135 matches
-
Textul se încheie cu un act expresiv care urmează după cele două enunțuri marcate de unirea enunțătorului cu destinatarii ("toți francezii") în persoana întîi plural (patria NOASTRĂ, să luptĂM cu toții): e11 Asertiv: Patria noastră este în primejdie de moarte. e12 Directiv: Să luptăm cu toții pentru a o salva. e13 Expresiv: Trăiască Franța! Se vede limpede aici cum, într-un text monologal, actele discursive punctuale nu capătă sens decît prin inserția lor în structuri ierarhice la nivele superioare de complexitate. Capitolul 5
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
minimă a celor două intervenții, chiar dacă versul 2 este de fapt o rostire tăcută, atribuită ochilor celei care se pare că se numește Margareta. Actul de "răspuns" ia aici nu forma aserțiunii obișnuite, ci pe cea a unui ordin (act directiv), de altfel cu efect, căci dialogul se întrerupe. Răspunsul sub formă injonctivă corespunde, de fapt, cu expresia refuzului de a răspunde pe care versul 5 o justifică parțial ("Un dor, rănit de toate / Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Acest exemplu apare în discursul giscardian care se încheie printr-un micro-act predictiv explicit ("...așa cum ați făcut-o de atâtea ori, și de această dată veți face cea mai bună alegere pentru Franța"). Predictivul are rolul de a masca macro-actul directiv care este, în fapt, cheia oricărei intervenții prezidențiale. Am arătat într-o altă lucrare (1985: 186-200) complexitatea procesului de legitimare instituțională a locutorului. Într-adevăr, pentru a îndeplini un act directiv de acest tip, era necesar ca respectivul locutor să
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru Franța"). Predictivul are rolul de a masca macro-actul directiv care este, în fapt, cheia oricărei intervenții prezidențiale. Am arătat într-o altă lucrare (1985: 186-200) complexitatea procesului de legitimare instituțională a locutorului. Într-adevăr, pentru a îndeplini un act directiv de acest tip, era necesar ca respectivul locutor să nu mai treacă drept ceea ce era (Constituția interzicând președintelui Republicii să ia parte direct la dezbaterea legislativă), ci drept un simplu cetățean, creându-și astfel o altă legitimitate prin intermediul unei scurte
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
performanțele și competențele subordonaților) și centrarea pe relațiile umane (accentuează rolul și importanța motivației, implicării și angajării în sarcină a subordonaților). Reprezentativă în acest sens este tipologia propusă de Paul Hersey și Kenneth Blanchard (1988) (tell, sell, participate, delegate): - stilul directiv (tell) - managerul/liderul spune ce trebuie să facă subordonații și controlează (atât cât este posibil) fiecare acțiune, fiind centrat pe sarcină (valabil pentru subordonații care nu pot și nu vor să realizeze activitățile propuse); - stilul tutoral (sell) - managerul/liderul, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și vor fi analizate independent. Uneori, în orice caz, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În unele cazuri, atunci când subiectul studiului sau ipotezele conduc cercetătorul înspre opțiunea pentru un interviu directiv, adică spre un interviu care instruiește naratorul cum anume să se concentreze asupra materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă), întregul text obținut poate fi luat ca bază pentru analiza de conținut (Lieblich, 1986; Wiseman și Lieblich
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
date statistice. ANEXE Anexa 1 REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamen tului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directiv elor 2004/17/CE și 2004/18/ CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Î n ceea ce privește procedurile de achiziții publice, În ceea ce privește reviz uirea CPV 45000000ă7 Lucrări de construcții 45100000-8 Lucrări de pregătire a șantierului 45110000 1 Lucrări de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
un ordin ferm doar dac) are siguranță c) partidul s)u își va schimba poziția f)r) că o facțiune important) s) se desprind) de el. Ins), pan) când un prim ministru ajunge s) se încredințeze de acest lucru, nici o directiv) dat) nu mai este autoritar). Cineva poate fi un prim ministru autoritar doar cu prețul de a fi un conduc)tor nepriceput de partid. ,,Un partid trebuie condus, iar acela care-l poate conduce cel mai bine, va fi, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
