172 matches
-
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va mai colabora la „Dialog”, „Poesis”, „Vatra”, „Contrafort”, „Familia”, „Discobolul”, „Amphion” ș.a. Ideologic vorbind, perspectiva pe care o susțin și o afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a sensului”. Ea asociază viziunea hermeneuticii filosofice (de la F. D. Schleiermacher la H. G. Gadamer și Paul
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
și la Bilete de papagal (1928). A colaborat la publicații de orientări diverse, deopotrivă la unele de avangardă și la altele al căror program era apropiat de tradiționalism: „Ultima oră”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Fapta”, „Zodiac”, „Viața literară”, „Axa”, „Azi”, „Clopotul”, „Discobolul”, „Ulise”, „Floarea de foc”, „România literară”, „Rampa”, „Credința”, „Litere”, „Meridian”, „Reporter”, „Familia”, „Critica”, „Ideea românească”, „Facla”, „Păreri libere”, „Vremea”, „Linia dreaptă”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Se află în pagini de revistă eseuri și cronici literare sau plastice, versuri și
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei”, PSS, 1998, 5-6; Titu Popescu, „Țărmul himerei”, „Observator” (München), 1998, octombrie-noiembrie; Nae Antonescu, Profil - Grigore Scarlat, „Discobolul”, 1999, 19-20; Alex. Ștefănescu, Scriitorul exilat la Târgu Jiu, RL, 1999, 50; Dorina Bohanțov, Resuscitarea romantismului, RL, 2000, 40. A. F.
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
memorialist. Este fiul Friedei Ruhla (n. Sigal) și al lui Avram Moise Erick. Învață în orașul natal, unde termină gimnaziul, apoi se stabilește în capitală, absolvind Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
este redactor la revista „Euphorion”, iar din 2003 secretar al Asociației Scriitorilor din Sibiu. Debutează cu versuri în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
și recomandat de E. Lovinescu. A înființat și a condus (cu Felix Voican) revista „Rapsodul” (Ploiești, 1927), e redactor la „Câmpina” (1927-1929). Mai colaborează la „Universul literar” (în 1938-1940, cu numeroase eseuri), „Bilete de papagal”, „Kalende”, „Strada”, „Vremea”, „Zodiac”, „Ulise”, „Discobolul”, „Abecedar”, „Azi”, „Litere”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, iar mai târziu la „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „Astra”, „Iașul literar”, „Ateneu”. A lăsat în manuscris romanul autobiografic Madona Angelicata, volumul de versuri franceze La Chanson contre la chanson
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
acasă, Ulise era posesor de „inteligențe multiple” (polytropos) și „priceput la toate” (polymechanos). Avea așadar calități înnăscute care l-au ajutat să învețe foarte multe meserii: era plugar, pilot, dulgher, constructor de nave, vânător, ghicitor, bucătar, medic, muzicant, pugilist, arcaș, discobol ș.a. Când s-a întors acasă însă, Ulise era profund schimbat. Dar nu polytropia și polymechania au schimbat soarta lui Ulise. Și nu obișnuita „școală a vieții” răstoarnă destinele! Ci altceva, mult mai rafinat, mai elevat, mai bine organizat. Se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu Premiul ASPRO, pentru volumul Sticla de
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
clamări în pustiu. O Efemeridă care încheie placheta vorbește despre inutilitate și gol lăuntric în curgerea implacabilă a timpului. Imaginea ultimă nu se compune la P. dintr-o poezie interiorizată a senectuții, ci dintr-o accentuare a adecvării la conjunctural. Discobolul (1972), Poema română (1980), Maieutica luminii (1985), Drumul luminilor (1987) conțin texte encomiastice folosind o anume îndemânare a punerii în scenă și deturnând unele concepte estetice pentru a da oarece lustru versului obedient, suprasaturat de clișee, proslăvind partidul și conducătorul
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
da oarece lustru versului obedient, suprasaturat de clișee, proslăvind partidul și conducătorul lui. Sonetul este specia pe care autorul o exersează abuziv, titlul unei poezii fiind Tortură-mi e tiparul tău sonor. SCRIERI: Cartea rănilor, București, 1946; Clamor, București, 1968; Discobolul, București, 1972; Murmurul statuilor, București, 1974; Profil de ivoriu, București, 1976; Poema română, București, 1980; Maieutica luminii, București, 1985; Drumul luminilor, Iași, 1987; Gheorghe Lovendal, București, 1987. Ediții: Poarta cuvintelor, București, 1971; I. Valjan, Generația de sacrificiu, pref. edit., București
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
de muzică, București, 1967 (în colaborare cu Marina Cârlova); Frédéric Chopin, Muzica unei vieți. Corespondență, pref. trad., București, 1982; Lubomir Donizka, Stele pe cerul muzicii. Evoluția muzicii ușoare universale, București, 1985 (în colaborare cu Doina Zalman). Repere bibliografice: Const. Ciopraga, „Discobolul”, CRC, 1972, 51; Lit. rom. cont., I, 509-511; Nicolae Georgescu, „Maieutica luminii”, LCF, 1986, 4; Simion Bărbulescu, „Maieutica luminii”, RL, 1986, 35; Dicț. scriit. rom., III, 876-877; Firan, Profiluri, II, 202-203. S.I.
