493 matches
-
lui C. A. Rosetti, apatie justificată prin sila pe care-o produce în spirite reversibilul ce le propune și cavalerii de industrie cari s-au îmbogățit pe urmele lui, tot atunci foaia din Strada Doamnei ne spune că subiectul tuturor discuțiunilor publice și private este cestiunea revizuirii Constituțiunii. Nu e exact. Din contra, lumea ar fi bună - bucuroasă de-a se vedea scutită de întreprinderea aceasta. Ea știe că orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-ar fi astfel, daca totul s-ar reduce la o simplă interpretare de text, fără sporire de drepturi, fără modificarea esenței chiar a instrumentului de pace de la Berlin, ar mai fi fost nevoie de Conferență, s-ar mai ridica discuțiuni? Fără îndoială nu. Din nenorocire tratatele nu mai au longevitatea pe care o aveau înainte. Un drept pozitiv și codificat al ginților nu există și, chiar dac' ar exista, nu știm ce sancțiune ar avea. Tratatele se mențin în vigoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o mișcare care, de ce merge, de ce atinge cercuri mai întinse, mișcare ce merită cu atât mai mult atențiunea generală cu cât stă în legătură cu aspirațiuni foarte caracteristice. Motivul manifest și imediat al acestor adunări ale românilor transilvăneni e precum se știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că albul e negru și negrul e alb. Dacă nu admite ceea ce zicem mai sus nu cunoaște istoria țării ce pretinde că e a sa și nu voiește să vază adevărul. C-un om însă care nu vrea să vază, discuțiunea e aproape de prisos. Vom face numai o comparație, pe care-o vor înțelege toți. O roată care se 'nvîrtește împrejurul axei sale descrie de ex. o cale de un metru pe secundă, însă o cale ce se-ntoarce în sine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate tonurile vestalele de la "Romînul", care se vede că nu cunosc sau au uitat zicătoarea românească despre dracul care râde de porumbe negre. Corupțiune! imoralitate! răspund foițele marelui partid al patrioților cu lefuri multe. Corupțiune! imoralitate! iată cuvintele care în discuțiunile zilei, după vechiul obicei al jurnalului d-lui Rosetti, au să ție loc de argumente, de probe, de logică și de bun simț; ele vor înlocui vestitul: ești austro - maghiar din 1868 și bătaia de picior a consulului prusac, sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
E. [13 noiembrie 1888] IAR ICONARII D. Alexandru Beldiman junior ne face onoarea de a reveni asupra vestitei cestiuni a iconarilor, răspunzând la articolul publicat în "Romînia liberă". Domnia sa ne impută că am fi schimbat și terenul și obiectul în discuțiune, că am vorbit numai de icoanele bisericești - atinse de domnia sa numai în treacăt - pe când cestiunea ce i se pare importantă e răspândirea portretelor cromografice ale împăratului rusesc și a membrilor familiei sale. Permită-ni-se de a fi în privința aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții, superstiții. Autorul subliniază că aici este vorba de identitate de deprinderi, și nicidecum de identitate de termeni. Poți răspândi dicționare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuia condamnat cu tărie: „... Devine necesar să se ridice în sfârșit protestul cel mai hotărât în contra crimei de deplină neglijare și uitare a românimii răsăritene, în contra acelei mentalități care, în numele intereselor quasi-supreme ale neamului, răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug“37. Articolul se încheia cu sublinieri deosebit de semnificative referitoare la apartenența Basarabiei la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 88. Redacția preciza, într-o notă: „Deși nu împărtășim unele afirmațiuni și concluziuni ale autorului, dăm cu plăcere loc acestui studiu obiectiv și conștiincios, al cărui ton se deosebește atât de mult de discuțiunile noastre politice obicinuite“ (p. 85). Era mai mult o „rezervă diplomatică“, decât una reală față de conținutul materialului cuprins între p. 85 și 110. • Ibidem, p. 89. • Ibidem, p. 95-96. Referire, mai întâi, la cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