act de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi ușa!] (52) Vezi [să nu lași ușa deschisă]! Folosirea conjunctivului hortativ se asociază cu o valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului de vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă decât la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă actul de vorbire directiv neprefațat de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conversația, brainstormingul, lucrul cu cartea, problematizarea, jocul didactic etc. forma de organizare a activității metode individuale exercițiul, algoritmizarea, expunerea etc. metode de grup metoda proiectelor, jocul didactic etc. metode frontale conversația, brainstormingul, dezbaterea etc. metode combinate problematizarea, simularea etc. caracterul directiv al strategiei de instruire 158 căreia i se subsumează metode în cadrul unor strategii directe de instruire expunerea, explicația, observarea, demonstrația, lectura sau lucrul cu cartea etc. metode subsumate unor strategii indirecte de instruire problematizarea, studiul de caz, modelarea, metode de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
animalelor din pădure, Care este oaspetele-surpriză/intrusul?, Cine lipsește? etc. Structura jocului didactic implică: obiectivele vizate/scopul; conținutul reflectat într-o anumită temă; sarcina didactică formulată în termeni de recunoaștere, identificare, enumerare, descriere, comparare etc.; regulile jocului cerințe cu rol directiv pentru activitatea copiilor; acțiunile de joc modalități practice de realizare a sarcinilor de către copii, primele trei componente subordonate etapei de organizare a jocului, ultima celei de desfășurare a acestuia. Secvențele desfășurării jocului didactic (jocul didactic activitate): captarea atenției copiilor introducerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență; • Evaluarea: - forme: - prin muncă independentă; - prin teste și probe scrise; - prin examinări verbale
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
activității educative desfășurată de către profesor pare a fi determinată de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a acestuia le furnizează stări și sentimente de siguranță și de securitate. Comunicarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
copilului sau face posibilă cooperarea la acte antisociale. Pe lângă aceste studii, în articole mai recente, cercetători care sunt interesați de studierea influențelor educative din familie asupra dezvoltării personalității tinerilor, au luat în considerație încă trei variante ale stilurilor parentale: * stilul directiv non-autoritar, este acela al părinților care manifestă un control ridicat și un nivel mediu al suportului afectiv, ei tind spre a fi autoritari, dar nu realizează un control strict și sunt relativ mai apropiați de copii decât părinții autoritari; * stilul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
departajare a comportamentului managerial, gradul de maturitate a subordonaților, tradus prin competență profesională și implicare (motivație și încredere în sine). În funcție de acest criteriu, se delimitează patru comportamente/stiluri ce descriu, implicit, patru nivele de maturitate a indivizilor: 1. Comportamentul/stilul directiv (autocratic), adoptat în cazul unor subordonați cu competențe reduse pentru rezolvarea sarcinii, dar care își doresc să se implice, sunt motivați și încrezători. În această situație, managerul va defini rolurile subordonaților, va stabili scopurile acțiunii și va supraveghea implementarea, comunicarea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sunt sub așteptări și dacă mai intervin comparațiile sau criticile, stima de sine scade, iar șansele de reușită la fel. Părinții trebuie să-și recunoască stilul propriu pentru a armoniza cu stilul copilului. Există părinți protectori, părinți exigenți, interactivi sau directivi așa cum există copii sensibili, sociabili, conștiincioși sau hotărâți. Disciplina și pedeapsa reprezintă subiecte aflate mereu în atenția consilierilor. Ei încearcă să dezvolte părinților abilitățile de aplicare a disciplinei și îi determină să conștientizeze diferențele dintre disciplină și pedeapsă, să recunoască
Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
la care se deplasează verbul în configurații enclitice este C, urmând a rafina această interpretare în §3.5 infra ca deplasare la FIN); deplasarea la C (i.e. la [Spec, CP]) a imperativului din [Spec, MOODP] se explică prin verificarea trăsăturii [+directiv] (Niculescu 2015). Specificatorul proiecției de persoană, care găzduiește cliticul pronominal (P), nu creează efecte de intervenție, întrucât proiecția de persoană are trăsături nominale [+N]. (121) Du-te! CP qp VP C' 4 qp du C0 PERSP [+directiv]qp P PERS
