320 matches
-
râul Clyde, dar și să constatăm direct rezultatele sistemului educațional, axat pe cultivarea creativității, în special artistice. Remarc aici concertul susținut de Scottish Chamber Orchestră la Old Fruitmarket, City Halls - noul sediu al prestigioasei BBC Scottish Symphony Orchestră - sub baghetă dirijorala a lui Richard Egarr, cu un program dedicat centenarului Benjamin Britten, si concertul inedit, sub genericul UNESCO Music Day Concert , susținut de ODEUS, Lap Top Orchestră , a Universității din Sevilla, cu muzici dintre cele mai interesante ca modalitate de mixare
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene Constantin-Tufan STAN Începând cu anul 1968, bagheta dirijorală a Corului „Ion Vidu” - cel mai autorizat simbol al Lugojului - cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta lui Nicolae Boboc, Acis și Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în aceeași viziune dirijorală, Simfonia a IX-a de L. van Beethoven, într-o memorabilă interpretare, pe scena Ateneului Român din Capitală, în 1987, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, Recviem-ul de Verdi, în 1988, cu concerte la Timișoara și Lugoj, sub conducerea lui
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
absolută, fragmente din Rapsodia I de George Enescu, selectate de Constantin Sandu și armonizate de Constantin Drăgușin. Concertul corului Symbol a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta dirijorală expresivă și sugestivă a celor doi minunați îndrumători ai corului - Jean Lupu și Luminița Guțanu -, capacitatea lor de a entuziasma tinerii (elevi, studenți și absolvenți cu cunoștințe muzicale temeinice și cu credință în Dumnezeu) și de a-i conduce cu
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
a dovedit calitățile sale reale de artist implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat Vlad Conta, un dirijor serios și un muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează cu onoare tradiția în arta dirijorală a tatălui său, maestrul Iosif Conta. Corul, ca de fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar arta dirijorală nu face nicidecum excepție. Dacă nu e plivită cu diligență, de-limitată cu iscusință și ocrotită cu deferență, sporirea fără precedent a gradului de polivalență o va duce, în cele din urmă, la disoluție. S-a ajuns până acolo încât
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
domenii ale cunoașterii dintre cele mai diverse - matematica, informatica, fizica, filosofia, logica, arhitectura etc -, abordând datele identificate în urma cercetării ca pe niște salutare resurse pentru decantarea unui mesaj artistic autentic. Când se acroșează, selectează și ordonează parametrii științifici ai interpretării dirijorale (interpretare ce convoacă cvasi- totalitatea resorturilor teoretice și practice ale limbajului muzical), e de dorit să nu se examineze acești multicolori parametri cu exigențele unei false omogenizări, cu o sistematică adăugată, constrângătoare, neatentă la diferențele de facto. Dimpotrivă, este, credem
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
ale limbajului muzical), e de dorit să nu se examineze acești multicolori parametri cu exigențele unei false omogenizări, cu o sistematică adăugată, constrângătoare, neatentă la diferențele de facto. Dimpotrivă, este, credem, indicată o răbdătoare aplecare asupra metabolismului efectiv al artei dirijorale, a contextului în care dirijatul contemporan se situează pe sine, și chiar o laborioasă și riguroasă decelare a factorilor ce marchează contex-tualizarea și funcționarea șefiei de orchestră în peisajul vieții muzicale actuale. Sondarea tuturor acestor posibile însemne ale unui model
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
de alta dar, parafrazându-l pe Dan Botta, tocmai acele lucrări care ating maximum de abstracție și tind a se dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
ascunde un imens travaliu de cercetare a partiturii supuse restituirii, dar este forjat, furnizat și prețuit, în ultimă instanță, de forța talentului. Restul ține de ipostaza dirijorului-cercetător identificată cu aceea de dispecer al întrebărilor fundamentale legate de ceea ce reprezintă arta dirijorală în lumea noastră brăzdată de o copioasă inerție ori ignoranță. Iar atunci când interogațiile sunt pertinente, ele se vor conjuga grație unei posibile morale comune, întâlnită, de altfel, și în Die chassidischen Bücher de Martin Buber: ca să găsești un nucleu de
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
de autenticitate, precum și comorile locului tău, trebuie mai întâi să-ți părăsești vatra, fie și doar printr-un excurs teoretic. Și numai după un asemenea istovitor ocol vei înțelege adevăratul chip al tărâmului de unde ai plecat. Astfel, nu numai interpretarea dirijorală are ceva de aflat de la cercetarea ei interdisciplinară, ci și cercetarea însăși poate fi influențată de avatarurile artei dirijorale.
