312 matches
-
pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, portocale, zmeură), compoturi, dulcețuri, marmelade, miere de albine, gelatine, sucuri de lămâie și portocale. La dischinezia hipotonă și atonă se recomandă sucul de ridichi negre, rase și amestecate cu miere de albine, din care se iau 3-5 linguri pe zi, Între mese, având rol de favorizare a evacuării bilei. Se exclud alimentele prăjite În untură, supe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sau diverse complicații interne destul de grave, datorate anumitor boli digestive și a bacteriilor și toxinelor care nu pot fi eliminate la timp. Starea de constipație este Însoțită de senzația de plenitudine cu balonare, grețuri, colite, colon iritat (prin inflamație-boala Crohn), dischinezie rectală, limbă Încărcată, lipsa poftei de mâncare, afecțiuni genitale la femei, prostatită și adenom de prostată la bărbați. La o constipație cronicizată apar frecvente dureri de cap, migrene, transpirații excesive, insomnii, oboseală generală, pierderea strălucirii pielii, stări anxioase, obsesive sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
infecțiile repetate de tract respirator ale acestora și răspunsul deficitar al gazdei. Majoritatea acestor pacienți au un număr scăzut de celule CD4; în antecedente infecții piogenice, pneumocistice și micobacteriene iar, dacă sunt copii, pneumonie interstițială limfocitară [32, 48, 59, 89]. Dischinezia ciliară primară Dischinezia ciliară primară este exemplu tipic al unei afecțiuni în care funcționarea necorespunzătoare a cililor contribuie la retenția secrețiilor și la apariția de infecții recurente care în final duc la bronșiectazii. Dischinezia ciliară primitivă este un sindrom autosomal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
tract respirator ale acestora și răspunsul deficitar al gazdei. Majoritatea acestor pacienți au un număr scăzut de celule CD4; în antecedente infecții piogenice, pneumocistice și micobacteriene iar, dacă sunt copii, pneumonie interstițială limfocitară [32, 48, 59, 89]. Dischinezia ciliară primară Dischinezia ciliară primară este exemplu tipic al unei afecțiuni în care funcționarea necorespunzătoare a cililor contribuie la retenția secrețiilor și la apariția de infecții recurente care în final duc la bronșiectazii. Dischinezia ciliară primitivă este un sindrom autosomal recesiv moștenit cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
interstițială limfocitară [32, 48, 59, 89]. Dischinezia ciliară primară Dischinezia ciliară primară este exemplu tipic al unei afecțiuni în care funcționarea necorespunzătoare a cililor contribuie la retenția secrețiilor și la apariția de infecții recurente care în final duc la bronșiectazii. Dischinezia ciliară primitivă este un sindrom autosomal recesiv moștenit cu penetranță variabilă. Frecvența estimată este cuprinsă între 1 la 15 000 nașteri și 1 la 40 000 nașteri. Defectul principal la pacienții cu acest sindrom este absența sau scurtarea lungimii brațelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
este cuprinsă între 1 la 15 000 nașteri și 1 la 40 000 nașteri. Defectul principal la pacienții cu acest sindrom este absența sau scurtarea lungimii brațelor care sunt responsabile pentru îndoirea coordonată a axonului. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu dischinezie ciliară primitivă au sindrom Kartagener (bronșiectazii, sinuzită și situs inversus sau anomalie parțială de lateralizare). Motilitatea ciliară este coordonată de un peptid a cărui expresie genetică a fost identificată recent [25, 61]. Imunodeficiența Persoanele cu sindroame de imunodeficiență umorală care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice infectate poate fi suspectată clinic și radiologic. Topografia poate atrage atenția într-o oarecare măsură (piramida bazală a lobilor inferiori), dar certitudinea se obține prin aortografie sau intraoperator. Sindromul dischineziei ciliare este sugerat de sindromul Kartagener complet sau incomplet. Diagnosticul este precizat prin examenul ultramicroscopic al biopsiilor de mucoasă bronșică sau nazală, iar la bărbat de cel al spermei. Sindroamele imunodeficitare sunt caracterizate prin repetiția la intervale scurte a infecțiilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
bolnavi agravarea clinică și funcțională este evidentă, iar prognosticul devine rezervat. Elementele care agravează prognosticul sunt:- caracterul difuz sau care devine difuz în timpul evoluției;- semnele funcționale obstructive;- defectele congenitale care favorizează constituirea bronșiectaziilor și care sunt imposibil de remediat: sindromul dischineziei ciliare, mucoviscidoză, deficitele imune. Tratamentul bronșiectaziilor Tratamentul bronșiectaziilor este profilactic și curativ (medical și chirurgical). Tratamentul profilactic Profilaxia bronșiectaziilor este cuprinzătoare și operantă. Profilaxia bronșiectaziilor congenitale începe cu femeia gravidă, care va fi ferită de boli infecto-contagioase, de iradieri. Nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
evidențiată prin eșecul demonstrat al tratamentului medical ce nu a putut ține sub control boala cel puțin 12 luni. Bolnavul continuă să prezinte simptomele supărătoare cu risc pentru viața bolnavului. e. Absența unui factor cauzal sistemic ca: deficit imun, mucoviscidoză, dischinezie ciliară care transformă bronșiectazia în „boală bronșiectatizantă” progresivă. f. Hemoptiziile masive reprezintă o indicație de urgență, deoarece este pusă în pericol viața bolnavului. Intervenția chirurgicală trebuie efectuată prompt și presupune cunoașterea precisă a sediului hemoragiei. Dacă exereza este irealizabilă (bronșiectazii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
fizică care îi e ra necesară. Cu vreo doi ani în urmă, prin 2009, într-una din nopțile mele nedormite, către dimineață, când tocm ai mă gândeam cum de am suportat atâtea și atâtea necazuri, plus trei operații: o apendicită, dischinezie biliară și o tumoare la prostată - eu care nu suportam să mi se facă o injecție, să văd o picătură de sânge revărsată din ființa umană, tocmai atunci am avut senzația unei dureri, apoi o slăbiciune în corp. Simțeam, deodată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sindroamele dureroase sunt menționate la 65% din bolnavii cu SM. Toate sindroamele dureroase din SM răspund întro oarecare măsură la antiepileptice și agenți blocanți de canale. Acet lucru se aplică în special durerilor centrale neuropate, spasmului muscular distonic, paresteziilor și dischineziilor. Carbamazepina a fost primul medicament de elecție, fiind urmată de amitriptilină singură sau în combinație. În prezent gabapentinul câștigă accepțiunea ca terapie de primă linie pentru durerile neuropatice. Când acestea devin ineficiente baclofenul și tizanidina sau altă nouă generație de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alergică și astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Loffler 42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57. Urticaria acută
