu, Rusia s-a văzut nevoită să accepte, chiar dacă nu cu toată gura, cele spuse de marele diplomat român, cochetând chiar cu ideea renunțării la Basarabia. Ce urmează, Însă? După ce Carol al II-lea l-a demis, În lipsa lui din țară, din funcția de ministru de externe, Titulescu și-a adunat ce avea, Între care documentele de care
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
le-a dat ambasadorului Marii Britanii la Lisabona. Prin grija acestuia, cele cinci valize au ajuns În mâinile doamnei Titulescu. După ce Titulescu a murit la Cannes, În 1941, văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente referitoare
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
College of New York Cuvânt de deschidere Prof. Dr. Doru Tsaganea Profesor de Matematică la Metropolitan College of New York Unirea Principatelor și Unirea Europei M.N.Rusu Critic și istoric literar, redactor-șef adj. Lumină Lină/Gracious Light, New York Prințul Anton Bibescu, diplomat și scriitor, despre unire și unitate națională Partea a II-a Lia Lungu, Interpreta a cântecului românesc, New York Recital muzical dedicat Unirii Principatelor Recital de poezie susținut de Mariana Terra , redactor-șef Romanian Journal, New York Limba română de Dumitru Matcovski
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
Miserables”, de Tom Hooper, „Life of Pi”, de Ang Lee, „Silver Linings Playbook”, de David O. Russell, și „Beasts of the Southern Wild”, de Benh Zeitlin. Cu șapte nominalizări la Oscar, thrillerul „Argo” prezintă rocambolesca misiune de salvare a unor diplomați americani în timpul Revoluției iraniene din 1979. Anterior, filmul a câștigat toate premiile importante din sezonul hollywoodian din acest an - Globul de Aur și premiile decernate de Sindicatul actorilor americani (SAG), Sindicatul producătorilor americani (PGA), Sindicatul regizorilor americani (DGA) și Sindicatul
OSCAR 2013: „Argo”, de Ben Affleck, câştigă premiul pentru cel mai bun film [Corola-blog/BlogPost/93948_a_95240]
-
suspect de dubioase, fiind hotărâte în octombrie să ajungă, cu orice preț, în Consiliul Național al Minorității Naționale Române (CNMNR). De asemenea, sunt dovezi că dl Nițu susține teza vlahă a minorității naționale române, el participând alături de un alt tânăr diplomat la înființarea unui ONG care are drept obiectiv oficial declarat promovarea fictivei limbi vlahe! Exclud din start posibilitatea ca în urma unei note trimise spre aprobare Centralei din București să fi fost trimis la Petrovăț pe Mlava să tragă cu urechea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
foarte simplă. Ea este scrisă din aceeași iubire pentru Basarabia, și dedicată ei. O parte din cuprinsul acesteia a fost publicată în revista ”Literatua și Arta”, păstorită de Nicolae Dabija. Publicarea a avut loc în timpul mandatului meu de la Chișinău. Fiind diplomat, nu aveam voie să fac acest lucru, dar am riscat. Cei de acasă m-au iertat, dar comuniștii de la Chișinău - nu. Am fost expulzat în 24 de ore, termen aplicat teroriștilor sau spionilor. Nici azi nu știu ce am fost eu: terorist
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
ce anume să întreprindă cu adevărat ( " Nu știu acum de care operă mă voi apuca; de roman sau de Introducerea în Istoria Religiilor " " 6 mai 1941); ignoră căt timp va rămănea la Lisabona, de aceea savurează noua sa situație de diplomat, viața mondenă a capitalei portugheze, adăncirea în mediul feutré atăt de diferit de cel în care trăise pănă atunci. Dezorientarea intimă, incapacitatea de a se consacra integral unui proiect vor caracteriza, practic, toată perioada portugheză. |n acest interval de aproape
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
un magnet, dar de un secol și ceva nu se întămplase la fel cu mii de români? Autorul nostru era însă prea lucid pentru a nu-și da seama că se aruncă în necunoscut. Oricum, la Lisabona, acolo unde fusese diplomat, nu mai putea rămăne: prea multă suferință se lega de acest loc. "Patru ani și șapte luni de Portugalia. Joi 13 sept., la ora 8,40, pleacă trenul spre Hendaya. Aici rămăne Nina, a opta parte din viața mea; și
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Mihai Sorin Radulescu Revista “Manuscriptum” a dedicat numărul său 1-2/ 1998, scriitorilor diplomați, între care se numără și Lucian Blaga. Pentru a contura cariera sa de la Ministerul Afacerilor Străine, începută în 1926, documentele publicate aici se dovedesc foarte relevante. La acestea aș vrea să adaug, în cele ce urmează, o scrisoare aflată în
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
se dovedesc foarte relevante. La acestea aș vrea să adaug, în cele ce urmează, o scrisoare aflată în colecția doamnei Ioana Racottă din București, strănepoata destinatarului ei, diplomatul Nicolae Filodor. În scrisoare sunt amintite numele lui Nicolae Titulescu și al diplomatului Nicolae Dianu, care era directorul Direcției Presei din Ministerul de Externe. La 1 noiembrie 1927, Blaga fusese numit atașat de presă la Legația României din capitala Cehoslovaciei (“Manuscriptum”, nr. citat, p. 163). Nicolae Filodor îi era șef de misiune, după
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
numit atașat de presă la Legația României din capitala Cehoslovaciei (“Manuscriptum”, nr. citat, p. 163). Nicolae Filodor îi era șef de misiune, după care chiar în luna februarie 1928 avea să fie numit în post la Belgrad. Înainte de Praga, acest diplomat cu o lungă carieră, îndeplinise funcția de ministru plenipotențiar la Atena, în anii primului război mondial. Preocuparea lui Blaga pentru sănătatea soției sale transpare atât din această scrisoare, cât și din altele publicate în revista “Manuscriptum”. Folosesc acest prilej pentru
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
în ciuda apartenenței, în perioada regalității, la protipendada bucureșteană. Câteva lămuriri am primit de la doamnele Ioana Racottă și Maria-Luiza Flonta (n. Călugăreanu), nepoate de fiice ale lui Grigore Filodor și ale soției sale Sabina, născută Fotin. Brăileanul Grigore Filodor era fratele diplomatului Nicolae Filodor și al Nataliei Filodor căsătorită cu Alexandru Florescu, frate cu tatăl istoricului și genealogistului George D. Florescu. Fiica lui Alexandru Florescu și a Nataliei Filodor, Elsa Florescu, sculptoriță, a fost căsătorită cu colonelul Radu Miclescu, nepot de soră
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]