116 matches
-
De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
după Revoluție și irigând subteran școala de proză a maestrului Pavel Coruț. Urbancolia e realizată pe o schemă conspiraționistă tare, marcată însă ca atare, și astfel relativizată. Acolo unde Coruț delirează blând pe marginea conflictului dintre securistul patriot și bubulii diriguitori din umbră ai Planetei, Sociu vine cu o istorie și mai abracadabrantă, trasă însă pe cantul dintre fictiv și nonfictiv. Un ofițer american antitero, specializat în torturarea prizonierilor, agent CIA, vine în România și ajunge, împreună cu o seducătoare tipă numită
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
n-a fost un vulgar salahor al meseriei. Ci un profesionist de înțeles înalt. în mîna lui de dresor, cutia cu lentile nu era o simplă sculă menită să îndeplinească o strictă funcțiune automată. Devenea un organ altoit pe inteligență diriguitoare, încă un nerv optic, încă o antenă. Așa se explică rezultatele uimitoare ale colaborării dintre om și lucru, confundați într-o singură armonie.? Acele mărturii ale realității, fixate nu în stadiul ei banal și comod, ci harponată în clipa ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
probabil "o criză de creștere". "Gafa culturală, informarea aproximativă, pregătirea insuficientă în sfera istoriei literare, lipsa totală a interesului față de concepțiile și perspectivele filosofice" au existat și înainte (poate că ele sunt inevitabile, într-un anume procent, oricărei perioade), cu toate că "diriguitorii analfabeți ai stării de lucruri din cultura română" țin de-o responsabilitate inconturnabilă a prezentului. Ca și o anume (dez)orientare a "moștenirii" trecute prin diverse faze de abordare: Modul în care sunt gestionate, în ultimii ani, seriile edițiilor critice
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie a unei familii românești, dar și a unei extraordinare parabole spirituale descrise de traducătorul în limba română a Sfinților Părinți, o istorie a României postbelice, cu vremurile sale vitrege și diriguitori atei care n-au pregetat să întemnițeze pe unul din cei mai mari teologi ai Răsăritului European, Dumitru Stăniloae, pe preotul Andrei Scrima, pe poetul Sandu Tudor, hirotonit sub numele de preotul Agaton, precum și pe marele poet și prozator Vasile
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
o singură inteligență, voință și sentiment, cu cea mai strînsă legătură între toate mădularele ce compun societatea?... Dar pentru a avea această putere creatoare cuvîntul e neapărat să fie precedat de gîndire și urmat de faptă. Gîndirea e adevărata putere diriguitoare și creatoare a omenirei și ea se realizează, se exteriorizează prin fapte. Cuvîntul nu e decît trăsătura de unire, un intermediar între ele; prin cuvînt numai poate ajunge gîndirea la faptă, asociind toate ființile gînditoare într-o năzuință, într-o
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
fără ca acest lucru să le fie comunicat prin cuvinte sau măcar prin vreun gest uman cunoscut, căci toate mesajele păreau a fi telepatic transmise sau, oricum, printr-un mod aflat dincolo de puterea mea de percepție). Totul părea ca un centru diriguitor, marcator de destine ■ acceptate însă cu seninătate și ataraxie, fără vreo urmă de protest sau de nemulțumire din partea siluetelor acelea eterice. Eu - scormonind acum prin această anamneză, (care mă obsedează tot mai mult de un timp) - îmi dau seama că
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
din cînd în cînd, în chip voluntar, demonstrația pentru a introduce cîte o notă de apropiere în raport cu ideologia oficială. Fără a se trăda prea mult, recurge la o "mediere", la un compromis între vederile d-sale intime și cerințele instanțelor diriguitoare. Rezultă hibrizi între spiritualitatea religioasă de fond și doctrina marxist-leninistă, atee, propagandistică. Astfel Claudel, deși se recunoaște că e "spiritualist", se vede împins către polul opus, al materialismului fie și poetizat: "Poate să pară stranie, dar e perfect explicabilă dorința
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
declarație formală, incapabilă de a aduce vreun folos, dar ocupînd totuși un loc în cîmpul ideilor și împiedicînd formarea unor convingeri adevărate și sincere pe baza rațiunii sau a experienței personale”. Așadar o veritabilă cartă a comportării liberale pentru uzul diriguitorilor mass-media! La noi există, din păcate, o slabă tradiție a libertății. Îndelungata dominație comunistă s-a străduit a radia din mentalul colectiv urmele liberalismului care, chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
și starea literaturii momentului de aproximativă "liberalizare". întîi de toate are loc o reconstituire a punților rupte de proletcultism, apoi o restaurare a autorității "instituției" critice, atît în sine cît și ca un alibi pentru ochiul atoateveghetor al forurilor politice diriguitoare (ultimul aspect e interesant în privința unei producții paralele cu literatura oficială, avînd o nuanță clandestină): "Modelul criticii autohtone dintre cele două războaie mondiale a redevenit activ, oferind - pe de o parte - instrumentarul necesar pentru reconstrucția unui gen și - pe de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
GRU, rămași la fel de activi, de camuflați. Motivul suprimării "Comiternului" este lesne deductibil: ca urmare a succeselor de front, obținute, Stalin a inteles, exact la momentul oportun, ca avansul Armatei Roșii în Europa apuseana nu poate coincide cu existența unui Centru diriguitor, tutelar, instituție bolșevica, moscovita, pregătind de decenii, cu migala și abilitate, exportul de revoluție. Se înțelege că "internaționaliștii" nu-i pot suporta pe "cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
desființarea sclaviei li s-ar fi părut o aberație, la fel cum tratarea străinilor drept altceva decît niște barbari (non-greci) ar fi categorisito drept toleranță sinucigașă. Al treilea clișeu stă în obiceiul de a înălța rațiunea la treapta unei facultăți diriguitoare prin care Elada a atins luciditatea de cristal a unei țări ticsite cu gînditori silogistici, care detestau rătăcirile obscurantiste și fugeau de paroxisme mistice. De fapt, ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