boerescian. Contextualizarea politică a discursului oferă Însă importante nuanțe: ministru Într-un guvern minoritar abia desemnat de principe, Boerescu avea ca prioritate dezamorsarea opoziției unei majorități parlamentare ostile: denunțarea partidelor și apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris unui deziderat practic, imediat. Nu mai puțin semnificativ era apelul la tradiție ca sursă de legitimitate; mesajul contestatar al omului politic se fundamenta astfel pe un argument
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analogie Între poziția Greciei, stat suveran, și cea a României, al cărei statut de independență nu fusese recunoscut Încă de Europa. Pe de altă parte, Gorceakov Împărtășea Întru totul opinia lui Bismarck, prezența delegaților români fiind de natură a provoca „discuțiuni violente”. Dând dovadă de „generozitate” și În fața insistențelor celorlalți plenipotențiari, Rusia nu se va opune Însă. Ca atare, se decide ca reprezentanții Principelui Carol I să primească invitația de a se prezenta În fața Congresului pentru a-și exprima cerințele. În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Convorbirilor critice”, alături de mai vechile „Convorbiri literare”, făceau mai dificilă (re)câștigarea unui public propriu. Nu erau de natură să faciliteze sarcina nici liniile expuse de C. Rădulescu-Motru într-o simplă notă (Reapariția „Noii reviste române”), care vorbea despre promovarea „discuțiunii de idei” civilizate, despre apărarea „în contra a două exagerațiuni deopotrivă de periculoase: servilismul față de cultura străină, pe de o parte, grandomania naționalistă, pe de altă parte”, despre „atitudinea critică față de intelectuali, sfătuiți să-și înfrâneze pornirile agitate [...] dând exemplul unei
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
soare a lui B. Delavrancea), Eugen Porn, acesta, secretar de redacție în primii doi ani, dând și multe cronici dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
cunoscut tot ce s-a spus până la el și scrie nu pentru a populariza, ci pentru a face să progreseze știința. Chiar dacă un autor e clar ca lumina zilei pentru specialiști, tot obscur și neinteligibil rămâne pentru cei nepregătiți! SÎnt discuțiuni pe cari nu le pot urmări decât foarte puțini, dar aceasta nu Însemnează că ele sînt scrise neclar, ci că puțini au pregătirea necesară ca să le urmărească (Russo, 1912, p. 88). CITAT RETRAS!!! În continuare, savantul afirma: Știința nu urmărește
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Moțiune Federația „Uniunea Femeilor Române”, care reprezintă toate ramurile de activitate feminină din întreaga țară prin 101 societăți afiliate și întrunite în al 10-lea congres la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie a.c., a votat - în urma discuțiunilor problemelor la ordinea zilei următoarele: Sesizată de proiectul de unificare legislativă a țării prin extinderea legilor Vechiului Regat în toate provinciile - fără modificare prealabilă - Uniunea Femeilor Române aduce la cunoștința Domnului Ministru al Justiției și supune înaltei sale aprecieri următoarele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
9 contra. Legea a fost promulgată la 21 aprilie. La Senat, raportor al legii a fost d-l Profesor C. Dissescu, d-sa, luând cuvântul, a fost primit cu aplauze și a spus următoarele: Proiectul de lege care vine în discuțiune acordă femeilor măritate drepturile civile. Am fost totdeauna un călduros apărător al drepturilor femeii și sunt fericit să văd astăzi că li se face un început de dreptate. Art. 6 din Constituție, al cărei raportor am fost, spune că drepturile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a apreciat cu multă solicitudine acest Congres feminin, reportând discuțiunile și Moțiunile importante. Președinta Uniunii a adresat cu acea ocaziune, în numele Comitetului de Direcție al tuturor provinciilor, mulțumiri călduroase distinsei prezidente, D-na Maria Pop, Comitetului său, precum și Onor. Cler, Onor. Autorități militare și civile, care