4,704 matches
-
nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la lumină valori, sensuri, deșchideri hermeneutice semnificative. Așadar, o carte reper în cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de motiv, frază, perioadă, articulație formală, ansamblu de articulații, ciclu de părți etc., toate presupunând prezența intonației inițiale într-o formă recognoscibilă în calitatea ei de funcție structurală-arhitectonică și, în egală măsură, procesuală, drept garant al unității, omogenității și integrității discursive a tuturor părților constitutive ale ciclului simfonic; (2) ideea simfonismului, într-o primă accepțiune, s-ar referi la definiția de gen - calitatea unei lucrări de a fi simfonică (monumentală) în opoziție cu concepția muzicii de cameră. În concepția lui Asafiev
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
normal și cu genul parlamentar al declarației atinge nivelul maxim. Prezența în parlament a acestui discurs manierist pare să indice faptul că stilul pamfletului metaforizant se bucură în continuare de prestigiu local. În măsura în care vor fi studiate, în perspectivă comparativă, strategiile discursive și valorile implicite din discursurile rostite în diferite parlamente ale Europei, se va constata probabil că societatea românească prețuiește în continuare expresivitatea artistică, literatura, ficțiunea, pitorescul limbajului; păcat doar că aceste nobile preferințe conduc la alcătuirea unor texte foarte discutabile
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
ieșean Constantin Sălăvăstru, începând din 1996, încearcă să influențeze pozitiv revirimentul retoricii în această eră a noastră pretinsă a fi, la nivel teoretic, era comunicării. Notorietatea contribuțiilor sale, logic construite, se susține pe cărți precum: Raționalitate și discurs, Critica raționalității discursive (apărute în țară), Identité et altérité: les avatars de la rhétorique contemporaine (apărută la editura Universității din Neuchâtel, Elveția) și altele. Idei din volumul Discursul puterii - încercare de retorică aplicată (1999) sunt reluate, solid adâncite și strâns aplicate la actualitate, într-
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
alegorica, de trimitere mediate la biografia compozitorului. footnote> pe care citatul o exercita la Schnittke. Însăși juxtapunerea sau chiar sincronia materialului original cu inserția străină nu reprezintă o simplă alăturare, ci din contră, un factor generator de tensiune sugestiva (intertextuală), discursiva (citatul stând drept semn pentru întregul câmpul stilistic originar cu sintaxa lui specifică) și procesuală (determinând aglomerări sau rarefieri, accelerări sau încetiniri de ordin narativ). Altfel spus, estetică polistilistică nu comportă detașarea (estetică și structurală) funcțională necesară pentru a se
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
producerii de noi date referitoare la Holocaust, așa cum de asemenea există, deocamdată cel putin, tot motive politice de a ignora istoria stalinismului, e important să stabilim în ce măsură se pot plasă, fie și într-un mod ideal, nu neapărat că realizare discursiva în spațiul public, pe aceeași axa de evaluare cele două fenomene. Precizarea, esențială cred eu, de la care pornește Besançon, este ca manieră de ucidere, felul în care au pierit cohortele de victime ale nazismului și comunismului (unii executați prin împușcare
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
mai relativizat discursul din tinerețe. Și, mai ales, în acest microroman, sau, cum spun nouăzecistii, în "eseul" recent apărut la Editură "Crater", posibilitățile de exprimare nu au mai fost limitate de prejudecăți și s-a petrecut o schimbare a spunerii discursive. Textul cîștiga în coerentă pe masura ce rostirea își depășește limitele impuse de gîndirea despre poezie, proza, eseu etc. Frazele se adună una cîte una într-un singur gest al unei povestiri care obosește pe masura ce este spusă. Una dintre caracteristicile prozei despre
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al cărei referent-cu-mii-de-forme ne reflectă (și ne îndeamnă la reflecții) infinit, pe fiecare dintre noi, în viață. În viață și nu tocmai. Sau nu chiar. Fiindcă exact în momentul în care dublul discursiv al lui Dumas concepe și verbalizează o îndoială cu privire la statutu-i de om viu, fix în acea clipă, în text se insinuează alteritatea. Și o face - cum altfel? - prin oglindă. Iar acest fapt se întîmplă fiindcă a fi viu înseamnă, tocmai
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de înfruntat obstacolul spațialității în reușita sa literar artistică. Pentru că pe de-o parte avem un plan narativ vast prin ansambluri bine precizate iar pe de altă parte avem o încărcătură metaforic-existențială mult prea densă ce refuză să se desfășoare discursiv și care se restrînge la planul cvasi-generic al dialogului interior cu lumea. Această paradigmă se repetă și în Maestrul unde de data aceasta acțiunea este intenționat restrînsă la cîteva pagini. Adrian Alui Gheorghe vrea să-și surprindă publicul printr-un
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
istoria ca retorică, ca dicționar, corpus de probleme, dileme, sau soluții. Termenul retorică sau acela de dicționar sînt cu deosebire importante, pentru că Arheologia cunoașterii încearcă să rezolve problema condițiilor de posibilitate ale cunoașterii introducînd concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
resurse - biologice?). Am jenanta impresie că regizorul s-a plictisit încă de la primele două-trei minute de film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă o dată cu documentarul Eminescu - Truda întru cuvânt de Anca și Laurențiu Damian, din care se pot desprinde unele sugestii de perspectivă și de tehnică a scenariului. Urmează apoi câteva fragmente din filmul artistic Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu (1989