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
teoretic. Și numai după un asemenea istovitor ocol vei înțelege adevăratul chip al tărâmului de unde ai plecat. Astfel, nu numai interpretarea dirijorală are ceva de aflat de la cercetarea ei interdisciplinară, ci și cercetarea însăși poate fi influențată de avatarurile artei dirijorale.
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
Rahmaninov. Însoțit și de organista Simona Popovici, Corul Academic Radio a însuflețit partituri de o deosebită frumusețe ce ilustrează din plin spiritualitatea lumii slave, majoritar ortodoxă, dominată de un profund sentiment de trăire interioară. Siguranța atacurilor dată de precizia gestului dirijoral și acuratețea intonației au fost factori ai unei execuții ce a evidențiat și varietatea stilurilor abordate, de la muzica romanticilor la cea a creatorilor din prima jumătate a secolului XX și chiar la cea contemporană, mărturie a transmiterii nealterate a spiritului
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
a născut în Bavaria și a studiat muzica la Salzburg și la Viena, din 1982 fiind conducătorul artistic al Societății de concerte din Salzburg. Aparțiile sale în fața publicului sunt frecvente și de mare succes, nu numai pentru admirabilele sale performanțe dirijorale, dar și pentru cele de organist și de harpist. Cu toate aceste excelente auspicii, acolo, la catedrala Sf. Martin din Bratislava și în prezența muzicienilor de la Salzburg, am așteptat clipa primului acord. În acel moment am resimțit impulsul de a
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
drama sfășietoare a ultimelor săptâmâni de viață ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și bunătate...” Linia dirijorală indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru mine - a fost interpretarea
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru mine - a fost interpretarea dirijorală ca expresie a rațiuniii supreme. Și aici nu există alter ego. Acest lucru s-a vazut și în bisul oferit la solicitările impetuoase ale publicului și anume Ave verum corpus (Ave Maria) de Mozart. Există merite artistice incontestabile ilustrate de
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
viziunea tragică rămâne consolatoare. Ca și la Honneger, ca și la Bartok sau, mai târziu, la Messiaen. A fost expresia însăși a adresării prin muzică. Al unei adresări încărcate de sens. în planul performanței muzicale, prin intermediul viorii, pianului, al actului dirijoral, în plan componistic. Gândind în muzică. Vorbind despre muzică. în mod simplist am putea aprecia că Enescu este un brand de țară; al României profunde, al României perene. Al României de azi? în ce fel, oare? Este bine să reflectăm
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
în regia maestrului Jean Rânzescu; ...montare considerată și astăzi ca fiind cea mai apropiată intențiilor autorilor muzicii, libertului; în rolul titular apărea maestrul David Ohanesian; ...evoluția sa a devenit etalon, veritabil reper, privind realizarea acestui rol. Sub aceeași ilustră baghetă dirijorală a fost imprimată "Simfonia de cameră", un opus al maturității târzii; ...un opus a cărui noutate părea a fi cu totul avangardistă pentru acea vreme! Au fost printre primele lucrări enesciene cunoscute de publicul bucureștean în anii postbelici. Instituit inițial
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
a adus și acestor concerte extraordinare libertatea... cuvântului dintâi. În 27 decembrie 2005, marți, la ora 17,30, Filarmonica „Banatul“ își invită publicul la un nou Concert extraordinar de colinde susținut de Corul „Ion Românu“ la Catedrala Mitropolitană. Sub bagheta dirijorală a maestrului Diodor Nicoară, coriștii vor interpreta colinde de I. Givulescu, T. Brediceanu, D.G. Kiriac, Șt. Olariu, A. Stoia, I. Brie, Sabin Drăgoi, N. Lungu, Fr. Hubic, Gh. Cucu, N. Ursu, Șt. Olariu. Intrarea publicului la concert este liberă. S.
