301 matches
-
ori mai mare pentru ionii de K+ decât pentru cei de Na+, asigură deplasarea și creșterea rapidă a sarcinilor chimice pozitive pe fața externă membranară în defavoarea celor negative ale proteinelor anionice și clorului de pe fața internă a membranei neuronale, realizând dipolul electric al potențialului celular de repaus, a cărui valoare medie atinge - 90 mV. Acesta are la bază echilibrul forțelor electrochimice generate de gradientele de concentrație ionică ale membranei neuronale. Celula nervoasă fiind specializată în receptarea, procesarea, elaborarea și conducerea influxului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
forță mai impresionantă de aproximativ 35 de mii de miliarde de miliarde de newtoni. 4.11 Magnetismul planetelor « Sfera magnetică definește regiunea unde câmpul magnetic al planetei poate fi modelat prin câmpul unui uriaș magnet sub formă de bară, numit dipol , este o regiune populată cu particule încărcate, protoni și electroni. Sursa lor e vântul solar. Aceste particule reușesc să intre în limitele magnetosferei, dar nu prin regiunea frontală, ci prin «cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
rare, moleculele nepolare H2, X2, O2, N2, CO2, CH4, s.a. Forțele Van der Waals sunt de trei categori: 1. Forțe de orientare 2. Forțe de inducție 3. Forțe de dispersie Forțele de orientare se manifestă între molecule polare, care posedă dipoli permanenți, fiind atractive de tip dipol-dipol; de exemplu apă-alcool etilic. Moleculele pot fi considerate dipoli electrici, deoarece centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative. în acest caz dipolii tind să se orienteze paralel, cu momentele dipolare coliniare, orientare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de trei categori: 1. Forțe de orientare 2. Forțe de inducție 3. Forțe de dispersie Forțele de orientare se manifestă între molecule polare, care posedă dipoli permanenți, fiind atractive de tip dipol-dipol; de exemplu apă-alcool etilic. Moleculele pot fi considerate dipoli electrici, deoarece centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative. în acest caz dipolii tind să se orienteze paralel, cu momentele dipolare coliniare, orientare ce este permanent deranjată de agitația termică în așa fel încât se stabilește o distribușțe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Forțele de orientare se manifestă între molecule polare, care posedă dipoli permanenți, fiind atractive de tip dipol-dipol; de exemplu apă-alcool etilic. Moleculele pot fi considerate dipoli electrici, deoarece centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative. în acest caz dipolii tind să se orienteze paralel, cu momentele dipolare coliniare, orientare ce este permanent deranjată de agitația termică în așa fel încât se stabilește o distribușțe statistică. Forțele de inducție se realizează între molecule polare și nepolare uneori acționând în același
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
permanent deranjată de agitația termică în așa fel încât se stabilește o distribușțe statistică. Forțele de inducție se realizează între molecule polare și nepolare uneori acționând în același sens cu forțele de orientare. Moleculele polare pot induce un moment de dipol în molecule nepolare, și apoi cei doi dipoli, indus și inductor se atrag. Forțele Van der Waals de dispersie acționează între toate tipurile de molecule; în cazul moleculelor nepolare este singurul tip de forțe atractive dintre molecule (de exemplu H2
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
încât se stabilește o distribușțe statistică. Forțele de inducție se realizează între molecule polare și nepolare uneori acționând în același sens cu forțele de orientare. Moleculele polare pot induce un moment de dipol în molecule nepolare, și apoi cei doi dipoli, indus și inductor se atrag. Forțele Van der Waals de dispersie acționează între toate tipurile de molecule; în cazul moleculelor nepolare este singurul tip de forțe atractive dintre molecule (de exemplu H2) Natura acestor forțe a fost elucidată de către London
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prin medii transparente. Forțele de dispersie iau naștere chiar și în molecule perfect simetrice datorită faptului că molecula poate fi considerată un oscilator armonic, deoarece nucleul poate vibra în contra timp cu electronii, în acest fel putând să ia nașere un dipol temporar. Dipolul temporar poate da naștere într-o moleculă vecină unui moment dipolar indus, ambele momente atrăgându-se. Pentru aceste trei tipuri de interacțiuni, calculele au arătat că forța de interacțiune variază invers proporțional cu puterea a șaptea a distanței