au asistat și au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a înregistrat reale succese, stabilesc relațiuni de prietenie între membrele centrului și filialele, apoi un schimb de idei. Lucrările prezentate de D-nele raportoare sunt urmărite de public în mare parte de profesori, medici, preoți etc. cu atenție și au stârnit discuțiuni din cele mai interesante. Din toate cele expuse se vede limpede că munca femeilor din grupare este închinată exclusiv binelui țării și al aproapelui, urmărind cultivarea de educare a femeii, ca ea să devină conștientă de datoriile și de drepturile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
s-a votat legea de organizare a proprietăței imobiliare în Dobrogea", Mihail Kogălniceanu "a fost Președintele Comisiunei Camerei și a contribuit mult ca legea să fie folositoare și să ducă la popularea Dobrogei"1507. La 27 februarie 1882, "cu prilejul discuțiunii asupra legei de regulare a proprietăței imobiliare din Dobrogea", Mihail Kogălniceanu afirma în Camera Deputaților: "Interesul nostru principal este ca să populăm, să civilisăm această parte a României, s-o populăm, o declar, dându-i caracterul, dându-i sufletul, dându-i
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Societății Națiunilor toate chestiunile care ar putea fi ridicate de guvernul rus cu privire la detaliile acestui tratat, fiind bine stabilit că fruntariile definite de acest tratat, precum și suveranitatea României asupra teritoriilor pe care le cuprinde, nu vor putea fi puse în discuțiune. Se va proceda la fel în ce privește toate dificultățile ce ar putea naște ulterior din aplicarea sa (a tratatului). Tratatul de față va fi ratificat de puterile semnatare. El nu va intra în vigoare decât după depunerea acestor ratificări și cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-i ție locul, iar eu a trebuit să cedez la insistențele d-lui Nicolaid de a i însoți, ca să văd cât de mult s-a schimbat capitala după numai cinci zile de stare de asediu. înainte de plecare am avut o discuțiune deranjantă cu Sophie, ea refuzând categoric a fi văzută de doctor, eu anunțând-o, cu calmul meu, pe care ea îl cunoaște de ceea ce este capabil, că mă voi vedea silit a apela la doctorul Fundățeanu, peste voința ei. Trebuie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
m-ai trimite ! a exclamat. Apoi, râzând spre Marie-Liliane, a mărturisit că asemenea acuze de absentare de la datoriile unei femme de foyer a mai primit de multe ori, atâta doar că acum- hélas ! - sunt îndreptățite. Și tot așa a mers discuțiunea, eu simțindu-mă din ce în ce într-o postură penibilă. M-am gândit că Sophie este chiar incapabilă să înțeleagă orice reproș. Apoi, a adus amănunte plicticoase despre cum au dat ele dispoziții de organizare pentru instalarea unui punct
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
administrativ? 500 - 600 de hârtii intrate cari trebuiesc rezolvite, apoi o mulțime de plângeri verbale, toate aceste îngreuiate încă prin lipsa de autoritate față de primăriile, subprefecturile și prefecturile. Fiindcă legile timpului și ale spațiului sunt apriorice și nu sufăr nici o discuțiune, de-aceea vă veți convinge că îndătorirea de-a inspecta școalele din 15 în 15 zile este o imposibilitate asupra căreia n-a insistat nici chiar ministrul care-a emis ordinul respectiv. Căci această dispoziție, cuprinsă în circulara ministerială N-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
timp de trei ore sub privigherile d-lor Ioan Caragiani și Constantin Leonardescu. Despre care s-a încheiat acest proces-verbale. [... ] XI Proces-verbale nr. 6 1874 septemvrie 27 Astăzi procedând la ascultarea candidaților în susținerea probei a doua orale și după discuțiunea urmată notele obținute de candidați sunt următoarele: Dimitriu George nota 8. 28 Josef Chernbach " șese Drept care s-a încheiat acest proces-verbale. [... ] XII Proces-verbal nr. 7 1874 septembrie 28 Astăzi am proces la alegerea subiectelor pentru proba generală în scris și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]