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli abdominale B.14.4. Boli hematologice B.14.5. Obezitatea B.14.6. Sindromul de hiperventilație B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1. Fibroza chistică B.15.2. Dischinezia ciliară primară B.15.3. Deficiența de alfa 1 antitripsină B.15.4. Malformații B.16. SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1. Astm B.16.2. Fibroza chistică B.16.3. Tuberculoza B.16.4. Sarcoidoza B.16.5
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
alergică și astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Loffler 42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57. Urticaria acută
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli abdominale B.14.4. Boli hematologice B.14.5. Obezitatea B.14.6. Sindromul de hiperventilație B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1. Fibroza chistică B.15.2. Dischinezia ciliară primară B.15.3. Deficiența de alfa 1 antitripsină B.15.4. Malformații B.16. SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1. Astm B.16.2. Fibroza chistică B.16.3. Tuberculoza B.16.4. Sarcoidoza B.16.5
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
alergică și astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Loffler 42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57. Urticaria acută
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli abdominale B.14.4. Boli hematologice B.14.5. Obezitatea B.14.6. Sindromul de hiperventilație B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1. Fibroza chistică B.15.2. Dischinezia ciliară primară B.15.3. Deficiența de alfa 1 antitripsină B.15.4. Malformații B.16. SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1. Astm B.16.2. Fibroza chistică B.16.3. Tuberculoza B.16.4. Sarcoidoza B.16.5
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
sunt determinate de suferințe somatice. 7. TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE Criterii de diagnostic clinic - pierderea capacității de a mișca o parte sau totalitatea unui membru sau a mai multor membre; - se pot asemăna cu toate formele de atacuri, apraxie, afonie, dizartrie, dischinezie, convulsii sau paralizii; - nu au substrat organic. 8. CONVULSII DISOCIATIVE Criterii de diagnostic clinic - convulsii asemănătoare celor epileptice; - mușcarea limbii, rănirile prin cădere sau pierderea urinei sunt rare; - se pot asocia cu o stare de stupoare sau de transă, dar
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
cerebrale profunde prin Gamma-Knife: ... - bolnavi cu malformații vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator; c) maladie Parkinson: ... - boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuații motorii severe și/sau dischinezie; - boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală și corect administrată). Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au: - durată scurtă a bolii (mai puțin de 3 ani); - demență sau psihoză
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250219_a_251548]
-
TULBURĂRI MOTORII DISOCIATIVE (ICD 10: F44.4) Criterii de diagnostic clinic A. Pierderea capacității de a mișca o parte sau totalitatea unui membru sau a mai multor membre; B. Se pot asemăna cu toate formele de atacuri, apraxie, afonie, dizartrie, dischinezie, convulsii sau paralizii; C. Nu au substrat organic. 8. CONVULSII DISOCIATIVE (ICD 10: F44.5) Criterii de diagnostic clinic A. Convulsii asemănătoare celor epileptice; B. Mușcarea limbii, rănirile prin cădere sau pierderea urinei sunt rare; C. Se pot asocia cu
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
alergică și astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Loffler 42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57. Urticaria acută
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli abdominale B.14.4. Boli hematologice B.14.5. Obezitatea B.14.6. Sindromul de hiperventilație B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1. Fibroza chistică B.15.2. Dischinezia ciliară primară B.15.3. Deficiența de alfa 1 antitripsină B.15.4. Malformații B.16. SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1. Astm B.16.2. Fibroza chistică B.16.3. Tuberculoza B.16.4. Sarcoidoza B.16.5
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
cerebrale profunde prin Gamma-Knife: ... - bolnavi cu malformații vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator; c) maladie Parkinson: ... - boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuații motorii severe și/sau dischinezie; - boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală și corect administrată). Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au: - durată scurtă a bolii (mai puțin de 3 ani); - demență sau psihoză
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261332_a_262661]
-
cerebrale profunde prin Gamma-Knife: ... - bolnavi cu malformații vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator; c) maladie Parkinson: ... - boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuații motorii severe și/sau dischinezie; - boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală și corect administrată). Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au: - durată scurtă a bolii (mai puțin de 3 ani); - demență sau psihoză
NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262227_a_263556]
-
cerebrale profunde prin Gamma-Knife: ... - bolnavi cu malformații vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică gravă postoperator; c) maladie Parkinson: ... - boală Parkinson în stadiu avansat, cu fluctuații motorii severe și/sau dischinezie; - boală Parkinson cu compensare inadecvată cu toate mijloacele farmacoterapiei (maximală și corect administrată). Nu pot beneficia de implantarea dispozitivelor de stimulare profundă bolnavii cu maladie Parkinson care au: - durată scurtă a bolii (mai puțin de 3 ani); - demență sau psihoză
NORME TEHNICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016 din 30.03.2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264512_a_265841]