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin verificarea trăsăturii [+directiv] (Niculescu 2015). Specificatorul proiecției de persoană, care găzduiește cliticul pronominal (P), nu creează efecte de intervenție, întrucât proiecția de persoană are trăsături nominale [+N]. (121) Du-te! CP qp VP C' 4 qp du C0 PERSP [+directiv]qp P PERS' 4 qp -te PERS0 MOODP [+N] qp tVP MOOD' qp Mood0 .... În schimb, în cazul imperativului negativ, deplasarea verbului în domeniul C nu are loc: imperativul negativ (surogat sau propriu-zis) este caracterizat prin procliză pronominală (122a), configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PERS0, care este înzestrat cu trăsături [+N], centrul NEG0 este înzestrat cu trăsături [+V] (derivabile din trasăturile sale de selecție, NEGP>IP) (v. și Barbu 2004: 79), astfel că specificatorul proiecției NEGP nu poate fi omis în deplasarea verbului. Trăsătura [+directiv] din C0 se verifică prin ACORD la distanță (opțiune posibilă pentru imperativ, vizibilă în coordonare prin aceea că encliza pronominală nu este obligatorie la al doilea conjunct: Mergi și spală-te / te spală!). Elementul de negație nu este un adverb
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structura sintactică a exemplului (122a) și imposibilitatea de a deriva exemplele (122b). (122) a. Nu te du / duce! b. *Du-nu-te tdu / duce-nu-te tduce! c. *Nu du-te / nu duce-te! d. Mai du-te! CP qp C' qp C0 NEGP [+directiv] qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 PERSP [+V] qp P PERS' 4 qp te PERS0 MOODP [+N] qp VP MOOD' 4 qp du Mood0 .... duce Specificarea categorială se dovedește a fi foarte importantă: deplasarea în periferia stângă a propoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversiunea în româna contemporană este atestată cu imperativul (obligatorie; sub coordonare, cel puțin la primul conjunct inversiunea este obligatorie) (140a), gerunziul (obligatorie) (140b), imprecațiile condiționale (140c) și subjonctivale (140d)79. Inversiunea este declanșată, în general, de factori obligatorii: verificarea trăsăturii [+directiv] la imperativ (Niculescu 2015), verificarea trăsăturii [nonfinit] la gerunziu - strategie de compensare a instanțierii paradigmatice prin deplasare 80 -, verificarea trăsăturii [+directiv] asociată cu trăsăturile pragmatice specifice imprecației pentru inversiunea condițională și subjonctivală - i.e. verificarea trăsăturii [+directiv] proiectată în plan irrealis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obligatorie) (140b), imprecațiile condiționale (140c) și subjonctivale (140d)79. Inversiunea este declanșată, în general, de factori obligatorii: verificarea trăsăturii [+directiv] la imperativ (Niculescu 2015), verificarea trăsăturii [nonfinit] la gerunziu - strategie de compensare a instanțierii paradigmatice prin deplasare 80 -, verificarea trăsăturii [+directiv] asociată cu trăsăturile pragmatice specifice imprecației pentru inversiunea condițională și subjonctivală - i.e. verificarea trăsăturii [+directiv] proiectată în plan irrealis. Onu (1965)81 identifică semnificațiile cu care se asociază inversiunea condițională: imprecație dinamică (Înghiți-l-ar pământul), imprecație disimulată, ironic-glumeață (Fire
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
factori obligatorii: verificarea trăsăturii [+directiv] la imperativ (Niculescu 2015), verificarea trăsăturii [nonfinit] la gerunziu - strategie de compensare a instanțierii paradigmatice prin deplasare 80 -, verificarea trăsăturii [+directiv] asociată cu trăsăturile pragmatice specifice imprecației pentru inversiunea condițională și subjonctivală - i.e. verificarea trăsăturii [+directiv] proiectată în plan irrealis. Onu (1965)81 identifică semnificațiile cu care se asociază inversiunea condițională: imprecație dinamică (Înghiți-l-ar pământul), imprecație disimulată, ironic-glumeață (Fire-ai să fii!) sau cu funcție de alintare (Mânca-o-ar mama!), sens deziderativ intensiv (Dare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fenomene de română veche sunt de asemenea examinate pe scurt. Principala schimbare diacronică în trecerea de la româna veche la româna modernă constă în stabilizarea treptată a nivelului deplasării verbului prin generalizarea opțiunii V-la-I; opțiunea V-la-C se specializează pentru verificarea trăsăturii [+directiv], iar procesele bazate pe deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță sunt eliminate pe deplin. 1. Introducere, obiective și structură În româna modernă, etapă în care opțiunea generală de deplasare a verbului este V-la-I (i.e. V-la-MOOD), structurile cu deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]