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
1932, 355; Al. Robot, „Sunt studentă!”, RP, 1933, 4 607; F. Aderca, E studentă!, ADV, 1933, 15 176; Al. A. Philippide, „Sunt studentă!”, ALA, 1933, 15 176; Dragoș Protopopescu, O fată de talent, „Calendarul”, 1933, 371; Dan Petrașincu, „Sunt studentă!”, „Discobolul”, 1933, 9; Bogdan Amaru, Colivia cu „sburători”, VRA, 1934, 566; Paul Daniel, „Să ne logodim!”, „Epoca”, 1934, 1 603; I. Massoff, Cazul Marta D. Rădulescu, RP, 1934, 4 904; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 265-266; Sterian Segarcea, „Streina”, „Progresul”, 1940
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
Echinox”, în paginile căreia începe să scrie, în 1974, critică literară. Colaborează constant la „Vatra”, unde susține rubrica „Poeți ce vin” (mai târziu, „Scriitori ce vin”), consacrată scriitorilor postmoderni, la „Tribuna”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Discobolul”, „Târnava” ș.a. De asemenea, scrie articole pentru Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționar analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003), Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu (2001). Editorial, debutează în 1996 cu volumul de studii critice Scriitori români
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
real: „Moretta-Petrașincu citește o schiță”. P. va fi, până la moartea mentorului său, unul dintre cei mai asidui frecventatori ai cenaclului. Debutează în 1931, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În 1932-1933, conduce, alături de Horia Liman și Ieronim Șerbu, lunarul „Discobolul”. Este redactor la „Rampa”, „Adevărul”, „Reporter”, „Lumea românească” și „România literară”. În anii războiului i se încredințează spre redactare pagina literară a ziarului „Viața”. Mai colaborează la „România” lui Cezar Petrescu, iar după război la ziarele „Frontul plugarilor” și „Națiunea
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
din Cluj-Napoca. Debutează cu critică literară în „Echinox” (1973), iar editorial cu volumul Între extreme, un eseu despre poezia lui Aurel Pântea (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un sistem de afinități elective, polemică țintește două mize complementare, ținând atât de
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
Aurel Pântea în monografie, „Piața literară”, 2002, 13; Livius Ciocârlie, Scrisoare pe marginea unei cărți, VTRA, 2002, 5-6; Nicoleta Cliveț, Postmodernismul revelat, „Cuvântul”, 2002, 7; Al. Cistelecan, Extras dintr-un manuscris, VTRA, 2002, 8-9; Nicoleta Sălcudeanu, O carte prea perfectă, „Discobolul”, 2002, 7-9; Ana-Roxana Mihalache, „Între extreme”, ECH, 2002, 10-11; Catrinel Popa, Virgil Podoaba despre Aurel Pântea, OC, 2002, 135; Rareș Moldovan, Criticul sau, F, 2003, 9. A.Tr.
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
revistei. Funcționează ca profesor la Borșa, județul Maramureș, între 1980 și 1984 va lucra în calitate de corector la ziarul „Unirea” din Alba Iulia, ulterior fiind profesor la Alba Iulia. Din 1990 este redactor la „Vatra”, iar din 1997 redactor-șef la „Discobolul”. Concomitent, în 1994 devine cadru didactic la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Debutează cu poezie în 1969, la revista studențească „Gaudeamus” de la Oradea, autorul considerând însă adevăratul său debut publicarea unui grupaj de poezii la „Echinox”, în 1971
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
Două contribuții de istorie literară, CNT, 2002, 17; Cornelia Ștefănescu, Nuvelele lui Ioan Slavici, RL, 2002, 23; Cornelia Ștefănescu, Între verb și imagine, RL, 2002, 26; Dan Mănucă, Datorii uitate, CL, 2002, 7; Constantin Cubleșan, Un scriitor prolific, aproape uitat, „Discobolul” (Alba Iulia), 2002, 52-54; [Nicolae Prelipceanu], Monografie Jean Bart, RMB, 2002, 3735; Florentin Popescu, Condiția monografiei, CNT, 2002, 39; Mariana Ionescu, „Victor Eftimiu”, „Universul cărții”, 2003, 1-2; Florin Mihăilescu, Succes, situație, valoare, VR, 2003, 5. I.D.
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
exemplul întregii certitudini apodictice (filosofice)33. Este greu să ne închipuim un contrast mai puternic între acest ideal al cunoașterii metafizice și înțelegerea blagiană a construcției metafizice ca viziune personală asupra lumii, modelată stilistic. Încă în culegerea sa de aforisme Discobolul, Blaga își va fixa poziția scriind: „Metafizica intenționează să fie revelare și izbutește să fie doar creație.” De pe această poziție, el se va delimita net de înțelegerea metafizicii ca știință și ca o încoronare a științelor, fie ea cunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care îi mai publică alte poezii și o schiță. Colaborează frecvent, pe teme legate de cinema, la „Vremea” și cu eseuri, proză și versuri la „România literară”. Semnează și în revistele scoase de colegii de generație: „Caravana”, „XY”, „Cristalul”, „Ulise”, „Discobolul”. Anunța acum o plachetă - scrisă împreună cu David Werner (M. Dan) și Corneliu Temensky -, un volum de poezii, o piesă de teatru și romanul Meridian, din care publicase fragmente în „România literară”. După absolvirea Conservatorului, tânărul actor își urmează profesorul la
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]