cuvântul gimnastică totalitatea exercițiilor fizice practicate pentru întărirea sănătății, a corpului și înnobilarea spiritului. Ideea armoniei ființei umane, a influenței asupra sănătății și importanței lor pentru pregătirea de război sunt caracteristicile exercițiilor fizice grecești. Gimnastica în Sparta (una din puterile diriguitoare ale Greciei începând aproximativ din anul 700 î.e.n) se caracteriza într-o primă perioada prin legăturile sale strânse cu muzica și dansul. Începând din anul 300 î.e.n. gimnastica devine unilaterală spre pregătirea militară. La atenieni, până la mijlocul sec
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
lunar paralele (părerea mea!)? Dar vă rog stimați români, bolnavi sau viitori bolnavi, să nu vă supărați pe englezi, ei nu sunt vinovați cu nimic, fiindcă au fost atrași aici de niște „băieți deștepți”, așa cum sunt peste tot în forurile diriguitoare ale României, pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a devenit un fel de pușculiță pentru îndestularea gușii lor. Studiind în mod aprofundat problema, ei au descoperit după mai multe încercări, (din fericire pentru ei, toate reușite sută la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
șeful ei, să vină, periodic,în pușcării, și, prin discursuri, prin tot felul de exemple, prin exprimarea unor convingeri, să încerce a face,în felul său, educație, deținuților. Iar acțiunea se transmitea,în direct, la televizor. O cale, ziceau forurile diriguitoare ale statului respectiv, de a educa,în același timp,întreaga masă a telespectatorilor. Și, nu s-ar putea spune, că, emisiunea nu conținea un dram de adevăr, și, că, nu avea o anume priză la populație. Acum, emisiunea era în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scriitorul a fost stipendiatul nobilimii. Așadar, „parazit al unei clase parazite”2. În momentul declinului acesteia, nemaiputând fi protejat, Întreținut, plătit, scriitorul se vede retrimis brutal la condiția sa inițială, aceea de burghez care ar trebui să se conformeze principiului diriguitor al lumii din care provine: hărnicia strângătoare de bani („muncește și vei fi plătit”). Ceea ce i se pare inacceptabil, din simplul motiv că, muncind cu spor ca să-și câștige pâinea, și-ar pierde independența și libertatea, Înseși chezășiile creativității sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de acest tip deosebit. Încerc să-mi imaginez cam câte sute și sute de fișe psiho-pedagogice ați completat anual și cam ce uriaș volum de muncă, de cercetare ați făcut în decursul timpului. Finalul e această lucrare, recunoscută de forurile diriguitoare ale învățământului militar din România, cu aprecieri elogioase - poate nu atât cât ar fi meritat. Cartea aceasta poate servi ca model demn de urmat nu numai de aceia care lucrează în învățământul militar, ci de orice educator care pune suflet
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
precizie în privința raporturilor de clasă, ceea ce i-ar fi înlesnit o înțelegere mai profundă a problemei naționale, a poziției românilor; totuși, nu i-a fost străină ideea că asprul conflict între unguri, români și germani era rezultatul rivalității între clasele diriguitoare ale acelor naționalități. Mai presus de toate, Bem dorea însă să adune într-o armată populară nu numai pe unguri și secui, ci și pe români și sași. El înțelegea și aproba aspirațiile naționalităților, dar copleșitoarea răspundere cu care fusese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Efimița este cea care îl aprobă admirativ, eufemizînd relaționarea verbală, dependentă fiind, în postura sa de consoartă, așa cum dependent era poetul Eufemiu de bogații pețitori ai Penelopei. Prefectul județului din Scrisoarea pierdută impune prin prenume (Ștefan, Fănică) ideea de putere diriguitoare (gr. coroană), apariția (epifanie) în lume a unei forțe ordonatoare, perspectivă situată oximoronic față de numele de familie derivat de la interjecția tip-tip, sugestie a politicii pașilor mărunți și lipsei de inițiativă; Agamemnon Dandanache preia numele celebrului erou al Iliadei într-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu norocul. Acesta din urmă constă în "coincidența de împrejurări favorabile". Conștiința norocului, originată în credința în noroc, presupune două elemente incompatibile cu vocația: ignorarea realității timpului (chiar ignoranța, în general) și atitudinea mistică asociată cu credința într-o putere diriguitoare care provoacă împrejurările favorabile, adică norocul însuși. În deosebire de noroc, vocația are conștiința de sine racordată la o chemare specifică unui timp anume. De asemenea, conștiința misiunii sale și a legăturii cu timpul istoric (destinul) face din vocație o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost recâștigat dreptul pământesc, iar mai apoi deplin, în 1878, când "îngerul mântuirii naționale" despre care vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supus de nevoie - ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" - ius-valachicum - este factorul juridic alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral dat de conștiința națională, principiul diriguitor al identității istorice românești, cea care a fost necesară a se ivi pentru ca ceilalți factori care preexistau să se închege într-un tot unitar. Credința necondiționată în națiune se întrupează discursiv și într-o soteriologie a românismului (ale cărei rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de interpretare a istoriei naționale cât și detalii minuțioase, într-un document de partid. După cum punctează și V. Georgescu, după o scurtă perioadă de détente care a durat între 1965 și 1971, directivele edictate de N. Ceaușescu cu privire la chestiuni concrete
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]