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
de grație din adolescență. Volumul recent apărut, Poetus captivus, este documentul influentelor nefaste pe care le-a suferit Mihail Gălătanu. Prima este cea a lui Mircea Cărtărescu, de la care poetul gălățean (gălățean până și în nume) a invatat un mod discursiv de a face poezie și un mod lumesc (specific muntenilor) de a fi poet. Acestea însă nu i se potrivesc. Este ca și cum Eminescu ar încerca să îl imite pe Caragiale. Și mai inoportuna se dovedește a fi influența lui Dan-Silviu
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
și preferință poetei pentru "inactualitatea" expresiei, aflate mereu în matcă unei idei, a unui mesaj moral și de multe ori polemic. Poeta nu pregeta uneori să numească, să califice și să explice cuvintele, de unde și o anume senzație de reiterare discursiva a unor motive și obsesii. Există oare un poet autentic ? Fapt e că poezia Lilianei Grădinaru nu este o poezie feminină în sensul supralicitării vocalizelor senzoriale, ci una a lucidității, a grilei critice, dar și a armonizării spiritului cu miturile
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor, disponibilitatea de a adopta mai multe perspective, acceptarea privirii din afară. La nivel pur discursiv, cea mai surprinzătoare reacție mi se pare, însă, respingerea tonului relaxat al normalității. O reacție caracteristică - deplîngerea "modelelor", a "efigiilor" desacralizate -, pune într-un număr recent de ziar ("Cotidianul", 6. oct. 1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
mai adesea și poeta se teme de eșec, autoportretul femeii ("Atît de muncita (...)/ jupuite în carne îi șunt degetele a/ spălătoresele degete în apă amestecata cu lacrimi/ și albind rufele murdare ale istoriei") șochează prin franchețe autoarea riscîndu-si tot talentul discursiv pe o singură carte. În dorința de a-si afirmă talentul, poeta combină registrul banalului cu registrul eroicului, din atitudini cotidiene formează o lume în mișcare cel mai adesea nivelul de familiarizare cu publicul fiind greșit înțeles. Efectul scontat e
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
poetul în carne, hârtie și oase) compus explicit din mai multe euri: auctorial, biografic, moral, ontologic, «lectorial» (adică eul care-și cară în cârcă toate lecturile atunci când se rostește, atunci când se scrie...)“. Nu altceva spune O. Nimigean, într-un poem discursiv, subliniind identitatea dintre sine și text, dintre viață și poezie: „Să încetăm cu ipocriziile! Hai să n-o mai dăm pe după teoria literaturii! Știi foarte bine că aici sînt eu. Un anahoret bărbierit. Un templier căruia i se dezvelește gîtul
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
văz monstruos devine matricea petrecerii cu un mai mult sau mai puțin pronunțat caracter orgiastic”; Mitică pare să fie un Brighella, iar vorbitorul un Arlechino ambiguu; Nae din Situațiunea „este recipientul unei retorici compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv din spațul mediatic în care renaște personajul caragialian”. Ziarul - în Conu´Leonida față cu reacțiunea - are funcția unei lentile deformate ce proiectează cuplul într-o dimensiune a ficțiunilor compensatorii; Lache și Mache pun în scenă „personaje degeminate” cu toate că, temperamental, ele
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": " Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre, tehnica nouă,/ metodele îndrăznețe, înaintate?.../ Dar vastele noastre resurse interne,/ resurse uitate?:/ nopțile pierdute în somnul adânc al veacurilor
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
ilustreze realmente critica expresivă), iubind, cum spuneam, scriitura poeților, Al. Cistelecan trebuie să recunoască de multe ori (așa cum i se pare a se întîmpla și în poezia lui Romulus Bucur) o prezență insidioasă a ceva ce se poate numi "deziluzia discursivă, neputința versului de a scutura inerțiile realului și de a se strecura în capilaritatea acestuia"; dar asta e posibil numai dacă se operează cu o "sintaxă inflamată, gonflabilă și arborescentă" (la Gabriel Chifu), pentru că dacă poezia se salvează din "situații
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
tolerează fragilitatea, dacă participă la un pact ficțional radical, atunci "poveștile" capătă o consistență aparte. Alexandru Ecovoiu este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace aceste două dimensiuni discursive, aparent contradictorii. Altfel, literatura sa riscă să devină insuportabil de "ușoară". O parabolă precum cea a ceasornicarului trebuie să conțină antidotul la "simbol", la "simbolizare": adică ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori de limbă franceză) ai momentului - și cea a mijlocului de concretizare - interviul - susțin ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un volum I la fel de slab
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
povestirii încă de la primele capitole, de-abia capitolul al treisprezecelea al romanului (din totalul de douăzecișicinci) introduce decisiv în acțiune, sub aparențele exterioare ale unui bătrânel politicos și elegant, figura diavolului care va modifica îndeajuns de radical cursul și tonalitatea discursivă a narațiunii. Scena se petrece într-o cafenea din Ulm-ul germanic, spațiul de zămislire a legendelor despre Faust și Mefisto. Diavolul imaginat de romancier, nu fără umor și nu fără ironie, nu este chiar Mefisto, ci un ,,Satan postmodern
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]