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
au privilegiul să audieze Intregrala lucrărilor pentru pian la patru mâini - I, în interpretarea armoniosului cuplu Manuela Iana - Dragoș Mihăilescu. La Opera Națională Română din Timișoara: duminică, 8 ianuarie, de la ora 19, va avea loc Concertul Johann Strauss, sub bagheta dirijorală a Mihaelei Silvia Roșca și cu participarea orchestrei, ansamblului de balet și a soliștilor Mariana Șarba, Nicoleta Colceiar, Ștefania Ștefan, Nina Zaharescu și Albert Buga. Biletele, cu tarif maximal de 100 000 de lei, s-au pus în vânzare la
Agenda2006-01-06-cultur () [Corola-journal/Journalistic/284577_a_285906]
-
Florin Belean în rolul Christian. În aceste zile însă, energiile Operei sunt în bună măsură orientate spre evenimentul care va marca împlinirea a 60 de ani de la înființarea instituției: în 30 martie, de la ora 18, „Aida“, de Verdi, sub bagheta dirijorală a italianului David Crescenzi. Festival de teatru l Relansarea trupei Thespis Fondată în 1965, Trupa de teatru studențesc Thespis își leagă epoca ei de glorie și longevitate de numele regretatului regizor Diogene V. Bihoi, mentorul a nenumărate generații de fascinați
Agenda2006-11-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284847_a_286176]
-
de ani împliniți de la fondare vor fi sărbătoriți de Operă Națională Română Timișoara printr-un spectacol aniversar cu opera „Aida“, chiar joi, 30 martie, de la ora 18. În distribuția spectacolului regizat de Ognian Draganoff (Bulgaria) se vor afla, sub baghetă dirijorala a lui David Crescenzi (Italia), Octavian Vlaicu, Lucia Papă, Carmen Gurban, Patrizio Ha, Sprin Drăniceanu, Camil Mara, Giorgio Nemeți, Nicoleta Colceiar. Biletele cu tarif maximal de 20 lei se găsesc la Agenția Operei. Portal „Media index“ l Baza de date
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
ediției XXXI a Festivalului Timișoara al Filarmonicii Banatul va răsuna în Domul Romano-Catolic din Piața Unirii sâmbătă, 20 mai: la ora 19,30 va începe Concertul vocal-simfonic Wolfgang Amadeus Mozart, având în program Marea Misă în do minor, sub bagheta dirijorală a maestrului Gheorghe Costin. Soliști: soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Claudia Codreanu, tenorul Barabasi Zsolt, basul Gheorghe Roșu. Dirijorul corului, maestrul Diodor Nicoară. ( S. P.) Consulat închis În data de 25 mai, Consulatul Republicii Federale Germania la Timișoara este închis. Programul
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
mediului, care va fi sărbătorită în 5 iunie. ( O. N.) Concert aniversar Duminică, 28 mai, de la ora 18, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“ va avea loc un concert coral aniversar, prilejuit de sărbătorirea a două decenii de activitate dirijorală a doamnei Flora Toth, alături de Corala Feminină „Carmina Dacica“. Prezentarea programului va fi făcută de prof. drd. Rodica Raffai. Solistele concertului vor fi Maria Gaspar și Monica Andriș. La pian va acompania Theodora Matei. Concertul aniversar va avea și invitați
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]