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
transparente. Forțele de dispersie iau naștere chiar și în molecule perfect simetrice datorită faptului că molecula poate fi considerată un oscilator armonic, deoarece nucleul poate vibra în contra timp cu electronii, în acest fel putând să ia nașere un dipol temporar. Dipolul temporar poate da naștere într-o moleculă vecină unui moment dipolar indus, ambele momente atrăgându-se. Pentru aceste trei tipuri de interacțiuni, calculele au arătat că forța de interacțiune variază invers proporțional cu puterea a șaptea a distanței dintre dipoli
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dipolul temporar poate da naștere într-o moleculă vecină unui moment dipolar indus, ambele momente atrăgându-se. Pentru aceste trei tipuri de interacțiuni, calculele au arătat că forța de interacțiune variază invers proporțional cu puterea a șaptea a distanței dintre dipoli. Forțele Van der Waals sunt întâlnite în solutiile foarte concentrate și sunt deosebit de implicate în cadrul proceselor biochimice din sistemele vii. I.2.5.2. Legătura (puntea) de hidrogen Legătura de hidrogen este o legătură intermediară între legătura ionică și legăturta
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
oxigen prin legături covalente. Structura electronică a componentelor apei se poate scrie O: 1s2 2s2 2p4; H: 1s2 Apa în stare fundamentală are o structură unghiulară. Unghiul H OH este de 104,5. Structura liniară este contrazisă de momentul de dipol electric permanent ( =µ 1,84D). Unghiul experimental observat în molecula de apă este explicat prin unghiul de 900 dintre orbitalii de legatură ai oxigenului 2px si 2py care se resping datorită caracterului parțial ionic al legăturii (O - H). Datorită acestui
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celor doi atomi de hidrogen, pe câmd cele negative predomină la capatul opus al moleculei.Fiecare legătura OH are un caracter puternic polar. Din puncrul de vedere al repartiției sarcinilor electrice pozitive si negative, molecula de apă formeaza deci un dipol electric. Apa este un dipol permanent cu momentul 1,8 Debye. Molecula de apă creează în vecinatatea ei un câmp electric intens care determină legătura de hidrogen. In Fig I.11 este prezentat un ansamblu de punți de hidrogen ale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe câmd cele negative predomină la capatul opus al moleculei.Fiecare legătura OH are un caracter puternic polar. Din puncrul de vedere al repartiției sarcinilor electrice pozitive si negative, molecula de apă formeaza deci un dipol electric. Apa este un dipol permanent cu momentul 1,8 Debye. Molecula de apă creează în vecinatatea ei un câmp electric intens care determină legătura de hidrogen. In Fig I.11 este prezentat un ansamblu de punți de hidrogen ale apei. în stare solida, punțile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este însoțită de producerea potențialului de acțiune. Inregistrarea potențialului de acțiune se face cu ajutorul a doi electrozi de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare variabilă în timp sau un dipol electric mobil, aflat într-un mediu conductor. IV.3.1.Potențialul electric al unui dipol Un dipol electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
doi electrozi de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare variabilă în timp sau un dipol electric mobil, aflat într-un mediu conductor. IV.3.1.Potențialul electric al unui dipol Un dipol electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de calomel (nepolarizabili), obținându-se electrocardiograma. Din punct de vedere electric inima este o sursă de tensiune electromotoare variabilă în timp sau un dipol electric mobil, aflat într-un mediu conductor. IV.3.1.Potențialul electric al unui dipol Un dipol electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dipol electric mobil, aflat într-un mediu conductor. IV.3.1.Potențialul electric al unui dipol Un dipol electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se obține: Dar cum punctul P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se obține: Dar cum punctul P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul derivației bipolare, linia de derivație este dreapta care leagă cei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]